Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică de la finalul ședinței de Guvern de astăzi, joi, 13 iunie 2024. Pentru a crește siguranța publică și pentru protecția cetățenilor, Guvernul a devansat termenul de la care mai multe categorii de persoane asupra cărora au fost dispuse măsuri de către organele judiciare vor fi monitorizate prin purtarea brățării electronice. Început ca proiect-pilot în anul 2022 pentru protejarea victimelor violenței domestice, sistemul informatic de monitorizare electronică, cunoscut ca brățară electronică, va fi utilizat, începând cu 1 octombrie anul acesta, 2024, în sistem pilot, și pentru măsura controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune și a arestului la domiciliu.
Totodată, ordonanța de urgență aprobată de Guvern prevede extinderea utilizării sistemului informatic de monitorizare electronică și în cazul în care instanța a impus condamnatului, pe durata eliberării condiționate, să nu se afle în anumite locuri sau la anumite manifestări sportive, culturale ori la alte adunări publice stabilite de instanță, respectiv de a nu comunica cu victima sau cu membrii de familie ai acesteia, cu participanții la săvârșirea infracțiunii sau cu alte persoane. De asemenea, este introdusă o nouă categorie de alertă de apropiere de frontieră. Dar mă opresc aici cu informațiile pe care vi le furnizez eu direct, pentru că vreau să mulțumesc și să profit de prezența la acest briefing a domnului secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, domnul Bogdan Despescu, care ne va explica mai bine decizia luată astăzi și proiecțiile ei în viitor. Bună ziua și mulțumesc.
Bogdan Despescu: Mulțumesc domnule secretar de stat. Bună ziua tuturor. La propunerea Ministerului Afacerilor Interne, Guvernul României a adoptat astăzi modificarea legislației – și vorbim aici de modificare a legislației din perspectiva monitorizării electronice a persoanelor. Reamintesc faptul că, astăzi, situațiile din zona violenței domestice erau monitorizate prin sistemul informatic de monitorizare electronică, pe înțelesul tuturor, acele brățări electronice. Am propus și Guvernul a adoptat devansarea termenelor, respectiv pentru cele 18 județe care erau planificate în calendar la 1 ianuarie 2025, aceste brățări vor fi aplicate, sistemul va funcționa începând cu 1 octombrie 2024. De asemenea, am devansat termenul de aplicare a sistemului de monitorizare în ceea ce privește controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune și arestul la domiciliu de la 1 ianuarie 2026 la 1 octombrie 2024. Până la data de 1 octombrie 2024, în cele 23 de județe și București, unde astăzi funcționează proiectul-pilot, se va testa sistemul pentru a avea o aplicare totală la 1 octombrie 2024. Proiectul stabilește și extinderea în viitor, după 1 ianuarie 2026, a sistemului pentru monitorizarea persoanelor care fac obiectul liberării condiționate şi, prin această modificare legislativă, Direcția Națională de Probațiune face parte din proiectul SIME, cum îi spunem noi.
Reamintesc că, în prima etapă, au fost operaționalizate sistemele în București, județele Iași, Maramureș și Vrancea. De la 1 ianuarie 2024 am extins în alte 20 de județe, iar de la începutul anului și până în prezent au fost montate 472 de asemenea brățări. Astăzi avem active 208. Până în prezent, 25 de persoane și-au îndepărtat brățara, iar 24 de persoane au fost reținute. La acest moment avem în supraveghere 9.168 de persoane în control judiciar, din care 24 de persoane în control judiciar pe cauțiune. Totodată, fac precizarea că astăzi avem 1.288 de persoane în arest la domiciliu. Așadar, odată cu implementarea mecanismului cu 1 octombrie 2024, aceste persoane vor putea să fie monitorizate prin aceste brățări, prin sistemul informatic de monitorizare electronică. Dacă sunt neclarități, întrebări, vă stau la dispoziție din perspectiva acestui act normativ care modifică și completează mecanismul de monitorizare electronică la nivelul României.
Reporter: Bună ziua. Vreau să vă întreb în primul rând despre acest proiect dacă se poate aplica și retroactiv pentru persoanele care au deja un control judiciar, adică înainte de data de 1 octombrie sau un arest la domiciliu.
