Vizita premierului Marcel Ciolacu Institutul Clinic Fundeni, în contextul marcării Zilei Mondiale a Sănătății în data de 7 aprilie

[embedded content]

Conferință de presă susținută de premierul Marcel Ciolacu împreună cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, managerul Institutului Clinic Fundeni, Anca Colița, managerul Spitalului Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu și managerul Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare, Prof. dr. Șerban Bubenek

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Marcel Ciolacu: /…/ datoria aici, în spital. Suntem în cea mai mare instituție spitalicească din România. Din punctul meu de vedere, investițiile în sănătate ar fi trebuit să pornească de aici. Astea sunt prioritățile. Avem Fundeni-ul, avem C. C. Iliescu, avem IOV-ul, toate trei trebuie să se regăsească pe o platformă integrată, astfel încât și costurile și managementul, chiar dacă vor fi făcute prin consorțiu, să fie totul integrat. Am stat de vorbă și cu personalul, am stat de vorbă și cu pacienți și nu vă ascund că este instituția spitalicească pe care o cunosc cel mai bine. Nu cred că este vreun pavilion pe unde să nu fi fost, ori cu părinții mei, ori cu frați, ori cu alți cunoscuți. N-am fost, Carmen nu cred că am fost vreodată internat, nici nu îmi doresc într-un viitor apropiat să fiu. Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani, este evident că sunt depășite. Este evident că oricât ar investi statul, sunt bani aruncați. Am văzut ce bani a investit Ministerul Sănătății în anul 2023 într-un laborator, dimensionat, totuși, care ar face față unei întregi platforme. Nu cred că un prim-ministru sau un Guvern trebuie să vorbească despre sănătate în Ziua Mondială a Sănătății. Cred că trebuie să fie o prioritate a Guvernului și împreună cu domnul ministru am luat această decizie acum două săptămâni în ședința de Guvern să aprobăm indicatorii pentru viitoarea platformă de la Fundeni, aproape o investiție de 500 de milioane de euro, atât din POS, din exercițiu financiar actual, dar și din împrumut de la BEI și din bugetul de stat. Avem C. C. Iliescu trecut deja prin PNRR. O să vedem abordarea și cu Institutul Oncologic, fiindcă toate trei trebuie abordate unitar. Vorbim foarte mult despre sănătate, vorbim de necesitatea actului medical în fiecare județ, în fiecare comună, în fiecare localitate, dar ne aflăm la Fundeni, la C. C. Iliescu, la Institutul Oncologic, unde cu adevărat se salvează vieți. Aici vin cazurile urgente, aici se fac implanturile renale, hepatice. De fapt și de drept, aici se face sănătatea, la fel cum se face și la Spitalul Universitar. De aceea și Spitalul Universitar, în afară de faptul că se face sănătate, și produce viitorii medici, viitorii asistenți medicali. Centrele universitare și astfel de instituții spitalicești precum Fundeni-ul, Spitalul Universitar sunt priorități. Repet, nu cred că dumneavoastră, ca și medici, chiar dacă sunteți și manageri, trebuie să mulțumiți vreunui primar sau vreunui prim-ministru sau cuiva care s-a implicat în aceste proiecte. Cred că trebuie să fie o coordonare mult mai clară între Primăria Generală, între spitale, între Ministerul Sănătății, între Guvern. Nu mai avem timp de scuze, nu mai avem timp de certuri. Sunt ultimele trenuri unde România poate să acceseze aproape 70 de miliarde de euro. Dacă am pierdut acești 3-4 ani din acest moment, România nu mai poate recupera, pentru că întotdeauna prioritățile europene devin cu totul altele. Acum este momentul să nu mai avem nicio scuză și să împingem lucrurile, şi am văzut cât de rapid și câte s-au deblocat la Ministerul Sănătății în ceea ce privește spitalele de mari arși, toate trei, și de la București, şi de la Timișoara, și de la Târgu Mureș, Spitalul Oncologic de la Timișoara, cele trei spitale regionale, cel de la Craiova în aprilie își începe execuția, toate au o execuție de 48 de luni, Ministerul Finanțelor, cu noul sistem integrat de achiziții, sunt foarte multe lucruri care se suprapun. Pregătirea viitorilor medici la spitalul unde am fost cu domnul Rafila în Belgia, unde am trimis pacienții de la „Colectiv”. Toate aceste lucruri trebuie integrate într-un plan. Avem nevoie de o viziune. În nicio localitate nu se poate clădi ceva fără administrația locală, fără decidentul din ministere, toată lumea trebuie să fie o echipă şi, vă repet, eu unul personal, dar sunt ferm convins că dvs. şi mai mult, m-am săturat de explicații şi de certuri şi de motive de ce nu putem face. Mulțumesc mult pentru această onoare pe care mi-aţi făcut-o astăzi.
