Briefing de presă susținut de Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al Finanțelor, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de Guvern

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, joi, 3 aprilie 2025. Din capul locului, mulțumesc vicepremierului și ministrului de finanțe, domnul Tánczos Barna, pentru prezența la acest brief, pentru a pune mai bine în context o ordonanță de urgență adoptată astăzi de către Executiv, prin care se aplică o cotă de impozitare redusă și diferențiată pentru construcții special. Sunt reglementări rezultate din consultările derulate de Ministerul Finanțelor, care este inițiatorul actului normativ. Domnule ministru, nu spun mai multe, vă dau cuvântul pentru a ne informa dumneavoastră mai bine.Mulțumesc!
Tánczos Barna: Mulțumesc! Bună ziua tuturor! Da, astăzi am aprobat ordonanța de urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale. Inițial, în ordonanța de urgență s-a prevăzut că normele se vor aproba prin hotărâre de guvern. Am decis ca detaliile, care sunt relativ simple, și pentru o aplicare mai ușoară, să le introducem într-o ordonanță de urgență. Asta am făcut astăzi. Am clarificat baza de impozitare diferențiat pentru companiile private și pentru companiile care administrează bunuri publice aflate în concesiune, luate în concesiune de la statul român, din ministere sau luate în concesiune de la autoritățile publice locale. Deci, am făcut această diferențiere pentru că în cazul companiilor private se calculează amortizare, se reduce treptat valoarea impozabilă a bunurilor, a construcțiilor speciale. În cazul construcțiilor aflate în domeniul public, nu există această amortizare. Vorbim de o valoare istorică. Este motivul pentru care aplicăm o diferențiere ca și procent. Aplicăm un impozit de 0,5% la valoarea netă a activelor. Această reducere a fost solicitată de companiile private care plătesc impozitul. S-a mai solicitat o limitare în timp și implementarea unor excepții. Am decis ca celelalte aspecte să fie avute în vedere și discutate cu companiile care au participat la procesul de consultare, în momentul în care vom discuta despre reforma fiscală. Astăzi facem o reducere a acestui impozit și aplicăm la valoarea netă, așa cum au solicitat aceste companii private.
De asemenea, în cadrul procesului de consultare publică, am discutat cu companiile de stat care administrează bunuri aflate în domeniu public. Am vorbit și cu companiile de apă și canalizare, cu operatorii regionali care, de asemenea, administrează un bun extrem de important – sistemele de canalizare și de apă. Din partea lor, de asemenea, în consultarea publică avută la minister, am primit o solicitare sau mai multe solicitări, de fapt, de reducere a cotei de impozitare; în felul acesta am ajuns la zero 25% din valoarea istorică, valoarea brută a infrastructurii care se supune impozitării. Am decis acest lucru.
De asemenea, am introdus o bonificație de 10% similară bonificației la impozitele locale pe clădiri care se aplică la unitățile administrativ-teritoriale, la primării. Această bonificație se obține în cazul în care impozitul se plătește până la data de 25 mai 2025. Celelalte termene cu privire la plata în două tranșe au rămas nemodificate.
Ordonanța de urgență generează o încasare de peste un miliard de lei. Această încasare a fost bugetată în baza ordonanței inițiale. Nu am modificat această sumă și varianta actuală, varianta aprobată astăzi asigură încasarea acestei sume de către Ministerul Finanțelor. Din calculele noastre, rezultă că o proporție de 75% din această sumă va fi plătită de companiile de stat sau companiile care administrează bunuri aflate în domeniu public și 25% de către companiile private.
De asemenea, în cadrul acestei ordonanțe de urgență, am permis ca Ministerul Apărării, având în vedere situațiile excepționale, să poate să angajeze personal necesar pentru desfășurarea activităților specifice Ministerului Apărării. De asemenea, am făcut posibilă angajarea persoanelor pentru creșele finalizate de către Ministerul Dezvoltării; pe parcursul anului, în momentul în care se finalizează câte o creșă și se poate începe activitatea, se va permite angajarea personalului de specialitate. De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene poate să facă plăți din fondurile europene pentru prima de carieră, pentru copiii care beneficiază de anumite sume din fondurile europene și pentru persoanele aflate în dificultate. Aceste sume vin din programele cu finanțare europeană. De asemenea, am permis ca din bugetul de stat să se facă plățile pentru a realiza cardurile pe care se face transferul acestor sume, astfel încât lucrurile să fie urmăribile, să existe un control și o metodă modernă de transfer al acestor sume. Aceasta este ordonanța de urgență, foarte pe scurt. În cazul în care sunt întrebări legate de ordonanță sau alte întrebări…
Reporter: Aș avea o întrebare, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb ce impact vor avea asupra României tarifele impuse de Statele Unite ale Americii și cum va răspunde Guvernul României.
Tánczos Barna: Mulțumesc pentru întrebare și insistență. Da, așa cum a anunțat și domnul prim-ministru Ciolacu înainte de ședința de guvern, pregătim deja scheme de ajutor de stat pentru a ajuta sectoarele care ar putea să sufere din cauza acestor decizii. Deciziile afectează și relațiile directe comerciale dintre România și Statele Unite ale Americii, dar noi suntem și furnizori de componente auto, de exemplu, pentru industria auto din întreaga Uniune Europeană. Eu, în cursul zilei de astăzi, am luat deja legătura cu două asociații extrem de importante ale mediului de afaceri, cu Concordia și cu ACAROM – Concordia, care este o organizație patronală, practic, cea mai mare din țară; ACAROM este asociația de profil pe industria auto, industrie producătoare de mașini și de componente. Săptămâna viitoare, luni sau marți, o să avem o discuție unde vom discuta în punctual despre măsurile pe care le va propune Guvernul, astfel încât să reducem la minim impactul asupra companiilor românești al acestor tarife. Desigur, și la nivelul Uniunii Uniunii Europene există o analiză, care este o analiză în curs de desfășurare. Domnul ministru Ivan o să aibă întâlniri și săptămâna viitoare, luni și marți, cu miniștrii de profil din Uniunea Europeană, pentru a pregăti și pe partea aceea un răspuns adecvat pentru susținerea industriilor europene în această situație.
