Briefing susținut de secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de guvern

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Bun găsit tuturor la sesiunea de informare publică după şedinţa de guvern de astăzi, joi, 6 martie 2025. Vreau să menţionez un proiect de lege, trimis către Parlament în procedură de urgenţă, care va stabili măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii companiilor de stat. Proiectul de lege, adoptat de Executiv, este un instrument ce reflectă în mod unitar cele mai înalte standarde de guvernanță corporativă cu caracter general, aplicabile tuturor întreprinderilor publice, și oferă pârghiile necesare îmbunătățirii guvernanței corporative. Elaborat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, AMEPIP, așa cum este cunoscut în spațiul public, în baza modelelor de bune practici aplicate de statele membre ale OCDE și a ghidurilor privind guvernanța corporativă privind anticorupția, integritatea, controlul intern, etica și conduita responsabilă în afaceri, acest proiect de lege arată viziunea Guvernului privind rolul și responsabilitățile întreprinderilor publice. Obiectivul general al Guvernului este eficientizarea activității celor peste 145 de întreprinderi publice centrale și a întreprinderilor publice aflate sub autoritatea autorităților locale. Mai exact, îmbunătățirea guvernanței corporative a acestora, cu efect de multiplicare la nivelul întregii economii naționale, având în vedere rolul pe care ele îl au de furnizor de produse și servicii ori de utilități publice fundamentale pentru funcționarea și siguranța societății noastre în general. Și îi mulțumesc, după ce am pus această decizie în context, mulțumesc domnului secretar general adjunct al Guvernului, Adrian Țuțuianu, care a avut amabilitatea să vină în fața dumneavoastră pentru că are expertiza în cadrul SGG și poate pune și mai bine în context acest proiect de lege înaintat de către Executiv către Parlament, repet, în procedură de urgență. Domnule Țuțuianu, mulțumesc și vă rog.
Adrian Țuțuianu: Bună ziua tuturor! Mă bucur că am ocazia să vă prezint câteva din preocupările noastre la Secretariatul General al Guvernului. Astăzi s-a adoptat proiectul de lege privind aprobarea politicii publice de proprietate privată a statului, proiect de lege care face parte din ansamblul de măsuri de modificare a legislației în contextul aderării României la OCDE, respectiv în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență. După cum cunoașteţi, în ultimii ani, Guvernul României a adoptat mai multe reglementări, care au modificat substanțial cadrul de reglementare pentru întreprinderile publice. Și vă reamintesc de Legea nr. 187 pe 2023 privind modificarea Ordonanței nr. 109 pe 2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, de Hotărârea de Guvern nr. 617 pe 2023 privind organizarea și funcționare a AMEPIP și Hotărârea Guvernului nr. 639 pe 2023 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109 pe 2011. Proiectul de lege privind politica publică de proprietate privată a statului a fost elaborat de către Agenția pentru Monitorizarea Performanței Întreprinderilor Publice, în strânsă colaborare cu Secretariatul General al Guvernului și cu avizul, cu contribuția efectivă a celor 18 ministere, care au rol de autoritate publică tutelară la nivel central. De asemenea, au fost consultate Uniunea Consiliilor Județene, asociațiile comunelor, orașelor și municipiilor, autoritățile administrației publice locale care au în subordine întreprinderi publice care fac obiectul acestei reglementări. Documentul a fost elaborat și cu consultanța OCDE-ului în cadrul reformei nouă asumat de Guvern prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Acest proiect de lege răspunde celor mai bune practici pe care le agreează OCDE-ul și face parte și din categoria de recomandări prioritare pe care le-am primit în urma evaluării făcute anul trecut, la Paris, în Comitetul pentru guvernanță corporativă și întreprinderi de stat. În cadrul acestor recomandări, elaborarea unei legi care să arate modul în care statul român își gestionează proprietatea privată, respectiv întreprinderile publice, este considerată esențială. Câteva date, pentru că proiectul este public, îl puteți consulta și răspund cu mare plăcere la toate întrebările. Aș vrea să vă spun că avem 145 de întreprinderi publice la nivel central și 1.175 de întreprinderi publice la nivel local. Sunt 885 de autorități ale administrației publice locale, care au organizate întreprinderi publice sub formă de societăți, respectiv de regii autonome. Dacă mergem la forma de organizare a întreprinderilor publice la nivel central, avem 125 de societăți pe acțiuni, 10 regii autonome și cinci întreprinderi publice organizate ca societăți cu răspundere limitată. Autoritățile administrației publice locale au cea mai mare parte a acestor întreprinderi publice, mai ales la nivel de orașe și municipii, organizate ca societăți cu răspundere limitate; cele de la nivel de județe, municipii mari sunt societăți pe acțiuni.
Potrivit ghidului OCDE privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, acest proiect este structurat pe șapte capitole. Argumente în favoarea proprietății de stat: de ce trebuie să avem o proprietate de stat – în paranteză fie spus, România are cel mai mare sector de stat dintre statele membre ale Uniunii Europene; rolul statului în calitate de proprietar – ideea este ca statul să fie un proprietar activ, care să se implice în gestiunea întreprinderilor publice; rolul întreprinderilor de stat şi situaţia lor pe piaţă; tratamentul echitabil al acţionarilor şi altor investitori – este vorba de aplicarea principiului egalităţii de tratament între acţionarul stat şi acţionarii privaţi. Ştiţi foarte bine că avem companii care au făcut obiectul listării pe pieţe reglementate pe Bursa de Valori şi acolo avem acţionari private; divulgarea, transparenţa şi responsabilitatea – există un capitol nou în Ordonanţa nr.109, care prevede obligaţiile pe care le au întreprinderile publice şi autorităţile publice tutelare pentru a publica informații care sunt relevante despre întreprinderea publică, respectiv componența și responsabilitățile consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat; și un capitol care este nou introdus în ghidul OCDE -sustenabilitatea și reziliența întreprinderilor publice.