Alexandru Rafila: Mulțumesc doamnei profesor, domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor profesori universitari și stimați colegi, cred că este cel mai important lucru pe care putem să-l oferim oamenilor din România cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. Este un lucru care se întâmplă, se întâmplă de 2 ani de zile, lucrurile s-au accelerat. Transformăm proiectele de pe hârtie, în construcții. Acesta este, de fapt, lucrul cel mai important, palpabil, pe care poate să-l sesizeze toată lumea, pentru că dreptul la servicii de sănătate, accesul la servicii de sănătate este condiționat de două elemente importante. Unu: să existe o infrastructură fizică care să fie adaptată vremurilor noastre. Cel de-al doilea: o structură de personal medical care să poată să ofere acele servicii. Domnul prim-ministru a spus un lucru extrem de important, apropo de faptul că sunt câteva zeci de spitale în România care rezolvă cele mai complicate cazuri medicale, care au nevoie de resurse suplimentare, inclusiv de resurse umane și ne gândim foarte serios la elaborarea unor normative, inclusiv de personal, care să poată să îmbunătățească accesul la servicii de sănătate în aceste instituții de top, fără a neglija, cu siguranță și celelalte tipuri de activități medicale care se desfășoară la nivelul orașelor din România, dar și la nivelul medicinii din mediul rural. Am avut o mare oportunitate, nu pot să nu vă spun lucrul ăsta. Am fost la Washington împreună, colegul meu, domnul secretar de stat Rogobete, și am primit sprijin din partea Băncii Mondiale ca să continuăm și să finalizăm atât proiectele pentru cele trei centre de mari arși, cât și pentru dotarea în continuare a serviciilor de terapie intensivă, un domeniu foarte, foarte sensibil și, în paralel, cred că un lucru extrem de important este cel legat de utilizarea parteneriatului și a expertizei pe care o au cei din Statele Unite în ceea ce privește achizițiile din domeniul sanitar, care trebuie să fie făcute pe bază de transparență și pe eficiență cât mai mare. Mă bucur să fim aici, colegii de la Institutul Fundeni, Institutul Clinic Fundeni nu numai că merita, trebuia să aibă o casă nouă, o va avea cu siguranță. Noi suntem foarte determinați să sprijinim acest lucru împreună, bineînțeles, cu tot Guvernul României și aș spune că acest termen de 48 de luni, care este pentru realizarea spitalelor regionale, va fi și termenul în care noul Institut Fundeni va putea să-și primească pacienții. Felicitări tuturor celor care au contribuit la acest proiect. Îi mulțumesc doamnei arhitect, doamnei profesor universitar pentru munca depusă și nu trebuie să facem altceva decât să sprijinim institutul în derularea procedurilor de achiziție publică care să ducă la construcția efectivă a acestui spital. Mulțumesc și multe felicitări tuturor.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aș vrea să vă rog să ne precizați dacă Guvernul va reveni asupra deciziei și va scuti și pacienții cronici de acea contribuție la sănătate care se reține pe durata concediului medical.