Reporter: Cum ar putea arăta aceste scheme de ajutor de stat?
Tánczos Barna: Le vom discuta cu industria de profil și vom căuta soluția care să răspundă cel mai bine nevoilor din partea lor. Din partea industriei de profil așteptăm în primul rând propuneri. Nu vrem să impunem scheme de ajutor de stat care după aceea să nu fie eficiente și să nu fie utilizate exact cum dorește industria. Ceea ce vă pot spune este că această industrie contribuie în mod semnificativ la încasările bugetului de stat. Aceste încasări, aceste plăți din partea companiilor sunt monitorizate atent, monitorizate de echipa mea, la minister. Vă pot spune că primele luni ale anului nu dau încă motive de îngrijorare. Industria merge chiar mai bine un pic decât în 2024, cu anumite diferențe în plus sau în minus, la anumite categorii de impozite plătite; dar, per ansamblu, încasările sunt acceptabile și sunt în creștere față de 2024. Desigur, această situație poate să reașeze nu doar în industria auto, dar per ansamblu, poate să reașeze aceste relații comerciale cu Statele Unite, și nu doar relațiile Uniunii Europene, ci per ansamblu. Putem ajunge la lanțuri foarte scurte de aprovizionare și la producția autohtonă, consum autohton, pentru că dacă exporturile sunt îngreunate, trebuie să ne reorientăm și să avem cât mai multe produse – acum, vorbesc per ansamblul economiei – cât mai multe produse consumate în Uniunea Europeană sau într-o țară membră a Uniunii Europene.
Reporter: Vă rog să ne spuneți și dacă pensionarii cu pensii mici primesc acel ajutor de 400 de lei și dacă sunt angajați.
Tánczos Barna: Da, cu siguranță, sunt bugetați, sunt angajați. Ministerul de resort se ocupă, așa cum am stabilit prin ordonanța de urgență, se vor face plățile.
Reporter: Și angajările la MapN în ce sector sunt, sunt angajări pe perioadă nedeterminată? Şi dacă ne puteți spune exact în ce arie de activitate.
Tánczos Barna: Va trebui să vă răspundă Ministerul Apărării, în funcție de informațiile care pot fi publice sau sunt nepublice.
Reporter: Domnule ministru, în ședința de astăzi ați decis să faceți și derogări, astfel încât bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă parte de majorări salariale. Ei deja primesc un spor de 50% și aș vrea să vă întreb de ce ați permis această derogare.
Tánczos Barna: Nu am permis o asemenea derogare. Am vorbit strict de Ministerul Educației, acolo unde profesorii pot primi acel spor de carieră, dau exact denumirea acelei sume. Sunt sumele pentru, vă spun imediat, sunt sumele pentru…
Reporter: Domnule ministru, această ordonanță, ca să fie clar, are un paragraf care spune că bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salarii mai mari decât la nivelul lunii noiembrie 2024. Ați eliminat în ședința de Guvern sau ați adoptat această prevedere?
Tánczos Barna: Prevederea care se referă la fonduri europene țintește anumite categorii, acele categorii care pot beneficia de fondurile europene care sunt rambursabile. Vorbim de prima de carieră didactică, vorbim de creșele care sunt un alt capitol, vorbim de sumele care se plătesc pentru persoanele defavorizate, acele plăți sociale care, după cum am spus, merg pe carduri.
Reporter: Pe lângă aceste prevederi, ordonanța de urgență spune clar: bugetarii care lucrează cu fonduri europene pot să aibă salariul mai mare decât l-au avut în noiembrie 2024. Aș vrea să ne precizați dacă acest articol a fost eliminat din ordonanță sau a rămas?
Tánczos Barna: Nu vorbim de toți bugetarii și nu poate să primească toată lumea salarii mai mari.
Reporter: Doar cei care lucrează cu fonduri europene – spune ordonanța.
Tánczos Barna: Strict de acele persoane care se încadrează în categoriile menționate, vorbim strict de acele fonduri care pot fi rambursate parțial și într-o proporție de 80-90%. Am făcut această modificare și în timpul ședinței, pentru a elimina acea sintagmă de integral. Adică, dacă avem 85% fonduri europene și avem și condiție de cofinanțare, să putem avea absorbția punând 15%. Aceasta este prevederea, aceasta s-a aprobat.
Reporter: Domnule ministru, ca să fie clar, dumneavoastră vorbiți despre niște programe pe care noi am înțeles că le-ați adoptat. Mai aveți mai jos un paragraf referitor la angajații care lucrează cu fonduri europene. Vă rog să ne spuneți dacă el a fost eliminat în ședința de Guvern sau l-ați păstrat?
Tánczos Barna: Încă o dată vă spun, se încadrează în condițiile menționate, primesc banii. Dacă nu se încadrează în programele respective, nu primesc banii. Nu se aplică la toată lumea.
Reporter: Ca să înțelegem puțin, în momentul de față, bugetarii care lucrează pe fonduri europene vor putea avea salariile majorate după această derogare?