Aș vrea să vă menționez în acest context că peste două săptămâni, între 18 și 20 martie, vom fi prezenți la Paris. Are loc ședința grupului de lucru pentru întreprinderile de stat și practici de privatizare, care va fi urmată în luna aprilie de ședința Comitetului pentru guvernanță corporativă. România a făcut obiectul evaluării pe tema guvernanței corporative de către OCDE și, sperăm noi ca în urma audierilor din cele două organisme, grupul de lucru, respectiv Comitetul pentru guvernanță corporativă, să obținem avizul favorabil pe un domeniu extrem de dificil, al guvernanței corporative, important ca pas pentru aderarea noastră la OCDE în anul 2026. În acest context, iată care sunt și recomandările prioritare ale OCDE. Prima recomandare: asigurarea operaționalizării eficiente a Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice. Proiectul de lege adoptat vine să sprijine teza că agenția este funcțională și își îndeplinește atribuțiile. Continuarea îmbunătățirii transparenței și practicilor de divulgare a informațiilor – am luat măsuri și majoritatea întreprinderilor publice centrale se conformează cerințelor de transparență și practicilor de divulgare a informațiilor, așa cum au fost statuate prin lege. Continuarea consolidării autonomiei și independenței consiliilor de administrație – în acest context, aș vrea să vă aduc la cunoștință câteva date care arată că funcționare Agenției generează modificări importante în ceea ce înseamnă administrarea întreprinderilor de stat. 47% din posturile din consiliile de administrație sunt ocupate de administrator, care au urmat o procedură de selecție și nominalizare și au statut permanent, respectiv un mandat de patru ani de zile. Asta înseamnă, la nivel central, 309 administratori. 53% din posturile de administrator de întreprindere publică sunt ocupate de interimari, înseamnă 354 de membri. Avem un progres de 21% în sensul îmbunătățirii guvernanței și asigurării conducerii întreprinderilor publice de către administrator cu contract de mandat pe patru ani de zile și sperăm noi ca în următoarele câteva luni de zile toate procedurile de selecție și nominalizare declanșate de către autoritățile publice tutelare să fie finalizate și să îmbunătățim acest progres. De asemenea, dacă ne referim la directorii executivi din companiile de stat, 58% din posturile de conducere executivă sunt ocupate de manageri permanenți, în timp ce 42% sunt posturi ocupate temporar, respectiv 88 de posturi. Vă semnalez, de asemenea, că 74 de proceduri de selecție sunt în curs și, așa cum am spus, urmează a fi finalizate în următoarele luni de zile, ceea ce înseamnă că ne vom conforma și altor obiective din PNRR, respectiv reducerea numărului de numiri interimare, una din ținte la întreprinderile centrale – cu 50% și cea de a doua țintă reducerea cu 10% a numirilor interimare la întreprinderile de interes local.
O ultimă informație, a fost prezentată astăzi în Guvern un raport privind activitatea întreprinderilor publice pe anul 2023. Până la apariția Legii 187/2023, acest raport era întocmit de Ministerul Finanțelor. Odată cu operaționalizarea AMEPIP, sarcina întocmirii raportului anual cade în atribuțiile sale, ale AMEPIP-ului, pe baza datelor pe care le colectează inclusiv Ministerul Finanțelor, AMEPIP-ul, autoritățile publice tutelare, adică ministerele care exercită atribuțiile de proprietar al statului. Acest raport va fi postat după ședința de astăzi, pe pagina AMEPIP. El ne arată cam ce situație avem astăzi în domeniul acesta al întreprinderilor publice. Vă dau doar o singură informație și, evident, răspund, dacă e cazul, și la altele. Primele 10 întreprinderi publice care au repartizat dividende sau vărsăminte din profit către bugetul de stat în anul 2023, sunt în ordine: Societatea de Producere a Energiei Electrice „Hidroelectrica” SA, Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA, sunt, de asemenea, pe locul trei – Nuclearelectrica, pe locul patru – Complexul Energetic Oltenia, locul cinci – Transelectrica, locul șase – Romsilva, locul șapte – Electrocentrale București, locul opt – Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători, locul nouă – Societatea Națională de Transport de Gaze Transgaz și locul 10 – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA. În raportul care va fi dat publicității veți putea găsi și alte informații.
Mai semnalez, în final, că a fost operaționalizat, la AMEPIP, tabloul de bord care cuprinde indicatorii financiari și nefinanciari asumați de management-ul întreprinderilor publice. Acest tablou de bord este operațional, este agreat cu OCDE-ul, agreat și cu Comisia Europeană. Și, de asemenea, o informație pe care dumneavoastră ați mai reflectat-o, a fost aprobat ordinul președintelui AMEPIP, privind stabilirea nivelului minim al indicatorilor de performanță pentru întreprinderile publice. Sunt indicatori financiari și nefinanciari care trebuie prevăzuți în contractele de mandat ale administratorilor. Neîndeplinirea acestor indicatori va genera acțiunea de revocare din funcție a celor care nu-și realizează criteriile de performanță. Altfel, o revocare din funcție devine fără justă cauză și este de natură să genereze, așa cum bine știți, acordarea de despăgubiri a administratorilor care au fost, eventual, revocați nelegal din aceste funcții. Cam acestea ar fi, să zic eu, informațiile relevante. Rămân la dispoziția dumneavoastră.
Reporter: Domnule Țuțuianu, spuneți-ne, vă rog, care este stadiul tăierilor a peste 1.800 de posturi din subordinea Guvernului, măsură anunțată deja de premier. Ce se întâmplă în acest moment?