Bogdan Despescu: La data de 1 octombrie, când vom intra cu aplicarea totală, cu aplicarea la nivel național, în funcție de decizia magistratului, vorbim de procuror sau de judecător – pentru anumite cazuri de control judiciar, procurorul dispune; pentru control judiciar și arest la domiciliu, judecătorul – dacă va dispune și cu privire la persoanele care, la momentul respectiv, se află într-o formă de supraveghere, vom aplica aceste sisteme de monitorizare electronică. Așadar, se aplică și pentru categoria care la data de 1 octombrie figurează în sistemul de supraveghere judiciară.
Reporter: Și mai am o întrebare legată de cazul de la Brăila. Am văzut acolo un caz șocant. Poliția a mers la fața locului, însă, în cele din urmă, se pare că nu au localizat de unde s-a făcut apel la 112, iar următoarea zi două persoane au fost găsite decedate fix în casă şi din primele informații se pare că este vorba despre o violență domestică. Ce ne puteți spune despre acest caz și despre cum a acționat poliția în acest caz?
Bogdan Despescu: La acest moment, o echipă de control din partea Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Control Intern – se află în județul Brăila, efectuează verificări, verificări care au fost dispuse începând cu ziua de 11 iunie 2024. Cu siguranță, în perioada următoare, cât mai urgent posibil, vor veni cu un raport, un raport care va fi prezentat atât conducerii IGPR, dar și conducerii ministerului, și IGPR-ul va comunica toate datele rezultate din această verificare.
Reporter: Care este prima ipoteză luată în calcul, în contextul în care cel care de asemenea a fost găsit decedat avea antecedente, făcuse și închisoare și de asemenea era și posibil un fost violator. Adică se merge pe această idee de violență domestică?
Bogdan Despescu: Vorbim de două activități: o activitate administrativă de verificare a modului de acțiune la nivelul Inspectoratul de Poliție a Județului Brăila și un dosar penal. Un dosar penal, care, în perioada următoare, va clarifica toate aspectele cu privire la decesul celor două persoane. Ar fi neprofesionist pentru mine să lansez o anumită ipoteză la acest moment.
Reporter: Bună ziua. O întrebare pe un alt subiect. Anul trecut a fost adoptată acea ordonanță de urgență prin care MAI ar fi urmat să-și facă o flotă de drone pentru diferite scopuri. În ce stadiu se află acum proiectul?
Bogdan Despescu: Suntem în activități de operaționalizare, mai precis de dezvoltare a sistemului de monitorizare prin aceste drone, prin aceste aparate de zbor. Ordonanța de urgență a stabilit competența de a opera aceste aparate. Vorbim de aparate de peste 150 kg care sunt gestionate de către Inspectoratul General pentru Aviație, iar sub greutatea de 150 kg ele sunt operate de toate structurile MAI și astăzi, repet, noi operăm astfel de drone, le folosim în toate activitățile specifice. Cred că în anumite situații, unde am făcut o comunicare după momentul realizării unor, nu știu, flagrant capturi, ș.a.m.d. ați văzut imagini inclusiv din dronă.
Reporter: Aș fi vrut și eu să vă întreb despre crima aceea de la Oradea, care este stadiul anchetei, dacă au mai apărut informații noi până în acest moment, ce puteți să ne spuneți despre acele două fete?
Bogdan Despescu: Şi în cazul de la Oradea, județul Bihor, imediat după sesizare s-au demarat cercetări; cercetările sunt conduse de către un procuror. Ați văzut o comunicare intermediară, respectiv faptul că trei persoane, un bărbat și două femei, au fost reținute ulterior, arestate preventiv. Este un dosar… Cu siguranță, în cadrul dosarului vor fi clarificate toate aspectele.
Reporter: Iar despre brățările electronice aș fi vrut să vă întreb dacă statul de fapt are destule brățări electronice pentru toate cazurile pe care le-ați enumerat mai devreme, pentru că, știm, ele se aplică și pentru violență domestică și au fost mai multe controverse de-a lungul timpului că nu ar fi destule.
Bogdan Despescu: Astăzi, în dotarea Poliției Române, sunt 5.266 de asemenea brățări. În perioada următoare, până la data de 1 octombrie 2024, vom achiziționa peste 6.000 de asemenea sisteme. Vă mulțumesc.
Bogdan Despescu: Şi eu vă mulțumesc.