Tánczos Barna: Nu. În proiectele PNRR, de exemplu, nu este prinsă nicio rambursare și nu este prins niciun bonus. În PNRR nu există bani rambursabili care să se ducă în salarii. În PNRR nu există asistență tehnică. În cazul PNRR-ului, de exemplu, strict din bugetul de stat se pot plăti bonusuri, motiv pentru care cei care lucrează pe PNRR, și ar trebui să aibă bonusuri doar din fonduri naționale, nu se încadrează în categorie, în condiție. Programele celelalte despre care v-am vorbit, despre prima de carieră…
Reporter: Ne-ați vorbit despre programe dedicate profesorilor care au altă linie de finanțare și au fost gândite în alt scop. Noi vă întrebăm despre politica salarială care era amintită în ordonanță.
Tánczos Barna: Politica salarială…
Reporter: Sunt două chestiuni diferite.
Tánczos Barna: De asta vă spun, sunt lucruri diferite. În PNRR nu există fonduri europene pentru salarii.
Reporter: S-a încheiat această discuție. Spuneți-ne următorul paragraf din ordonanță, ca să luăm punctual pe ordonanță. Ce se întâmplă cu bugetarii care lucrează cu fonduri europene?
Tánczos Barna: Se încadrează în condiția sumă aprobată pentru noiembrie, se încadrează în condiția PNRR – rambursare. Dacă toate cele trei condiții sau patru- mai sunt condiții – sunt îndeplinite, primesc. Sunt condițiile parțial stabilite în ordonanța de urgență din decembrie. Cele de astăzi completează condițiile respective. Dacă nu se încadrează în condiții, nu primesc.
Reporter: Deci, acea derogare care spunea că pot…
Tánczos Barna: Nu există o generalizare.
Reporter: /…/ în noiembrie 2024, ea a dispărut în ședința de guvern, a fost modificată.
Tánczos Barna: Nu există o situație generală pentru orice program, pentru orice condiție, pentru că programele sunt diferite și finanțările sunt diferite. Ordonanța de urgență tratează diferit fiecare program în parte. Avem o listă de condiții. Dacă doriți, vă trimitem punctual fiecare condiție. Dacă aveți o întrebare punctuală referitoare la un minister, un program, un angajat, vă putem spune dacă se încadrează sau nu. Nu putem să generalizăm, pentru că nu toate programele sunt finanțate din aceleași resurse, nu toate programele îndeplinesc toate condiţiile…
Reporter: Dar cum a apărut acea prevedere în ordonanță? Dacă dumneavoastră ne vorbiți acum despre cu totul altceva, cum a apărut acea prevedere în ordonanța care a intrat în Guvern? Cine a pus-o, domnule ministru?
Tánczos Barna: Nu ştiu la ce program vă referiți, doamnă. Pentru că, încă o dată…
Reporter: Nu era nici o trimitere la un program.
Tánczos Barna: Vă recomand să formulați întrebare scrisă, pentru că nu pot să răspund la o întrebare punctuală pe program, neștiind programul respectiv. Putem vorbi cu domnul Boloș, ca să vă spună exact dacă acea întrebare are răspunsul pe care îl doriți.
Reporter: Nu este vorba doar despre, punctual, doar despre oameni care lucrează pe anumite proiecte cu fonduri europene.
Tánczos Barna: Păi nu există altceva.
Reporter: Asta vrem să vă întrebăm, ca să înțelegem: era vorba despre toți oamenii care lucrează pe fonduri europene să primească această derogare, practic, să primească o majorare, să aibă parte de o majorare.
Tánczos Barna: Nu primesc toți care lucrează în programe o anumită majorare.
Reporter: Dar de ce apărut în ordonanţă această prevedere, domnule ministru, cine a scris-o, a scris-o greșit, ce s-a întâmplat?
Tánczos Barna: Încerc să vă răspund încă o dată: nu există ‘toate programele’. Sunt programe din perioada de programare 2014-2020, de exemplu.
Reporter: Deci s-a făcut această derogare doar pentru unele programe, de fonduri europene.
Tánczos Barna: Deci unele programe și unele persoane, unii angajați, se încadrează în condițiile cumulate, pe ordonanța din decembrie și ordonanța aceasta, ceilalți, nu. Vorbim, de exemplu, despre programe pe fonduri europene 2014-2021. Acele programe sunt astăzi finanțate strict din bugetul național. Cele care se termină, tot programe europene sunt, dar trebuie terminate din fonduri naționale. Este perioada de programare următoare. Dar, încă o dată, este un domeniu în care domnul Boloș vă poate da exact fiecare răspuns pe care îl solicitaţi.
Reporter: Şi este vorba doar despre o categorie de persoane care vor primi această derogare, care lucrează pe fonduri europene. Corect?
Tánczos Barna: Nu. Nu pot să trag asemenea concluzie, pentru că nu pot să generalizez un singur articol la toate programele.
Reporter: Dar de ce există acest articol în ordonanță, domnule ministru?
Tánczos Barna: Nu există un articol generalizat care să se aplice. Degeaba citim un singur articol, dacă nu citim și restul ordonanței. Dacă vreți să puneți o întrebare scrisă, vă dăm un răspuns scris, punând toate condițiile, vi le înșirăm. Şi dacă cineva îndeplineşte fiecare condiție, da, poate să primească.
Mihai Constantin: Vom reveni cu cu precizări din partea Ministerului Finanțelor. Dacă mai aveți alt întrebare, vă rog.