Adrian Țuțuianu: Da, cele 1.800 de posturi sunt aferente instituțiilor care sunt în coordonarea Secretariatului General și Cancelariei Prim-Ministru. Suntem în faza în care se elaborează hotărârile de guvern cu noile organigrame. Numărul de posturi care se taie de la fiecare instituție a fost anunțat public de domnul Oprea în urmă cu două săptămâni. Hotărârile de Guvern vor intra, treptat, în 30 de zile, pentru aprobare la Guvern. Avem câteva situații în care este nevoie să modificăm legea, pentru că prin lege a fost stabilit numărul maxim de posturi și aprobată organigrama, și sunt câteva instituții, cum este, de exemplu, DNSC-ul, unde avem nevoie de aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, unde estimăm noi că am putea să finalizăm procesul de reorganizare în termen de 60 de zile. Deci, ca să conchid, undeva în partea ultimă a lunii martie, veți putea să luați act de faptul că se aprobă noile organigrame cu numărul de posturi reduse, așa cum am comunicat anterior.
Reporter: Știți să ne spuneți câte dintre aceste posturi sunt vacante și câte ocupate, dar și ce economii se vor face după ce vor fi desființate?
Adrian Ţuţuianu: Reducerile sunt importante din mai multe perspective. În primul rând, că unele instituții dispar și vor fi fuzionate. De exemplu, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor va prelua Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului, acest institut se desființează, ca urmare dispar posturile de conducere de acolo. Institutul va fi probabil o direcţie, un serviciu, nu ştiu să vă spun acum, în cadrul Secretariatului de Stat, care îşi schimbă și denumirea. De asemenea, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va fuziona cu Departamentul pentru Republica Moldova, dispar și funcții de demnitar, o să avem un singur secretar de stat acolo, dispar și funcții de conducere. Corespunzător reducerii numărului de posturi se reduc și funcțiile de conducere, șef de serviciu, director, directori adjuncți, pentru că știți că limita prevăzută de lege este 8% din numărul total de posturi. Ca să dau un răspuns final, o parte din aceste posturi sunt posturi vacante care trebuie desființate – şi e un avantaj important pentru că ele au fost bugetate, și în condițiile în care le-am desființat, am creat o economie, pe de altă parte, nu se mai angajează în viitor – și sunt și posturi ocupate în toate aceste instituții, acolo unde vom aplica niște criterii.
Reporter: Câte posturi ocupate mai exact? Presupun că există o analiză…
Adrian Ţuţuianu: Nu am o cifră totală acum, nu am venit cu tema aceasta astăzi, dar vă spun că am lucrat direct..
Reporter: Şi cum ați ajuns la acel număr, de 1.800 de posturi, dacă nu știți câte sunt ocupate şi câte vacante?
Adrian Ţuţuianu: Am făcut, pe medie, o reducere între 15 și 20 la sută la fiecare instituție și am ținut cont de ce angajamente și obligații avem. De exemplu, la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a fost creat un Institut pentru Dezvoltare durabilă, este angajament pentru aderarea la OCDE și aici a trebuit să menținem acest institut, dar în același timp am operat o modificare a numărului de posturi, o reducere a numărului de membri din Consiliul Științific și așa mai departe. Deci am ținut cont de provocările pe care le avem. La DNSC avem o schemă mai mare aprobată prin lege, avem un număr de vreo 176 de poziții ocupate, desființăm vreo 500 de posturi, în condițiile în care știți foarte bine că este o provocare apărarea cibernetică, și atunci am creat suficient spațiu ca să putem angaja specialiști și să răspundem provocărilor pe care le avem.
Reporter: Dacă permiteți, eu de aici înțeleg că nu s-a făcut o analiză pe fiecare departament sau agenție în parte..
Adrian Ţuţuianu: Aţi înţeles greşit. Am făcut o analiză pentru toată lumea și am spus că am luat decizia unei reduceri cu 15 până la 20 la sută…
Reporter: …pentru fiecare în parte să vedeţi câte posturi vacante şi câte ocupate?
Adrian Ţuţuianu: Tot am făcut.
Reporter: Şi atunci de ce nu ne spuneţi câte posturi sunt ocupate?
Adrian Ţuţuianu: V-am spus că nu am venit astăzi cu cifrele exacte și nu vreau să vă spun..
Reporter: Aproximativ…
Adrian Ţuţuianu: Aproximativ 30% din posturi sunt ocupate, 70% sunt posturi vacante.
Reporter: Vă mulțumesc. Dacă îmi permiteți o altă întrebare, de ce a decis Executivul să ofere derogări de la ordonanța „Trenuleț” pentru companiile de stat? Și de ce vă întreb acest lucru, pentru că se oferă derogări pentru companiile care sunt listate la bursă și care sunt pe profit, dar există și o prevedere care le permite companiilor din subordine să crească salariile dacă nu au fost majorate anul trecut, fără să le lege de principiul profitabilității. Aici intră inclusiv Metrorex, CFR. Sunt măsuri care s-au luat anul trecut pentru a aduce economii la bugetul de stat, această ordonanță „Trenuleț”, și acum vedem derogări după două luni, trei luni.
Adrian Ţuţuianu: În primul rând, să știți că problema aceasta a remunerațiilor, inclusiv pentru membrii consiliilor de administrație, dumneavoastră, presa, o priviți într-un fel, și în bună parte sunt de acord cu dumneavoastră, pe de altă parte, vreau să știți că OCDE, de exemplu, privește problema diferit de cum o privim noi și spun: ‘Dom’le, dacă vreți să aveți administratori profesioniști la întreprinderile publice, trebuie să aveți un nivel de remunerație satisfăcător, corespunzător provocărilor pe care le are managementul’. Și una din criticile din raportul OCDE, veți vedea că este și aceasta, că nivelul remunerațiilor nu este suficient de atractiv pentru managerii din sistemul privat să vină să administreze întreprinderi publice. Asta este o chestiune cu caracter general. Evident că atât eu, cât și primul-ministru am explicat, și la OCDE, și la Comisia Europeană, că reducerile de remunerații la nivelul managementului întreprinderilor de stat ține cont de situația bugetară generală și că nu putem ocoli pe nimeni. A doua chestiune: intreprinderile care sunt cotate pe bursă au un regim juridic diferit. Știți și dumneavoastră, e o Lege 24/2017 pe care nu o putem încălca, oricum, acolo sunt acționari privați, sunt interese ale investitorilor care ar putea fi puse în discuție. Iar al treilea răspuns: anumite corecturi s-au adus, cum ați spus, la Metrorex, la CFR, ținând cont de domeniul de activitate și de ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori, când nu s-au aplicat anumite majorări, dar toate sunt condiționate, dacă vă uitați şi în actul normativ, de creșterea profitabilității și sustenabilității întreprinderilor respective.