Marcel Ciolacu: În primul rând, CASS plătim cu toții – și eu, și dumneavoastră, și domnii medici, toată lumea, oriunde în lumea asta, nu poți să ții sistemul de sănătate fără contribuția de sănătate. Nu e o taxă introdusă nici de Ciolacu, orice stat modern în lume are introdusă o taxă în ceea ce privește sănătatea. Am luat o decizie în Guvern și am exceptat această taxă, cu alte cuvinte, cel aflat în concediu medical pentru maternitate, pentru faptul că are copilul bolnav, pentru boli cronice, pentru cancer, va avea un venit suplimentar cu această taxă de 10%.
Reporter: Cei cu boli cronice nu sunt prinși în acest document.
Marcel Ciolacu: Ba da. Urmează. Am luat o decizie rapidă, pentru că deja se tot întârzia a se interveni în Parlament pe acest act normativ. Nu sunt probleme în ceea ce privește bolnavii cronici. Dacă mă uit în trecut și vreau să vă spun, indiferent de cât de mult mă veți critica sau nu, am pornit de la concedii medicale de 800-870 de milioane parcă, a venit pandemia, s-a suplimentat cu vreo 570 de milioane concediile medicale decontate de casă. Ne-am trezit într-un sistem în care avem 6 miliarde concedii medicale. Dacă ne uităm pe statistici, suntem cel mai bolnav popor din lume, la asemenea dimensiuni. Dacă doriți să dau venituri mai mari celui care, cu voie sau fără voia sa, a răcit și stă 5 zile acasă, nu am să o fac, să încurajez ca cel care e răcit și stă acasă să primească cu 10% mai mult decât cel care este la serviciu, nu am să o fac. Cu adevărat, pentru bolnavi cronici, pentru oncologie, pentru mame, pentru copii bolnavi, categoric cheltuielile sunt mai mari. Dar eu știu că aspirina, nu e pe lista de compensate? Da? Să dau și medicamente compensate pentru tuse și junghi, să plătesc absolut tot şi să suporte statul român la această dimensiune de 6 miliarde pe an concedii medicale nu am să o fac eu. Şi eu v-o spun cu toate riscurile. Fiindcă nu mi se pare corect ca unii să muncească, cum se întâmplă aici, la Fundeni, și să găsim soluții să stăm acasă şi să câștigăm și mai mult decât cei care muncesc. Mi se pare o aberație.
Reporter: Aș avea o întrebare atât pentru dumneavoastră, domnule premier, cât și pentru domnul Cîrstoiu. O analiză a Corpului de Control al Guvernului în 2020 îl declara în stare de incompatibilitate pe domnul Cîrstoiu. Aș fi vrut să vă întreb în primul rând pe dumneavoastră ce se întâmplă cu această analiză, cu acest raport, pentru că între timp pare să fi fost dat uitării.
Marcel Ciolacu: Eu nu dau uitării și nu cred că o instituție, mai ales un corp de control, poate să dea uitării unui astfel de raport, nu știu nimic de acest raport. Presupun că am mers mai departe. Dar credeți că eu l-am sunat pe șeful Corpului de Control să îi spun să dea uitării un act din 2020, noi fiind în 2024? Îmi place povestea, e superbă, dar nu are nicio treabă cu realitatea. Presupun că a mers la ANI.
Cătălin Cîrstoiu: O să vă zic eu. În primul rând, nu Corpul de Control al Primului Ministru şi niciun corp de control decide dacă cineva în țara asta e în stare de incompatibilitate sau conflict de interese. Dar când apare un articol în presă și înainte primești mesaj de la jurnalist că îi pare rău că scrie și că nu crede în ce scrie, e suficient. Vă mulțumesc mult de tot.
Reporter: Domnule Cîrstoiu, lămuriți, vă rog, această situație. Cum adică un jurnalist spune că îi pare rău că scrie? După dumneavoastră cum ați rezolvat problema? Sunteţi incompatibil sau nu?