Reporter: Încă o întrebare. Domnule ministru, datele pe care le-ați publicat pe site-ul oficial arată că, din ianuarie până acum, numărul bugetarilor a crescut cu peste 4500. Aș vrea să vă întreb care este impactul bugetar, potrivit datelor pe care le aveți acum și cum au fost posibile aceste creșteri? O să mai aveți angajări și pentru creșe? Şi aș vrea să vă întreb cum se descurcă statul, pentru că dumneavoastră spuneați că abia ne permitem să plătim pensiile și salariile în curs?
Tánczos Barna: Statul se va descurca bine, pentru că toți trebuie să se încadreze în buget. Acele angajări pot fi pe baza unor memorandumuri aprobate anul trecut. Acele angajări pot reprezenta finalizarea unor concursuri lansate anul trecut. Condițiile sunt scrise exact în aceeași ordonanță despre care vorbeați adineauri. Concursurile pornite, memorandumurile aprobate și anumite ministere care au beneficiat de excepție și atunci puteau să angajeze, să finalizeze proceduri de angajare. Aveți, dacă vă uitați acolo exact, vedeți și diferența de scădere și despre care ar trebui să vorbim. În februarie, de exemplu, avem minus 1.000 de angajați. Să vorbim și despre scăderea numărului de…
Reporter: Şi aţi mai adus 4500 din ianuarie până acum.
Tánczos Barna: Să vorbim şi de începutul unei scăderi, dacă vrem să fim corecți și este, încă o dată, o limitare bugetară. Fiecare ordonator principal de credite poate să angajeze și să facă plăți în limita bugetului aprobat. V-am spus și în ianuarie, vă spun și acum: am redus cu 5% bugetul de personal la majoritatea ministerelor și trebuie să se încadreze în acest buget, cu excepția Ministerului Educației, Sănătății, MApN și MAI. Ministerele de resort, dacă nu încep procedurile de reorganizare și nu încep procedurile de reducere a cheltuielilor de personal per ansamblu și a cheltuielilor pe bunuri, nu se vor încadra în buget. Nu vom majora bugetele, va trebui să găsească soluții manageriale, să se încadreze în limitele stabilite prin bugetul de stat. În aceleași rapoarte pe care le-ați văzut dumneavoastră pe site se arată foarte clar că bugetul sau cheltuielile de funcționare, bunuri și servicii, cu excepția Casei de Asigurări de Sănătate, se încadrează exact în traiectoria de -5%, traiectorie stabilită de Ministerul de Finanțe prin limitarea acestor cheltuieli la 95% față de 2024. Deci acest lucru deja se vede și în execuția pe ianuarie și în februarie și în martie.
Reporter: Dumneavoastră considerați că statul a procedat eficient dacă a angajat 4.500 de persoane și a redus 1.000 de posturi?
Tánczos Barna: Nu putem să ne raportăm doar la 4.000 de persoane. Trebuie să vedem impactul bugetar și vă repet încă o dată, dacă cineva a făcut angajări în condițiile legii, trebuie să se încadreze în buget. Ministerul de Finanțe urmărește execuția bugetară în primul și în primul rând da, sunt oprite angajările și o să vedeți că în lunile viitoare, nemaifiind procese de finalizat începute în noiembrie, decembrie, nemaifiind memorandumuri, trebuie să se reducă numărul de angajați și încă o dată, repet, cu excepția celor patru ministere: MApN și MAI reprezintă, în condițiile în care avem război la graniță, o excepție și acolo lucrurile trebuie păstrate într-o anumită limită de flexibilitate, că nu știm când avem nevoie și de ce avem nevoie. Și cele două ministere, Învățământului și Sănătății, nu pot fi tratate pur și simplu doar ca și ministere cu buget și cu cifre. Acolo sunt și alte lucruri care trebuie analizate în momentul în care decid ministerele de resort. Ministerul Învățământului, de exemplu, dacă mai au nevoie de 1.200-5.000 de profesori sau nu cu normă întreagă sau cu normă parțială și dacă școlile pot funcționa sau nu pot funcționa conform organizării. Deci încă o dată ne încadrăm în buget, înseamnă că ne-am făcut treaba.
Reporter: Avem un raport al Curții de Conturi care spune că în România adăposturile pentru populația civilă în caz de război nu sunt funcționale, funcționează într-o pondere foarte mică și ar trebui să fie alocate resurse suplimentare. Aș vrea să vă întreb dacă ați analiza posibilitatea de a aloca fonduri pentru eficientizarea acestor adăposturi sau pentru dezvoltarea acestei rețele logistice?
Tánczos Barna: Cu siguranță, ministerele de resort au și planul pregătit și se și ocupă de această problemă.
Reporter: V-au cerut bani până acum, au făcut solicitări?
Tánczos Barna: În bugetele lor sunt prevăzute banii așa cum au fost solicitați. Cu siguranță s-au aplecat asupra problemelor, au bugetat activități și cu siguranță o să aibă și cheltuieli în acest sens.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să vă întreb, în primul rând, câți bani s-ar putea strânge la bugetul de stat în urma acestei taxe?
Tánczos Barna: Peste un miliard de lei.
Reporter: Un miliard de lei anul acesta?
Tánczos Barna: Da.
Reporter: Și încă o întrebare legată de limitarea banilor cash. Am văzut ceea ce ați spus dumneavoastră legat de limitarea tranzacțiilor cash în ceea ce privește Trezoreria Statului, însă v-aș întreba dacă o astfel de măsură ar putea fi aplicată inclusiv persoanelor fizice sau firmelor?