Mihai Constantin: Şi eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat și colegilor de la presă care v-au adresat întrebări, în special pe acest act normativ aprobat astăzi de către Guvern. Vreau să continuu eu acest briefing de presă cu o altă decizie luată de către Executiv, care privește recunoașterea reciprocă între România și Statele Unite ale Americii ale perioadelor de muncă și a dreptului la pensie între cetățenii celor două state. O hotărâre de Guvern aprobată astăzi stabilește modalitatea de aplicare a acordului bilateral în domeniul securității sociale. Odată cu intrarea în vigoare a acestui acord, va fi posibilă valorificarea perioadelor lucrate atât în România, cât și în SUA, în vederea deschiderii dreptului la pensie pe principiul totalizării, cu acordarea proporțională a pensiei de către fiecare stat. Conform datelor obținute pe canale diplomatice, în SUA sunt înregistrate aproape 500.000 de persoane de origine română, dar e foarte posibil ca numărul real să fie unul mult mai mare. Și acest mecanism activat, mă rog, încă nu este activat, o să vă spun și când intră în vigoare; este un termen diplomatic foarte inedit în ceea ce mă privește, dar acest mecanism, care capătă astăzi o nouă componentă, să îi încurajeze pe cetățenii celor două state să-și notifice instituțiile care gestionează asigurările sociale pentru a putea beneficia de contribuțiile la vârsta pensionării.
În ceea ce privește lucrătorii detașați – mai este o mențiune – s-a stabilit exceptarea reciprocă a acestora de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate din sistemul național al statului unde sunt detașați. Și anticipez o întrebare de la dumneavoastră. Documentul va intra în vigoare – acest acord – în prima zi a celei de-a 4-a luni de la data ultimei note prin care statele își notifică reciproc, prin canale diplomatice, îndeplinirea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare. Este, fără îndoială, o titulatură diplomatică, însă e o rigoare aici, care poate ni se ascunde nouă, publicului larg. Însă drumul este deschis și procedura este cât se poate de accelerată, în măsura în care există mecanismele pentru implementarea ei.
Vreau să mai punctez o altă decizie: la Ministerul Finanțelor vor merge fonduri suplimentare, în principal pentru pregătirea noii infrastructuri necesare pentru combaterea fraudei vamale și evaziunii fiscale. Vorbim despre aproape 33 de milioane de lei pentru finalizarea proiectelor vamale la frontieră și pentru casarea scannerelor vechi. De asemenea, aproape 65 de milioane de lei credite de angajament și peste 30 de milioane de lei credite bugetare, primite prin hotărârea aprobată astăzi în numele Ministerului Finanțelor, sunt destinate pentru operaționalizarea sistemului e-Sigiliu introdus de Guvern pentru a verifica trasabilitatea transporturilor rutiere.
Şi încă o informație pe care v-o aduc în atenție. Guvernul a continuat procesul de reorganizare cu patru instituții guvernamentale, printr-un pachet de hotărâri, fiind adoptat în acest sens. Cele patru instituții sunt: Ministerul Finanțelor, ANAF, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Acestea au fost reorganizate în concordanță cu Legea 296 din 2023 pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.
Acestea sunt subiectele pe care vreau să vi le ridic eu proactiv în atenție, dar mă voi ajusta interesului dumneavoastră și vă stau la dispoziție pentru a vă răspunde la întrebări, cu precizarea că acest brief va fi urmat de un foarte consistent și tehnic comunicat, care vă va detalia toate deciziile luate astăzi de către Executiv, dar vă stau acum la dispoziție. Sper să vă pot fi de folos. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Vă rugăm să ne spuneți dacă a fost adoptat actul normativ privind schema de ajutor de stat în privința industriei prelucrătoare. A fost anunțată în cadrul ședinței. Înțeleg de la dumneavoastră că, da, a fost aprobat acest act normativ. Aș dori să știu de când vor putea fi făcute… de când firmele interesate pentru acest ajutor vor putea aplica pentru acest program.
Mihai Constantin: Iertați-mă dacă v-am făcut să credeți că acest act normativ a fost adoptat astăzi de către Guvern. A fost în printr-o primă lectură, iar la solicitarea ministrului economiei a fost amânat pentru săptămâna viitoare pentru a mai fi clarificate niște aspecte procedurale. Dar, da, este un subiect de interes care s-a regăsit, repet, astăzi, pe agenda Guvernului în primă lectură, dar încă nu a fost adoptat și vă voi putea răspunde atunci când va fi adoptat.
Reporter: Mulțumesc frumos.
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu.
Reporter: Bună ziua. Vă solicit precizări legate de un act normativ care era pe agenda de astăzi, modificări legislative la legislația RAAPPS în atribuirea locuințelor de protocol. Acum, în legislație sunt mai mulți beneficiari care suportă direct plata chiriei și a utilităților, taxe și impozite pentru aceste locuințe de protocol. Prin proiectul de ordonanță de urgență de pe ordinea de zi, se spune că aceste cheltuieli vor fi decontate de instituțiile la care lucrează. Sunt două întrebări: dacă a fost adoptat acest act – prima – și doi: dacă beneficiarii plăteau din buzunarele lor acești bani în prezent și acum, practic, vor fi plătiți de instituții, nu direct de ei. Să ne lămuriți.