Cătălin Cîrstoiu: Nu sunt, doamnă, incompatibil, nu sunt în conflict de interese, e opinia mea și, dacă vreți detalii suplimentare. La momentul respectiv am prezentat un punct de vedere al Corpului de Control al Primului Ministru, care și-a invalidat el singur, pentru că invocase o bază legală, care nu exista, parte din raport. Dar, având în vedere documentele ulterioare pe care le-am primit la Spitalul Universitar de la Agenția Națională de Integritate, eu înțeleg că a fost sesizată Agenția Națională de Integritate pe acest aspect, singura instituție care decide dacă este sau nu condiția legală pentru a declara așa ceva. Din punctul meu de vedere, nu am niciun fel de conflict de interese sau incompatibilitate. Ieri m-a sunat un jurnalist HotNews care mi-a trimis un mesaj, eram în Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalul Universitar, mi-a spus că are de gând să îmi strice ziua și a urmat o discuție sumară, pentru că aveam treabă, pe acest subiect. Nu mi-a stricat nici ziua, dar înțeleg efortul unora de a finanța o campanie împotriva mea și cu asta vreau să închid acest subiect. Vă mulțumesc mult.
Reporter: De la ANI ați primit vreun răspuns?
Cătălin Cîrstoiu: Nu, nu, nu. Nu am primit un răspuns sau am trimis documente în decursul timpului.
Reporter: Când ați trimis?
Cătălin Cîrstoiu: Doamnă, nu mai știu. Şi anul trecut și anul acesta s-au cerut completări. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, pentru dumneavoastră am o întrebare. Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică o hotărâre de guvern prin care se scade taxarea muncii pentru familiile care au cel puțin doi copii. Când ar putea să fie adoptat acest proiect și dacă ne puteți da mai multe detalii, dacă vă gândiți să extindeți.
Marcel Ciolacu: E evident că anul următor va fi – e trecut în PNRR – o reformă fiscală, dar sunt identificate anumite măsuri pe care putem să le luăm mult mai rapid. Avem o problemă cu demografia, trebuie să luăm anumite măsuri, nu putem doar să constatăm. Am constatat și n-am făcut nimic. Trebuie să vii cu soluții, chiar dacă sunt soluții parțiale. V-am spus că prin reforma fiscală eu văd în primul și în primul rând, și am spus și astăzi distinșilor medici, faptul că din impozitul pe venit în viitor trebuie să fie deduceri. Astfel vei dezvolta serviciile – și serviciile de învățământ, şi învățământ privat, și after-school, și grădinițe, și creșe, și instituții spitalicești private, prin deduceri și printr-un sistem de asigurări național. Momentan, bugetul de stat nu suportă toate aceste cheltuieli. Trebuie să intrăm într-o normalitate. Mai mult ca sigur, când vom intra în OECD, în 2026, vor veni și marile companii de asigurări și pe un sistem de sănătate așezat. E normal să venim cu priorități. Prioritatea noastră este ca cei care au doi copii să începem să scădem. Eu nu pot să scad în acest moment la venitul minim, pentru că o treime dintre români în sistemul privat sunt plătiți pe venitul minim, știm cu toții acest lucru, da. Dacă scad la venitul minim o să ne trezim că sunt două treimi cu venitul minim. Cu alte cuvinte, aceste soluții empirice, luate după ureche, și doar că dau bine la televizor, eu n-o să le iau. O să vin cu o reformă și cu un sistem de deduceri la venituri, ceva sustenabil și ceva exact cum este în țările dezvoltate. România a depășit momentul amatorismului, am văzut ce a însemnat ca amatorii să conducă Ministerul Sănătății, de exemplu. Dacă dumneavoastră îmi spuneți ce au făcut numai cei doi miniștri, în afară de miliard și de nenorocirile din pandemie, eu nu-mi aduc aminte.