Tánczos Barna: Se poate aplica persoanelor juridice, de exemplu, în relația lor cu Trezoreria. Adică cât pot plăti la trezorerie cash. Se pot aplica și persoanelor fizice, adică dacă avem o regulă generală de plată cash din partea unei persoane fizice, aceeași regulă să se aplice și la trezorerie. Nu afectează operațiunile cash între două persoane fizice. Nu intenționăm și nu modificăm nicio regulă pe tranzacțiile persoană fizică – persoană fizică, persoană juridică – persoană fizică. Acele reguli rămân neatinse. O să modificăm doar regulile în relația cu Trezoreria, adică să economisim bani din partea statului, adică să reducem cheltuielile, operațiunile în cadrul Trezoreriei cu cash-ul. Asta înseamnă că dacă cineva vrea să plătească un impozit personal de 20.000 lei, va trebui să plătească din bancă.
Reporter: Care ar putea fi pragurile?
Tánczos Barna: Vom păstra aceleași praguri care se aplică în relațiile persoană fizică-persoană juridică.
Reporter: Și mai am o singură întrebare legată de ceea ce a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care spune că după alegeri am putea avea majorări de taxe și impozite, în contextul în care colectarea TVA-ului și colectarea ANAF nu merge așa cum ar trebui.
Tánczos Barna: Colectarea ANAF pe salarii și pe TVA este un pe un trend acceptabil în primele trei luni. Cu siguranță colectarea depinde și de situația economică și dacă situația economică internațională se schimbă și relațiile comerciale – companii românești cu companii germane – se schimbă, se așează pe alți piloni, alt palier. Lucrurile se pot schimba pe parcurs, dar în momentul de față eu nu văd nevoia și nu văd nicio nevoie de a modifica taxe, impozite în anul 2025. Desigur, trebuie să mergem pe două fronturi paralele: colectarea veniturilor și ținerea sub control a cheltuielilor. Despre acest lucru am vorbit și adineauri, când am zis că fiecare minister trebuie să se încadreze în limita pe care o are, care se transformă dintr-o limită anuală de buget într-o trimestrializare, dintr-o trimestrializare într-o limită lunară și avem control riguros pe fiecare ordonator principal de credite pe acest domeniu.
Reporter: Bună ziua! În încercarea de a reduce deficitul bugetar, să ne încadrăm în toate măsurile propuse în PNRR, România aștepta inclusiv o analiză din partea Băncii Mondiale. Din informațiile pe care le avem, înțelegem că această analiză a fost trimisă. Sunt două scenarii pe care le propune banca pentru țara noastră, printre care inclusiv creșterea de taxe și impozite pentru reducerea deficitului, dacă puteți să ne spuneți puțin.
Tánczos Barna: N-am primit nici o analiză de la Banca Mondială.
Reporter: A fost trimisă doar la Guvern?
Tánczos Barna: Nu s-a trimis nici la Guvern, nici la Ministerul de Finanțe, nici o analiză din partea Băncii Mondiale, de când sunt eu ministru. Ce s-a trimis anul trecut, acum doi ani și acum trei ani, chiar nu știu. Anul trecut au fost discuții, într-adevăr, cu Banca Mondială, dar nu există astăzi nicio analiză trimisă de Banca Mondială, nici la Guvern, nici la Ministerul de Finanţe. Ar trebui să știu dacă a existat, dar nu există.
Reporter: Ok. De asemenea, la finalul anului trecut, la fel ca anul acesta, s-au propus mai multe măsuri prin care ministerele trebuiau să-și reducă din costuri. Într-o analiză DIGI 24 am realizat că, de fapt, foarte puțin sau aproape deloc, ministerele nu și-au redus din costuri, din contră, au crescut spre finalul anului. În acest an, din informațiile pe care le aveți, prin acele stopări de angajări, de comasare a unor instituții, putem să ne așteptăm să vedem aceleași cifre de creștere a costurilor la multe dintre ministere?
Tánczos Barna: Depinde ce comparați și la ce lună vă referiți sau care este baza de plecare. V-am spus adineauri, se reduc costurile de funcționare cu bunuri și servicii cu 5% în fiecare lună. Într-adevăr, salariile sunt mai mari în ianuarie decât în ianuarie 2024, pentru că anul trecut au avut loc majorări salariale pe parcursul anului. Ultima majorare cred că a fost în septembrie. Nu avem voie să avem creșteri lună pe lună, diferențe lună pe lună, din septembrie încolo. Ținem sub control aceste cheltuieli, așa cum am mai menționat, la fiecare minister și trebuie să se încadreze în buget. Dacă se încadrează în buget, cu siguranță o să realizeze reduceri de cheltuieli. Vor funcționa pe o sumă mai mică. Salariile majorate, drepturile câștigate se plătesc și în 2025. A fost și motivul pentru care am înghețat acele, sau am renunțat la acele indexări, pentru a asigura plata la nivelul lunii noiembrie a tuturor salariilor și pensiilor.
Reporter: Și în privința taxei pe stâlp, vor exista excepții de la aplicarea acesteia?
Tánczos Barna: Nu există excepții.
Reporter: Nici măcar la cele legate de…
Tánczos Barna: Nu există nicio excepție. Se aplică la toate bunurile care se încadrează în categoria construcții speciale. Calculul se face scăzând din total construcții, clădirile pentru care se plătește impozit local la unitatea administrativ teritorială, la primărie. Și la diferențe se aplică impozitul. 25% la valoarea amortizată la companiile private, 0,5% la privați și 0,25% la public. Nu există nici discriminare, pentru că, încă o dată, baza de plecare, baza la care se aplică impozitul este diferit. Este mai mică baza… la companiile private este redusă cu amortizarea și este o valoare istorică în cadrul companiilor de stat.