Reporter: În cazul Metrorex, nu este legat de principiul profitabilității și știm foarte bine care sunt problemele de acolo, și de la CFR.
Adrian Țuțuianu: Încă o dată, actualul cadru normativ va duce la demiterea tuturor managerilor întreprinderilor publice care nu își realizează criteriile de performanță.
Reporter: Buna ziua! Domnule Țuțuianu, când vom vedea exact aceste demiteri? Pentru că vedem, sunt zeci de companii de stat care nu au profit, ele funcționează după această ordonanță. AMEPIP ar trebui să verifice acolo performanța, însă vedem pierderi și chiar datorii istorice.
Adrian Țuțuianu: Cadrul normativ a fost adoptat în 2023, la jumătatea anului. AMEPIP-ul a devenit operațional în luna martie a anului trecut. Ce a avut de făcut AMEPIP-ul până acum este foarte important, și anume: la momentul acesta, pe baza ordinului emis de doamna Crețu în urmă cu o săptămână – a fost nevoie de o consultanță pe care am primit-o inclusiv de la OCDE, legat de indicatori și nivelul minim al acestor indicatori de performanță financiari, dar și indicatori financiari, deci avem cadru normativ adoptat în urmă cu câteva săptămâni. În baza acestui cadru normativ, toate contractele de mandat ale administratorilor care sunt în funcție, selectați pe vechea lege sau pe noua lege, vor fi modificate și apoi, evident că AMEPIP-ul are rolul să vină și să sesizeze autorității publice tutelare, Guvernului, acolo unde indicatorii nu au fost realizați și să ceară măsurile necesare de revocare din funcție. Probabil că vom vedea aceste lucruri după ce avem un exercițiu financiar, că nu cred că putem să tăiem fără nicio logică. Este nevoie să avem exercițiul financiar 2025 finalizat. Avem situații financiare aprobate de Adunarea Generală anul viitor și, în momentul acela, vom ști cine și-a îndeplinit sau nu nivelul minim al indicatorilor stabilit prin contractul de mandat.
Reporter: Asta înseamnă că, în 2025, niciun șef de companie, companie de stat nu pleacă dacă nu este performantă. Îl evaluăm abia anul viitor. Corect?
Adrian Țuțuianu: Dar nu-l putem evalua nici în fiecare zi, iertați-mă. Rezultatele….
Reporter: Dar nu l-am putut evalua până în prezent?
Adrian Țuțuianu: V-am spus că nivelul minim al indicatorilor a fost aprobat de președintele AMEPIP în urmă cu o săptămână. Deci la asta ne raportăm. Acesta a actul normativ care produce efecte juridice. Altfel, sigur că putem așa, pentru a da satisfacție cuiva, să revocăm, dar va fi o revocare făcută fără justă cauză și putem să generăm obligații de plată pentru stat, care sunt mari.
Reporter: Ce se întâmplă și cu acei șefi din companiile de stat, mai ales cei din energie, care au fost criticați de Comisia Europeană pentru modul în care au fost numiți? România riscă să piardă peste 300 de milioane de euro și, în continuare, ei sunt în funcție. Au această posibilitate de a primi șase indemnizații, șase remunerații, însă nu produce efecte această reglementare.
Adrian Țuțuianu: Sunt două situații diferite. O primă situație privește companii de la Ministerul Transporturilor. Toți cei care au fost desemnați administratori de întreprindere publică și în legătură cu care Comisia Europeană a sesizat anumite neregularități, nu mai sunt în funcție, și-au dat demisiile. Procedura se va relua, potrivit noii legi, cu implicarea AMEPIP…
Reporter: Câţi şi-au dat demisia?
Adrian Țuțuianu: Sunt câțiva care și-au dat demisia. Iar la energie, s-a adoptat ordonanța de urgență în urmă cu două săptămâni, știți foarte bine, pentru că unele dintre criticile formulate de Comisia Europeană nu sunt neapărat reflectate în dreptul intern, în norma noastră juridică și s-a adoptat acea ordonanță și se va proceda la revocarea lor imediat ce lămurim toate aceste aspecte în discuțiile cu Comisia Europeană și OCDE.
Reporter: Domnule Ţuţuianu, când vor vedea românii concret că aceste companii de stat sunt curăţate, pentru că avem, pe de o parte, companii care în continuare primesc bani de la bugetul de stat şi avem şi companii, cum sunt cele criticate de Comisia Europeană, care pe lângă faptul că primesc bani, ne şi fac să pierdem bani din PNRR? Aveţi un termen limită? Puteţi să avansaţi un orizont de timp?
Adrian Țuțuianu: Da. Daţi-mi voie să vă corectez puţin afirmaţiile.
Reporter: Vă rog.
Adrian Țuțuianu: În primul rând, bani de la bugetul de stat nu primesc decât acele întreprinderi publice care realizează un serviciu public, da?