Reporter: Aș fi avut și o precizare, pentru că ați amintit-o pe doamna Clotilde, i-ați cerut să plece după scandalul acela privind incompatibilitatea, dacă ANI îl va declara incompatibil pe domnul Cîrstoiu, îl veţi retrage din cursă?
Marcel Ciolacu: Haideți să ajungă domnul Cîrstoiu. Am înțeles tema. Am înțeles că e pe locul trei. Am înțeles că, dintr-un manager de excepție și un medic de excepție, a devenit un medic șpăgar și toți medicii din România sunt șpăgari. Haideți să rămânem într-o zonă corectă de campanii. Dacă ANI îl găsește incompatibil, sunt ferm convins că domnul doctor va face /…/. Eu știu că doamna Clotilde este trimisă și în judecată. Eu știu că alături este și Vlad Voiculescu, nu, după lista de europarlamentari, nu-i trimis și el în judecată cu miliardul? Dar nu erau ei care veneau și ne alergau pe stradă și pe dumneavoastră și pe toți medicii și pe toată lumea, fără hoți în funcții publice. Văd că stau bine mersi. Văd că sunt trimiși, găsiți incompatibili, sunt trimiși pentru corupție. Dintr-o dată, justiția e părtinitoare. N-ați mai văzut filmul ăsta? Niciodată n-am comentat o decizie a unui magistrat și nici nu am s-o fac.
Reporter: Mulțumesc.
Cătălin Cîrstoiu: Ca să lămurim și subiectul acesta. Eu mă bucur că HotNews încearcă să îmi demonstreze că sunt incompatibil cu soția mea, 26 de ani, nu mi-a demonstrat nimeni. Mulţumesc.
Reporter: Domnule doctor Cătălin Cîrstoiu? Facem un exerciţiu de imaginaţie, sunteţi primar al capitalei…
Cătălin Cîrstoiu: Bun exerciţiu.
Reporter: Bun exerciţiu, da? Bucureștiul este bolnav, și la propriu și la figurat. Și acum vorbim de propriu. Ce ați face, care ar fi urgența urgențelor din această poziție, pentru sistemul medical? Vă rog.
Cătălin Cîrstoiu: Sistemul medical din București are mai multe tipuri de unități medicale. Unele subordonate Primăriei, altele subordonate Ministerului Sănătății. Eu cred că primul lucru e să dezvoltăm o strategie integrată a serviciilor medicale, tocmai pentru a ne adresa pacienților. Acesta e primul lucru pe care trebuie să-l facem. Şi doi, cred că a venit vremea unei regândiri a ASSMB-ului.
Reporter: Personalul, iarăși, care este o penurie mare…
Cătălin Cîrstoiu: Pentru că eu cred că trebuie să stimulăm toate spitalele astea care au nevoie de completarea schemei de personal, da, deci, și de stimularea suplimentară a specialiștilor din spitale. Dar despre asta vom avea timp să vorbim, pentru că prima lansare publică a programului va fi pe sănătate. Vă mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru Rafila, ce puteți să ne spuneți despre cazul de la Bacău al tinerei care a murit fiindcă a fost pusă pe masa de operație 10 ore mai târziu? Sunt acuzați și de malpraxis, medicii de acolo, ce măsuri se vor lua? Ce ne puteți spune despre asta?
Alexandru Rafila: Eu nu cunosc cazul. Ştiţi bine, v-am spus la începutul conferinței de presă că am revenit aseară din Statele Unite. Mă interesez, vin cu un răspuns. Spitalul, dacă este vorba despre Spitalul Județean Bacău, aflat în subordinea Consiliul Județean de acolo, cu siguranță va întreprinde demersurile necesare. Noi, ceea ce putem să facem în acest moment, vom trimite inspecția sanitară de stat. Rămâne să ajung la minister să văd despre ce este vorba, ca să vedem dacă au fost încălcate procedurile legate de siguranța pacientului. Mulțumesc.
Reporter: Mulțumesc.