Reporter: Cum ați ajuns la aceeași cifră pe care o așteptați să o încaseze statul, pentru că inițial, în proiect, când era de 1,5% taxa, erau estimate aceleași creșteri, adică de peste 1 miliard de lei? Acum ne spuneți că sunt tot aceleași. Și taxa este destul de redusă.
Tánczos Barna: Este bună întrebarea și pe deplin justificată, pentru că anul trecut, în două zile, practic, colegii noștri din minister au încercat să facă o analiză de impact, pornind de la câteva cifre de acum 10 ani, când s-a mai introdus la un moment dat această taxă. Atunci calculul a fost într-un timp foarte scurt și cifrele au fost cele care au fost. Noi în februarie și martie am avut nenumărate întâlniri cu companiile de resort din industrie, din comunicații, din transporturi, companii de stat, companii private și s-a putut face o analiză foarte detaliată și un impact bugetar foarte detaliat. Am pus în consultare publică procente mai mari; am fi putut obține venituri suplimentare, dar au fost pe deplin justificate solicitările companiilor de stat. Tot ce înseamnă impozite se reflectă în prețuri: în tariful pentru canalizare, prețul apei, rovinietei și așa mai departe. Analizând spațiul fiscal și observând că procentele de 0,5-0,25 pot asigura cel puțin aceleași venituri bugetate, am luat această decizie în doar două zile, în decembrie.
Reporter: Bună ziua. Aș vrea să revin la scenariile propuse de Banca Mondială, deoarece, înainte de ședința de Guvern, surse de la vârful Executivului au spus că aceste două scenarii au fost primite. La dumneavoastră nu au ajuns?
Tánczos Barna: Să nu credeți niciodată în acele surse. Căutați altele! Nu sunt de încredere, pentru că variantele Băncii Mondiale nu au ajuns la mine.
Reporter: Ce luați în calcul în acest moment pentru reforma fiscală, având în vedere că, la 1 iulie, noi, jurnaliștii, știm că ar trebui deja să fie trimisă la Bruxelles?
Tánczos Barna: Prioritatea noastră este să evaluăm impactul economic al acestor modificări, nu doar la nivel național, ci și european. Cu siguranță, orice calcul sau scenariu realizat anul trecut – fie de Banca Mondială, fie de Comisia Europeană sau Ministerul Finanțelor din România – trebuie refăcut. În prezent, analizăm perspectivele economiei românești în actuala situație și reacțiile Europei la noile taxe vamale anunțate de Statele Unite. Abia după aceste evaluări putem vorbi despre o reformă fiscală mai clară. Este prematur să ne pronunțăm fără o analiză detaliată a evoluției economiei românești în următorii ani.
Reporter: Când vor începe discuțiile cu mediul de afaceri, având în vedere că suntem deja în aprilie, iar în iulie reforma ar trebui finalizată? Și vorbim despre o reformă valabilă pentru următorii șapte ani.
Tánczos Barna: Ce pot spune este că am promis companiilor, patronatelor și sindicatelor că nu vom aproba nicio modificare fiscală fără o consultare prealabilă și detaliată.
Reporter: Vor începe consultările după alegeri?
Tánczos Barna: Vom analiza fiecare propunere în parte și vom găsi timp suficient pentru discuții, dar trebuie să vedem mai întâi cum evoluează această dispută internațională dintre SUA și Europa.
Reporter: Aș dori să vă întreb și despre impozitul pe proprietate, care se va modifica de la începutul anului viitor. Va fi aplicat tuturor românilor și orașelor sau va exista un proiect-pilot pentru 2026, urmând ca în 2027 să fie extins la nivel național?

Tánczos Barna: Nu s-a discutat despre un proiect-pilot. Cred că primăriile au capacitatea de a modela orice scenariu. În prezent, cea mai mare parte a veniturilor locale provine din impozitul pe salariu și pe venit. În condițiile schimbărilor economice anunțate astăzi, trebuie regândite și echilibrate aceste surse de venit. Este important de subliniat că domnul Cseke Attila a făcut un bilanț al investițiilor în autoritățile locale – primării și consilii județene – suma totală depășește 240 de miliarde de lei, programe cu finanțare din fonduri europene, finanțare locală și împrumuturi bancare. Vorbim despre o necesitate de finanțare extinsă pe o perioadă de 1-6 ani, în funcție de proiect. Avem un buget național axat pe investiții, și avem și bugetele locale atrag, de asemenea, numeroase fonduri și investiții.
Reporter: Cum s-ar putea modifica taxarea muncii de anul viitor?
Tánczos Barna: Este prematur să ne pronunțăm. Trebuie să analizăm mai întâi economia, apoi vom reveni cu detalii.
Reporter: Ce măsuri ați luat pentru reducerea evaziunii fiscale de când sunteți ministru? În ce domenii?
Tánczos Barna: Împreună cu ANAF, analizăm săptămânal evoluția veniturilor, încasărilor și a fenomenelor cu risc ridicat de evaziune. Două domenii vizate au fost vânzările online de produse și servicii, unde am obținut deja rezultate concrete. Continuăm să îmbunătățim sistemele de analiză a riscurilor și dezvoltăm infrastructura digitală a ANAF. De exemplu, până la sfârșitul lunii aprilie vom finaliza specificațiile tehnice pentru dezvoltările aferente PNRR, iar până în iulie 2026, toate modulele vor fi funcționale. Deja avem e-Factură, e-Transport,/…/ toate modurile care sunt analizate de sistemele de analize de risc de la ANAF și de acolo rezultă câteva aspecte care imediat sunt și verificate. În aprilie terminăm ultimele analize, intră și ultimele module în dezvoltare și bazele de date, de exemplu, sunt deja migrate, serverele sunt deja cumpărate. Am finalizat foarte multe jaloane din PNRR pe acest program de digitalizare a activității ANAF și a Ministerul Finanțelor.