Reporter: Şi care sunt, aşa cum am văzut /…/
Adrian Țuțuianu: Sunt foarte puţine cele care fac un serviciu public. Celelalte nu primesc bani de la stat, pentru că nu au rezultate. Este clar pentru unele din aceste companii. Ele vor urma regimul juridic aplicabil oricărei societăţi: cine este performant rămâne pe piaţă, cine nu, i se aplică măsuri de restructurare, măsuri reorganizare, măsuri de prevenire, dacă este cazul, a insolvenţei ş.a.m.d.. Există cadrul normativ complet. Ceea ce ne dorim prin înfiinţarea acestui AMEPIP, care e o practică recunoscută la nivelul tuturor statelor membre OCDE, este să îmbunătăţim eficienţa întreprinderilor publice şi să separăm activităţile de serviciu public de cele care sunt cu aspect comercial. Dacă veţi urmări, în Ordonanţa 109 modificată prin Legea 187, este prevăzut un termen de trei ani în care toate regiile autonome care fac și serviciu public vor fi corporativizate, adică desprinse activitățile comerciale și vor fi înființate societăți pe acțiuni sau cu răspundere limitată.
Reporter: Bună ziua! Domnule Țuțuianu, încerc să înțeleg un alt principiu /din conţinutul acestui proiect de lege/, plata în funcție de performanță, criteriile de performanță pentru plata acestor manageri, plata membrilor în consiliile de administrație, pentru că și aici este un aspect ridicat în spațiul public, avem o serie de companii, întreprinderi, instituții unde persoane cu funcții de răspundere au un nivel de remunerație foarte ridicat comparativ cu performanța lor în respectivul domeniu. Şi încercăm să înțelegem mai clar ce înseamnă aceste criterii de performanță pentru plata lor. O companie de stat, de exemplu, care are zero profit sau are pierderi, ce se va opera acolo, dincolo de posibila demitere? Pentru că avem și alte companii, le-au spus și colegii mei, care în momentul de față au operat majorări salariale deși nu au profit.
Adrian Țuțuianu: Încerc să să vă răspund un pic mai pe larg. Prima chestiune pe care am rezolvat-o prin modificarea Ordonanței 109 prin Legea 187 a fost aceea de a stabili remunerații fixe și variabile, remunerații fixe pentru pentru toți administratorii întreprinderilor publice, variabile numai pentru cei care au atribuții executive. E o primă modificare importantă față de reglementarea anterioară, care prevedea remunerație variabilă la toți. A doua chestiune, prin indicatorii aceștia care sunt stabiliţi prin lege, în special indicatorii financiari, și prin ordinul AMEPIP am stabilit un nivel minim al acestor indicatori și, repet, cine nu și-a îndeplinit indicatorii va pleca din conducerea intreprinderii publice prin decizia autorității publice tutelare. Mai departe, este rolul fiecărui minister care are rol de autoritate publică tutelară să decidă ce face mai departe cu întreprinderea respectivă în așa fel încât să o aducă în situația de a fi profitabilă. Pentru că interesul este ca întreprinderile publice să aibă profit, să distribuie dividend și să alimenteze bugetul statului.
Reporter: Iertați-mă, dar eu încercam să și exemplificăm. Dăm, de exemplu, CFR, pentru că este una dintre companiile care sunt pe pierderi. Au operat și anul acesta, din câte îmi aduc aminte, majorări salariale, sunt pe pierderi. În afară de respectivul manager sau respectiva conducere care riscă să plece, prin 2026, din cât înțeleg, pentru că nu putem să facem evaluări până atunci, în cazul nivelului salariilor din respectiva companie, în 2026 se pot opera și măsuri de reducere a indemnizațiilor, a salariilor date aplicând aceste criterii de performanță? Pentru că nu putem spune că doar conducerea poate fi unic responsabil pentru succesul sau insuccesul respectivei companii de stat.
Adrian Țuțuianu: Deci responsabil de managementul companiei este consiliul de administrație sau consiliul de supraveghere. Ei trebuie să dispună aceste măsuri și v-aș ruga să observați că în Legea 187 s-a introdus regula separării calității de proprietari de compartimentul de guvernanță corporativă. Și în al doilea rând veți vedea un text care spune că singurii responsabili de activitatea comercială sunt administratorii și nu oamenii politici, cei care conduc ministerele, tocmai pentru că OCDE-ul și Comisia spun că factorul politic nu trebuie să intervină în administrarea întreprinderii publice. Mai departe, ca să răspund, cine va fi manager acolo va trebui să ia măsuri de restructurare, însemnând reducerea numărului de salariați, reducerea veniturilor și așa mai departe.
Reporter: Bun. Şi o ultimă întrebare…
Adrian Țuțuianu: Nu-i poate opri nimeni. Adică nu poți, printr-o decizie administrativă, să vii să intervii în această chestiune.
Reporter: O ultimă întrebare, dacă îmi permiteți. În ceea ce privește angajamentele noastre luate prin PNRR, problema depolitizării consiliilor de administrație, când putem să vorbim de o finalizare a acestei, mă rog, necesități de depolitizare a consiliilor de administrație – este și una dintre, să spunem, obiecțiile formulate de către oficialii Comisiei Europene. Noi încă, ați spus și dumneavoastră, ați recunoscut, avem o serie de persoane în aceste consilii de administrație, numite provizoriu, fără concurs, nepermanentizat. Foarte mulți provin și au susținere politică din partea partidelor aflate la guvernare.