Mihai Constantin: Am să vă răspund la trei întrebări. La una nepusă de către dumneavoastră, pentru a așeza mai bine în context acest răspuns. Primul: da, a fost adoptat actul normativ menționat de către dumneavoastră. Cu iertare de rigoare, nu știu care era procedura până astăzi, dar de astăzi înainte persoanele care ocupă funcții eligibile pentru a fi beneficiari pentru o locuință de protocol vor beneficia de decontarea sau suportarea chiriei acelei locuințe de către instituțiile pe care le conduc. De regulă, e vorba despre conducători din instituțiile respective, în condițiile legii, care sunt, de asemenea, prevăzute. Am avut puțin timp să mă documentez. Lanțul reglementator privind aceste locuințe de reședințe oficiale, reședințe de protocol, de serviciu, începe undeva prin pe la mijlocul anilor ’90 și a fost de mai multe ori modificat. Sunt aduse modificările menționate de către dumneavoastră. Le repet, ca să fie limpede: persoanele care se califică pentru a beneficia de o locuință de protocol vor beneficia de asemenea și de suportarea chiriei de către instituția la care lucrează.
Dar al treilea răspuns este că principala oportunitate pentru care a fost necesară această ordonanță adoptată astăzi de către Guvern este fluidizarea raportului dintre Secretariatul General al Guvernului și Regia Protocolului de Stat în vederea intrării acestui palat în care ne aflăm acum, Palatul Victoria, într-un proces de reabilitare care, din ce documente am văzut, va dura în jur de 3 ani de zile. Sunt fonduri din PNRR, dar este nevoie… e o cheltuială încă nestabilită, care va necesita și plăți din fondul Secretariatului General. Deși palatul este un monument istoric în proprietatea RAAPPS. Odată ce lucrurile vor fi demarate și procedurile de decontare a cheltuielilor trebuie făcute rapid, Secretariatul General a fost împuternicit astăzi să facă aceste plăți cu rapiditate. Este ce am înțeles până la această oră. Va urma și comunicatul care detaliază și va trebui, într-adevăr, poate împreună, să ne uităm retroactiv pe lanțul legislativ care a reglementat aceste locuințe cu caracter special.
Reporter: V-aş întreba dacă ştiţi câte locuințe de protocol sunt atribuite la acest moment? Nu știţi!?
Mihai Constantin: Nu.
Reporter: Atunci, lista de beneficiari a fost de asemenea schimbată prin acest OUG. Nu mai apar președinții Curții Constituționale, ai Curții Supreme de Justiție și ai Curții de Conturi. De ce au fost scoși acești beneficiari, adică, practic, așa ar reieși, că ei nu mai au dreptul la locuințe de protocol.
Mihai Constantin: Repet, nu știu cum arăta lista înainte. Am văzut-o pe cea aprobată astăzi, unde, într-adevăr, persoanele menționate nu se regăsesc și au rămas, dacă nu mă înșel, vicepreședinții din Parlament, Avocatul Poporului. Nici pe asta nu o știu pe de rost. Va fi găsită în comunicatul de după. Mulțumesc și eu. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Am văzut că astăzi a fost prezent și președintele AEP, Toni Greblă, la ședința de Guvern. Care ar fi concluziile acestuia după cele două scrutine pe care le-am avut duminică și dacă comasarea alegerilor a complicat procesul de vot și mai apoi de numărare, pentru că vedem în continuare, sunt secții unde nu s-a terminat centralizarea voturilor.
Mihai Constantin: Sunt întrebări perfecte, fix pentru domnul Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente. Am stat de vorbă cu dumnealui la invitația firească, aș putea spune, a Guvernului – a participat la începutul ședinței de Guvern de astăzi cu o scurtă informare a stadiului actual – și domnul președinte al AEP mi-a spus că ar trebui, poate, să vă fi parvenit informația în cursul acestei după-amiezi, va ține o conferință de presă la sediul la AEP, presupun, pentru a răspunde tuturor acestor puncte, evident de interes public și pentru a vă răspunde la întrebări. Cred că cel puțin două ore de acum înainte mai avem până va începe conferinţa de presă, deci e timp să puteți ajunge acolo pentru a primi răspunsurile calificate la întrebările dumneavoastră.