Reporter: De anul viitor se modifică și taxa auto, care va fi calculată și în funcție de norma de poluare. Ați stabilit o formulă de calcul?
Tánczos Barna: Nu s-a stabilit încă o formulă și nu am avut discuții concrete cu autoritățile locale sau asociațiile municipale, pentru că trebuie să vină la pachet cu celelalte modificări ale sistemului fiscal. Cu siguranță, la momentul oportun o să avem o dezbatere și pe această temă și aici, în principiu, propunerile trebuie să vină din partea acestor asociații, pentru că primăriile sunt cele care implementează aceste colectări de taxe locale și în mod normal, primele propuneri trebuie să vină din partea lor. Mulțumesc.
Reporter: Considerați că mai are timp Guvernul să finalizeze reforma pensiilor speciale fără a pierde fondurile PNRR? Câți bani alocă statul pentru aceste pensii în acest an?
Tánczos Barna: Cu siguranță, reforma poate fi realizată în termenul de șase luni. Acestea nu sunt privilegii, ci drepturi legale stabilite prin lege. Pensiile sunt bugetate pentru Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și alte instituții. Sperăm să îndeplinim condițiile PNRR. Domnul Boloș a prezentat deja cele două variante, care includ posibilitatea creșterii vârstei de pensionare sau modificări în sistemul de impozitare. Reformele pot fi realizate la timp.
Reporter: Legat de organizare a alegerilor prezidențiale. La ce sumă se ridică costul organizării scrutinului?
Tánczos Barna: Sumele au fost bugetate în fondul de rezervă a statului.
Mihai Constantin:1,1 miliarde.
Tánczos Barna: Ar trebui să adun două-trei cifre acum în cap. Știți mai bine.
Mihai Contantin: Dacă nu mă înșel, 1,1 miliarde, da.
Tánczos Barna: Peste 1 miliard de lei s-au și alocat, s-au și angajat din fondul de rezervă bugetară. Avem acoperire și ne putem organiza cum trebuie.
Reporter: Și o ultimă întrebare, ați avut astăzi pe ordinea de zi un punct ce vizează Clubul Sportiv Sepsi OSK. Ce modificări aduce acest proiect? Dacă va putea clubul să acceseze fonduri din bugetul de stat de acum înainte?
Tánczos Barna: Din bugetul de stat cu siguranță nu, pentru că este un club local, un club privat. Există reguli foarte clare de ajutor de stat și reguli de finanțare acestor cluburi din partea autorităților locale. Poate, de exemplu, să primească bani din fonduri publice pentru pepiniera de jucători, nu pentru activitatea de club sportiv profesionist în prima ligă. Sunt foarte multe cluburi care primesc astfel de finanțare de la autoritățile locale, indiferent dacă vorbim de handbal, de fotbal, de alte sporturi. Susțin cu tărie că este nevoie de implicarea statului și a autorităților locale în sportul juvenil. Nu cred că avem nevoie de fonduri publice pentru activitatea profesionistă nici la fotbal, nici la alte sporturi, cu excepția acelor cluburi care nu sunt cluburi de impact mediatic și nu ar putea să atragă finanțări prin sponsorizări sau prin alte resurse. Avem o singură șansă pe termen lung dacă autoritățile locale și statul se ocupă și se implică mult mai hotărât în sportul juvenil, în finanțarea acestui acestor centre de pregătire sau în finanțarea cluburilor sportive locale.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru competența și răbdarea cu care ați dat răspuns tuturor întrebărilor atât de variate. În aparență, explicația este simplă finanțarea este numitor comun pentru aproape toate aspectele vieții noastre socio-economice. În perspectiva deciziilor asupra cărora Guvernul s-a angajat privind reducerea cheltuielilor publice și a aparatului bugetar, înainte de a vă mulțumi pentru participarea la acest brief, aș vrea să amintesc o serie de hotărâri de Guvern prin care s-au decis reducerea numărului de secretar de stat și a posturilor de secretar general adjuncți în mai multe ministere, în total cu 15 secretari de stat și cinci posturi de secretari general adjuncți. Vă dau doar lista ministerelor care au fost avizate astăzi, urmând ca în comunicatul de după ședință să fie și datele exacte. Ministerul Finanțelor, iată, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii, Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Mediului, Ministerul Justiției și vă readuc aminte Ministerul Sănătății a deschis această listă în ședința de săptămâna trecută. S-a mai întâmplat astăzi un lucru așteptat, poate și anume declanșarea unui nou palier de eficientizare și de reducere a aparatului bugetar prin anunțarea unor măsuri de reformă administrativă în agențiile și autoritățile subordonate ministerelor. Ministerul Mediului este cel care a început astăzi printr-o hotărâre de Guvern în urma căreia Agenția Națională pentru Protecția Mediului va fuziona cu Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aceste două agenții se vor numi de acum înainte într-o singură entitate Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate și va fi condusă de un secretar de stat, iar numărul total al posturilor se va reduce cu 371, astfel încât noua agenție la nivel național, dar și a sub-agențiilor județene, va funcționa cu un număr total de posturi de 2.001.Mai punctez două decizii luate astăzi o hotărâre de Guvern prin care agricultorii și firmele din sectorul vegetal vor putea beneficia în acest an de un ajutor pentru cultivarea de legume în sere și solarii. Bugetul total a acestui program este de 342 de milioane de lei. Iar legumele vizate sunt următoarele: tomate, ardei gras, gogoșari, ardei iute, castraveți, vinete, varză, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde. Să mă ierte colegul Bogdan de la traducerea mimico-gestuală pentru enumerarea rapidă. Condițiile de eligibilitate sunt clasicizate din anii anteriori. Este vorba despre 1.500 de euro pentru 1.000 de metri pătrați, 1.000 de metri pătrați fiind suprafața minimă pentru care un beneficiar poate depune cerere. Și pragul maximal este de 50.000 de euro, ajutor pentru un singur beneficiar. Și o ultimă informație: peste 500 de familii și persoane singure vor primi ajutor financiar de urgență. Este o formă de solidaritate pentru a fi sprijinite să depășească situații dificile prin care au trecut: inundații, incendii, probleme grave de sănătate. Fondurile totale care merg în această direcție depășesc 2 milioane de lei. Aproape 1,5 milioane vor ajunge la aproape 400 de familii și persoane singure care se confruntă cu probleme grave de sănătate și vor fi astfel ajutate să urmeze tratamente medicale, să achiziționeze proteze sau dispozitive medicale care nu sunt suportate de casa de asigurări de sănătate ori terapii specifice pentru copii cu dizabilități. Urmează, așadar, comunicatul. Vă stau la dispoziție pentru întrebări, dacă vă pot fi de folos pe loc și vă rog.