Adrian Țuțuianu: Da, am un răspuns mai nuanțat un pic și trebuie să vi-l dau. Comisia Europeană și OCDE-ul analizează situația consiliilor de administrație pe baza mai multor criterii și vreau să vă spun că la toate întreprinderile publice, unde am avut proceduri de selecție, majoritatea membrilor consiliului de administrație sunt independenți, adică nu sunt angajați ai statului. Doi: în toate întreprinderile publice, statul are niște reprezentanți pentru că el este proprietar, trebuie cineva să-i reprezinte interesele. În consiliile de administrație, care au până la cinci membri, unul este al statului și în consiliile de administrație unde sunt peste cinci membri, maxim doi reprezentanți ai statului. Ceea ce se discută de OCDE şi Comisie este dacă secretarii de stat, subsecretarii de stat trebuie să facă parte din consiliile de administrație ale întreprinderilor publice. Legea 161 pe 2002, da, o știți cu toții, privind incompatibilitățile prevede posibilitatea ca Guvernul să desemneze secretari de stat, subsecretari de stat, în consiliile de administrație ale întreprinderilor publice. Primul ministru a anunțat, săptămâna trecută, că principiul pe care îl aplică este acela că cine are calitate de secretar de stat nu va mai trebui să fie într-un consiliu de administrație sau consiliu de supraveghere. Este o decizie politic luată, ea urmează să fie și implementată în perioada următoare. Și a doua chestiune la care aș vrea să fiu foarte exact: nu cred că trebuie să confundăm faptul că unii dintre membrii consiliilor de administrație au fost sau sunt membri ai unor partide politice, că nu ăsta e sensul legii. Sensul legii este acela ca decidentul politic să nu facă parte din consiliul de administrație al întreprinderii publice. Și mai fac încă o completare, că am văzut multe luări de poziție legat de structura unor consilii de administrație. Domnule, ce caută un jurist, de exemplu, la Transelectrica? Răspunsul este foarte simplu: oameni buni, la Transelectrica nu este doar activitate de producție, de transport, de energie electrică. Acolo sunt activități comerciale, ai nevoie de economiști, sunt activități care țin de încheiere de contracte și așa mai departe. Ai nevoie de juriști. Autoritatea Publică Tutelară elaborează un profil al consiliului și un profil al candidatului, iar cei care s-au înscris au candidat potrivit profilului consiliului, profilului candidatului. Nu toți trebuie să fie la Transelectrica ingineri, specialiști în transportul de energie electrică, ci trebuie să îmbinăm diverse profesii în așa fel încât întreprinderea publică să-și poată realiza corespunzător atribuțiile.
Reporter: Bună ziua, domnule Adrian Ţuţuianu. Decizia privind eliminarea secretarilor de stat din consilii de administrație și supraveghere a fost luată, dacă nu mă înșel, acum două săptămâni, decizia în Guvern. De ce nu este ea operaționalizată mai repede și ce anume mai aveți de discutat în această privință cu Comisia Europeană, dacă decizia deja știm că a fost luată? Ar fi trebuit să existe și ordonanță de urgență, din ce știu, până în momentul de față.
Adrian Ţuţuianu: Cu Comisia Europenă discutăm la acest moment pe jaloanele şi ţintele pe care le avem în Programul Național de Redresare și Reziliență și am spus ceva mai devreme, doar reiterez faptul că am convenit cu Comisia Europeană ca la Ministerul Transporturilor să pornim procedurile de selecție noi, pe legea nouă, cu implicarea AMEPIP; la Ministerul Energiei s-a creat un prim cadru normativ necesar, este mai complicat la Ministerul Energiei pentru că multe din acele companii sunt cotate pe piața de capital și atunci regulile sunt diferite față de întreprinderile publice care nu sunt cotate pe piața de capital. Vom aplica tot legea nouă, tot cu verificarea făcută de Comisia Europeană, pentru că sunt jaloane specifice în Programul Național de Redresare și Reziliență.
Reporter: Bun, dar am identificat cel puțin doi secretari de stat, unul în Ministerul Finanțelor și al doilea, nu îmi mai amintesc în ce minister exact, nu pot să fie convinși, pe cale politică, acești oameni să aleagă între funcția de secretar de stat și cea de membru în consiliul de administrație sau supraveghere?
Adrian Ţuţuianu: Răspunsul este următorul: dacă cineva nu se va conforma, primul ministru va dispune măsurile necesare. Şi a spus public, nu trebuie eu acum să-l citez pe primul ministru, care a spus: Dom’le, cine este secretar de stat rămâne secretar de stat, cine nu e secretar de stat și vrea să facă parte din Consiliul de Administrație, rămâne în Consiliul de administrație. Să știți că și aici am un răspuns, vi-l dau, dacă vreți. Din 2018, secretarii de stat sau secretarii de stat nu au primit niciun fel de majorare de venituri. Dacă vreți, verificați la Secretariatul General al Guvernului. Eu am un salariu, sunt pe poziția 60 – 70 în cadrul instituției, pentru că funcționarilor publici li s-au aplicat aceste majorări și primesc și bani din PNRR, cei care sunt proiecte cu fonduri europene și așa mai departe. Nu fac o discuție așa, doar ca să mă aflu în treabă sau că am ceva cu cei care au primit bani, ci va trebui, la un moment dat să fim cu toții de acord că și salariile demnitarilor trebuie aduse la un nivel în așa fel încât să stabilești o demarcație clară între prezența lor în consilii de administrație, ca element de compensare, dacă vreți, și venitul pe care îl obțin din exercitarea funcției publice. Eu sunt pentru separare totală și pentru așezarea pe grila de salarizare corespunzător fiecăruia.
Reporter: Aţi spus mai devreme că 30% din angajații din aparatul guvernamental, din toate instituțiile acestea în care faceți reformă vor pleca, 70% din posturi a spus că sunt neocupate, şi vorbeați despre niște criterii la un moment dat – nu aţi continuat această idee, totuşi, pe ce criterii vor fi aceste plecări?