Reporter: Și a mai fost pe ordinea de zi astăzi un memorandum al Ministerului de Externe ce vizează românii condamnați în China. Dacă ne puteți detalia puțin acest act.
Mihai Constantin: Da. Memorandumul acela a fost aprobat, este inițiat de Ministerul Justiției, nu de Ministerul de Externe. Dar intuiția dumneavoastră e din nou corectă, pentru că implementarea lui și transpunerea lui într-un tratat bilateral se va face, evident, în colaborare cu sau prin intermedierea ministerelor de externe din cele două țări, Republica Chineză și România. Ca informații de context, pot să vă spun că, în clipa de față, gestionarea eventualelor transferuri de persoane condamnate între România și China se face în baza unor acte normative din 1991 și 1994 sau șase, deci unele vetuste, și a fost un acord de principiu al ambelor state să actualizeze aceste modalități de transfer. Principiul, unul pe care l-am reținut, a fost principiul ca persoana respectivă să-și execute pedeapsa, condamnarea, în țara de proveniență. Este unul dintre principii, dar memorandumul adoptat astăzi nu face decât să deschidă discuțiile diplomatice, dar și tehnice pentru elaborarea acestui tratat. Adică avem un orizont de așteptare și, după cum v-am spus, în diplomație, termenii sunt niciodată pripiți și graba este bine temperată de proceduri și reguli diplomatice. Mulțumesc.
Reporter: Aş reveni la subiectul acesta cu locuințele de protocol și aș fi vrut să vă întreb dacă puteți să-mi oferiți un exemplu. Dacă ne uităm la președintele Camerei Deputaților, vechea lege spune că acești beneficiari suportă direct cheltuielile privind chiria și utilitățile ș.a.m.d. Știm că aceștia primesc, pe lângă salariu, și bani pentru chirie. Acum, practic, președintele Camerei Deputaților nu va mai primi acești bani pentru salariu și Parlamentul va deconta direct sau care va fi procesul din spate?
Mihai Constantin: Nu vă pot răspunde la întrebare, dar dați-mi voie să vă spun de ce nu vă pot răspunde la întrebare. Pentru că, anticipând interesul dumneavoastră pentru acest subiect, am încercat și eu să mă documentez în timpul… în răgazul pe care l-am avut astăzi și am descoperit așa: există în România, palierul reședințelor oficiale, cel al locuințelor de protocol, cel al locuințelor de serviciu. În Parlament, din câte cunosc, fiecare parlamentar care nu este din București are dreptul la un plafon pe care îl poate deconta pentru a-și închiria o locuință. Deci există mai multe reglementări, astfel încât, pentru a vă răspunde fix la întrebare, nu știu în ce categorie cade președintele Camerei Deputaților. S-ar putea să intre la reședințe oficiale, unde e alt gen de reglementare, nu la locuințe de protocol. Și tocmai pentru a nu mă hazarda și a vă da eventual răspuns eronat, prefer să ne documentăm împreună, cum i-am răspuns și colegului mai devreme.
Reporter: Există și un plafon care va fi menținut, adică pot să beneficieze de această locuință plătită de către instituție, dar în ce limită?
Mihai Constantin: Da. Din nou, din ce am înțeles, din ce am putut să citesc până acum, este în felul următor: în cazul locuințelor oficiale, reședințelor oficiale, locuințelor de protocol, locuințelor la serviciu, nici nu știu, acestea trebuie să fie clar în proprietatea RAAPPS. Nu poți merge pe piața liberă să-ți închiriezi tu într-un cuantum ce locuință dorești. Tocmai de aceea, dialogul trebuie să fie unul instituțional și rigoarea nu cred că este una financiară, ci una care ține de anumite standarde definite de altfel printr-o altă hotărâre de guvern, care cred că și ea e tot din secolul trecut, și anume cum e definită o locuință de protocol, ce anume trebuie să aibă – un spațiu de primire, un cabinet de lucru. Sunt detalii foarte limpede, cred, reglementate, dar prin mai multe acte normative care nu au făcut obiectul ordonanței adoptate astăzi de Guvern.
Reporter: Mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu foarte mult. Repet, sper să fie mai lămuritor comunicatul care va urma foarte repede acestui brief. Eu vreau să vă mulțumesc. Am să vă fac o urare creștinească după ce nu vom mai fi în direct, dar, cu siguranță îmi doresc și mie, vă doresc și dumneavoastră, să ne vedem sănătoși.