Reporter: Bună ziua! Cu câteva ore în urmă, premierul, într-o discuție neoficială pe care a avut-o cu jurnaliștii, a specificat faptul că doi trimiși ai țării noastre, doi trimiși ai Guvernului, au mers neoficial în Statele Unite ale Americii pentru a discuta cu autoritățile de acolo. Dacă puteți să ne spuneți dacă aceștia reprezintă instituția din care faceți parte sau dacă sunt plătiți de către Executiv, care este drumul acestora?
Mihai Constantin: Câtă încredere pot avea în datele pe care mi le-aţi spus dumneavoastră în întrebare, având în vedere că discuția era una informală?
Reporter: Este o declarație în care premierul a dat voie jurnaliștilor să fie citat. Cred că nu puneți la îndoială discuțiile premierului, nu? Sau declarațiile făcute de acesta?
Mihai Constantin: În măsura în care sunt martor la ele și pot să /…/. Pentru că dumneavoastră ați folosit în întrebare „trimiși neoficiali”.
Reporter: Da, trimiși, acesta a fost…/
Mihai Constantin: Credeți că e posibil ca Guvernul să aibă trimiși neoficiali? Atunci nu sunt trimiși ai guvernului.
Reporter: Atunci a trimis pe persoană fizică – premierul – oameni în Statele Unite ale Americii? Se poate întâmpla acest lucru, ca un premier să trimită pe persoană fizică?
Mihai Constantin: Nu, dar guvernul nu poate trimite neoficial pe cineva. Ori trimite oficial, ori…
Reporter: Poate să fie diplomați sau poate să meargă într-o discuție. Lobby-ul nu este neapărat ceva oficial, nu?
Mihai Constantin: Da, cred că intrăm pe un teritoriu destul de subțire și, dacă nu mă înșel, tot din această discuție informală, repet, cred că domnul prim-ministru a spus că eventuala comunicare va avea loc după ce eventual /…/
Reporter: Deci, ați fost de față? Spuneați că nu ați fost de față.
Mihai Constantin: Nu am fost foarte atent, pentru că știți la ce mă refer, la contextul în care au loc aceste întâlniri și la varietatea și dinamica lor. Ele sunt și off the record, în principiu.
Reporter: Da, această parte nu era off the record, de aceea nici n-am folosit o informație off the record, citând o persoană.
Mihai Constantin: Bun, să reîmpachetăm.
Reporter: Da.
Mihai Constantin: Atâta vreme cât această informație nu este una oficială, asumată într-o declarație on the record și atâta vreme cât persoana citată de dumneavoastră a explicat într-o întâlnire informală că urmează ca o eventuală comunicare să aibă loc la o dată ulterioară, este și ce răspuns vă pot da eu acum.
Reporter: Singurul lucru pe care voiam să-l știm este dacă acești oameni au fost plătiți din banii Guvernului pentru a merge în Statele Unite ale Americii?
Mihai Constantin: Nu vă pot confirma. Eu nu am cunoștință că acești trimiși să existe special, cu atât mai puțin să vă confirm cum au ajuns, unde au ajuns, ce spuneți dumneavoastră.
Reporter: Mulțumesc.
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu.
Reporter: O întrebare separată. Pe agendă mai erau vreo opt acte normative cu restructurări la mai multe ministere. Aveți o situație?
Mihai Constantin: Sunt cele menționate mai devreme, la nivel de reducere a numărului de secretari de stat. Le-am enumerat acum cele opt.
Reporter: Câte posturi vor fi reduse și câți câți secretari de stat?
Mihai Constantin: Am spus. 15 posturi de secretar de stat și cinci posturi de secretari generali adjuncți. Ele vor fi detaliate imediat în comunicatul pe o ședință. Da, pot să vă mai dau ca informație de context, nu sunt încă toate ministerele, nu au trecut prin acest gen de hotărâri de guvern și, după cum am anticipat, va exista și o nouă etapă de reducere a aparatului bugetar, prin comasările așteptate ale agențiilor din subordinea ministerelor, iar Ministerul Mediului a deschis, să spunem, această etapă, astăzi, prin comasarea celor două agenții menționate mai devreme. Bun, așadar urmează un comunicat. Și urmează și altceva în agenda publică a premierului, astăzi, o vizită internațională oficială și vă mulțumim pentru răbdare și cooperare. Să ne revedem sănătoși!