Adrian Ţuţuianu: Păi, în primul rând a trebuit să punem în aplicare câteva decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Știți bine că pentru funcționarii publici, Înalta Curte de Casație a dat un recurs în interesul legii, cred că e Decizia 91/2025, care a spus că cei care s-au pensionat nu mai pot continua să exercite o funcție publică. Va trebui să extindem cadrul normativ și să-l aplicăm și personalului contractual, pentru că Înalta Curte s-a pronunțat numai cu privire la funcționarii publici. După aceea, un al doilea criteriu ar putea fi acesta: cei care îndeplinesc condițiile de pensionare și ar putea, teoretic, să ceară prelungirea activității pe un an, pe doi, pe mai mulți ani, să iasă totuși la pensie, pentru că interesul nostru e să asigurăm retenția în sistem a oamenilor care sunt tineri, care îşi construiesc, gândesc la o carieră în administrația publică. Şi mergem mai departe, putem să avem ca referință legea din anul 2009, adoptată de Guvernul Boc, care prevedea niște criterii, vro zece la număr, pentru disponibilizarea din instituțiile publice.
Reporter: Aș mai avea o singură întrebare, reforma secretarilor de stat, înjumătățirea lor, când va începe? Pentru că știm că politic a fost luată decizia, nu știm dacă a și început să fie implementată.
Adrian Ţuţuianu: Această reformă se întâmplă. Astăzi, de exemplu, s-a stabilit cadrul normativ necesar prin modificarea Codului administrativ legat de numărul de subprefecți, de exemplu, și am redus numărul de subprefecți la aproape toate județele. Județele mari vor avea doi subprefecți, în rest va fi un prefect și un subprefect la fiecare județ. Şi această chestiune cu secretarii de stat va fi definitivată în perioada următoare. Ştiţi bine ce a spus primul-ministru, că maxim patru secretari de stat, la ministerele care sunt mai mici doi, trei, în aşa fel încât să ne realizăm obiectivul de a reduce aproape la jumătate numărul de secretari de stat şi subsecretari de stat.
Mihai Constantin: Şi o ultimă intervenţie, de la PRO TV. Vă rog.
Reporter: Şi o ultimă inetrvenţie, da, mulţumesc. /…/Spuneaţi, domnule Ţuţuianu, despre aducerea la un anumit nivel a indemnizaţiilor demnitarilor. V-aş întreba, unde, la ce nivel ar trebui să fie aceste indemnizaţii, având în vedere că, de exemplu, pentru cei care au făcut parte sau încă fac parte din consiliile de administraţie în acele companii controlate de stat din domeniul energiei, ei bine, aceste indemnizaţii depăşeau chiar şi de două ori salariul unui ministru, salariul ministrului energiei, de pildă. Şi atunci vă întreb, reiau, la ce nivel să fie aceste indemnizaţii ale demnitarilor?
Adrian Țuțuianu: V-am spus că discuţia aceasta este una de perspectivă, nu priveşte ziua de astăzi. Astăzi primul-ministru a dispus separarea celor două calităţi, calitatea de secretar de stat de cea de membru într-un consiliu de administraţie. În perioada următoare trebuie creat cadrul normativ care să asigure așa ceva. Adică mai precis, ca să fie foarte clar, trebuie să modificăm legislația şi să prevedem că secretarii de stat şi subsecretarii de stat, asimilații lor, nu pot face parte din consiliul de administrație.
Reporter: Asta știm deja. Dar având în vedere că pentru indemnizația unui membru din consiliul de administrație este chiar de două ori mai mare decât indemnizația pe care o primește un ministru, atunci cred eu că o alegere a persoanei este destul de clară în cazul ăsta.
Adrian Țuțuianu: Este foarte bine. Am enunțat mai devreme principiul OCDEului. Nivelul indemnizațiilor, spune OCDE, trebuie să fie suficient de atractiv pentru a atrage managerii cei mai performanți. Și lucrul ăsta va trebui să îl facem echilibrat, inteligent, pentru că avem interes să aderăm la OCDE, avem interes să ne îndeplinim jaloanele din PNNR, avem interesul să cheltuim judicios banii publici. Eu vă asigur că facem lucrurile astea cu cu inteligență. Vă mulțumesc.
Reporte: O precizare, vă rog, o singură lămurire. Spuneați că ați putea da ca referință legea lui Boc din 2008 privind disponibilizările, concedierile de la stat făcute atunci.
Adrian Țuțuianu: Da.
Reporter: Când veți avea… când vă raportați la ea și la ce anume din acea lege? Se aplică acum pentru reforma aparatului de stat?
Adrian Țuțuianu: Nu, nu m-aţi înţeles.
Reporter: Vă rog.
Adrian Țuțuianu: V-am spus că acele criterii ar putea să fie avute în vedere legat de condițiile în care se disponibilizează personal. Şi acolo începea așa, dacă-mi aduc aminte eu bine, cred că e Legea 289 sau 286 din 2009… Începea cu cei care cumulează, cu cei care îndeplinesc condițiile de pensionare, continua: cei care cumulează pensia cu salariu ș.a.m.d.. Erau niște criterii, am spus că pot fi luate ca și bază de discuție, ca referință pentru o viitoare reglementare care să stabilească aceste criterii.
Reporter: Există o decizie politică în acest sens? Şi când spuneți viitoare reglementare, dați-ne și un orizont de timp, pentru că avem în România peste un milion de bugetari care așteaptă aceste decizii din partea Guvernului…
Adrian Țuțuianu: Am spus ceva mai devreme că pentru instituțiile din subordinea Guvernului adoptăm hotărâri de guvern până la sfârșitul lunii martie. Pentru cele unde este necesară modificarea legii trebuie să adoptăm ordonanțe de urgență care să consemneze noile organigrame, iar pentru întreg sistemul… pentru cei care sunt cu CSAT-ul avem 60 de zile și un cadru normativ general va trebui elaborat în perioada următoare de SGG, Ministerul Muncii, alte ministere.
Reporter: Cum vi s-a părut, domnule Țuțuianu, această lege a lui Emil Boc? Vi s-a apărut atât de bună încât să o luați în calcul la zeci de ani distanţă?
Adrian Țuțuianu: Nu asta am spus eu. Sunt unul dintre cei care au criticat această lege la momentul respectiv…
Reporter: Dar, iertaţi-mă, o precizare…
Adrian Țuțuianu: Am spus că ea poate fi un element de referință și vă rog să rețineți exact ce am spus.
Reporter: Domnule Ţuţuianu, o nuanță. Poate fi un element de referință pozitivă sau negativă? Pentru că acele 10 criterii pe care le invocați în momentul de față care au servit la toată decizia, strategia de concediere a unui unora din aparatul bugetar, au fost folosite de cei concediați în instanță și foarte mulți dintre ei nu doar că au câștigat în instanță dreptul de a fi reangajați, invocând ilegalitatea sau caracterul arbitrar al celor criterii, dar au și primit despăgubiri importante care au, ca să spun aşa, împovărat bugetul de stat timp de ani de zile.
Adrian Țuțuianu: Da, răspunsul este următorul: vom încerca să facem un cadru normativ mai bun. Doi: dreptul sau accesul liber la justiție este un drept constituțional, și trei: o hotărâre judecătorească, că-i bună, că-i rea, că ne place, că nu ne place, trebuie aplicată totdeauna. Nu pot eu să vă garantez astăzi că nu se va duce cineva în instanță și nu va obține o hotărâre judecătorească. Ar fi absurd să vă garantez așa ceva.
Reporter: Eu v-am întrebat altceva, domnule Țuțuianu. Dacă vă raportați la acele criterii, pe pozitiv sau pe negativ, ținând cont de efectele pe care le-a avut aplicarea acelui set de 10 criterii.
Adrian Țuțuianu: Și v-am răspuns că unele aspecte din acel act normativ sunt criticabile. Le-am criticat la momentul respectiv, nu le agreez nici astăzi. Altele pot fi luate ca element de referință. Sunt foarte clar în exprimare.
Reporter: Exemplificați, care altele?
Adrian Țuțuianu: Păi v-am spus ceva mai devreme, când am vorbit. De exemplu, cel care cumulează pensie cu salariu ar putea să fie un criteriu? Probabil că da. Este o decizie care trebuie luată politic. Doi: când am spus cel care îndeplinește condițiile de pensionare, nu credeți că este un criteriu? Când am stabilit anul trecut prin Codul administrativ că facem evaluări ale personalului sub aspectul cunoașterii, de exemplu, a utilizării serviciilor societății informatice, limbi străine, dacă e necesar pentru post. Astea sunt criterii pe baza cărora se poate lua o decizie.
Realizator: Mulțumim foarte mult pentru acest aport substanțial, informativ-educativ aș putea să spun, al domnului Țuțuianu, secretar general adjunct al Guvernului, și ați menționat o decizie luată prin ordonanță de guvern, astăzi. Vreau să o detaliez și eu un pic. Poate ați sesizat că și în ședința precedentă de guvern au avut loc schimbări consistente la nivelul prefecților, subprefecților. Ei bine, da, astăzi, printr-o ordonanță de urgență s-a emis și actul normativ care prevede exact acest lucru. Dacă până acum Codul administrativ spunea „un județ este condus de un prefect cu doi subprefecți”, acum se spune „un județ este condus de un prefect cu unu sau doi subprefecți”. Se vor face evaluări de eficientizare și se vor numi, în multe cazuri s-au și făcut așa, un singur subprefect. Excepția o face Bucureștiul, care avea trei subprefecți, acum are doi sau trei subprefecți. Cred că, dacă nu mă înșeală memoria, peste 15 posturi de subprefecți nu au mai fost ocupate și e posibil ca această economie, să zicem, să continue și în zilele următoare. Mulțumesc încă o dată, domnule Țuțuianu! Vreau să mai punctez, înainte de a pune punct acestei sesiuni de informare publică, un sprijin pentru fermieri, foarte important, care trebuie să ajungă la beneficiari inclusiv prin intermediul dumneavoastră și vă mulțumesc anticipat. Este vorba despre două hotărâri de guvern prin care fermierii vor primi sprijin guvernamental în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei. Primul act normativ se referă la acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii în valoare totală de peste un miliard de lei, bani care sunt acordați atât fermierilor din sectorul vegetal, cât și celor din sectorul creșterii animalelor, în baza cererilor depuse pentru anul 2024. Suma de 606 milioane lei va ajunge la crescătorii de bovine, ovine și caprine, iar 405 milioane lei vor ajunge la agricultorii care cultivă sfeclă de zahăr, in, cânepă pentru fibră, tutun. De asemenea, printr-o altă schemă de ajutor de stat se vor plăti către crescătorii de animale 210 milioane lei credite de angajament și aproape 240 de milioane de lei credite bugetare pentru cererile depuse în luna decembrie 2024. Aceste fonduri sunt asigurate prin schemă de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru acoperirea costurilor determinate de menținerea Registrului Genealogic al animalelor. Sumele se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, iar procedurile referitoare la primirea cererilor de plată din anul 2024, verificarea administrativă și cea în teren, autorizarea și efectuarea efectivă a plăților se realizează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Sunt decizii pe care am vrut să le punctez în mod proactiv în fața dumneavoastră. Veți găsi, de altfel, toate actele normative adoptate astăzi de Guvern în comunicatul care va urma și vă relansez invitația de a participa în foarte scurt timp, aici, la sediul Guvernului, sub tutela premierului Marcel Ciolacu, la semnarea a patru contracte, care vor da un nou elan procesului de transformare digitală a administrației publice. Este vorba despre patru contracte în valoare cumulată de 100 de milioane de euro și sunteți invitați să participați, iar evenimentul va fi transmis și în direct prin canalele guvernamentale pe care ne urmăriți, probabil și acum. Așadar, vă mulțumesc foarte mult și să ne revedem curând și sănătoși!