Briefing de presă, la finalul ședinței de Guvern, susținut de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila-Zoltán, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin
[embedded content]
[Check against delivery]
Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința guvernului de astăzi, miercuri, 30 aprilie 2025. Îl salut de la bun început pe domnul ministru al dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, domnul Cseke Attila, care a venit a doua săptămână consecutiv pentru a promova aceeași ordonanță de urgență care va avea un impact major în regimul construcțiilor din țara noastră. Beneficiile sunt multiple și scopul este accelerarea investițiilor aflate în derulare la această oră, dar și, evident, cele din viitor, pentru a plasa România pe un calendar competitiv din acest punct de vedere. Domnule ministru, mulțumesc că facem acest efort de informare publică încă o dată, pentru că, așa cum spuneam, este un proiect care trebuie, cu ajutorul presei, să ajungă la toți cei interesați. Vă rog.
Cseke Attila: Mulțumesc. Sărut mâna, bună ziua. Aș vrea să vă prezint câteva elemente din ordonanța de urgență aprobată în ședința de guvern de astăzi, prin care se reduc termenele de avizare atât pentru documentația de urbanism PUG și PUZ, cât și pentru execuția lucrărilor pentru execuția investițiilor. De asemenea, se simplifică procedurile de avizare, se reduce birocrația și se introduce mecanismul avizării tacite în aceste proceduri. Am prezentat în ședința de guvern câteva elemente, câteva date, cifre. Analiza Ministerului Dezvoltării pe ceea ce derulează Ministerul Dezvoltării – programe de investiții arată în felul următor: pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, media zilelor scurse între emiterea certificatului de urbanism și autorizația de construire, deci perioada de avizare între certificatul de urbanism și emiterea autorizației de construire este decisă la 7 zile, un an și cinci luni. La peste 20% din investițiile analizate, această medie a zilelor scurse depășește 700 de zile, ceea ce înseamnă că 2 ani de zile aceste investiții stau în procedura de avizare. În ceea ce privește investițiile pe care Ministerul Dezvoltării le derulează prin finanțare de la PNRR, de la Uniunea Europeană, media zilelor scurse între emiterea certificatului de urbanism și autorizația de construire este de 416 zile, un an și două luni. La aceste investiții, în medie, se stă în procedura de avizare. De asemenea, raportul Băncii Mondiale despre România, secțiunea autorizarea lucrărilor de construcții, ne spune că procedura autorizării lucrărilor de construcții este cea mai împovărătoare în România față de alte state membre ale Uniunii Europene. Și atunci, în baza acestei analize și a ceea ce știm din practică și din administrația locală, și de la beneficiari, am promovat acest act normativ care, după cum vă spuneam, prevede reducerea de termene, reducerea birocrației, eficientizarea procedurilor, avizare tacită. Dacă în practică, la procedura de avizare a PUG-urilor, a Planurilor Urbanistice Generale, durata de avizare este de un an și jumătate la o comună mai mică, de dimensiune mai mică, şi este între 3 și 5 ani la orașe și municipii, dar am avut și situații în care această perioadă de avizare a ajuns și la 10 ani. În urma modificărilor propuse și aprobate de Guvern prin ordonanță, se va ajunge la o medie de 6 luni perioada de avizare pentru PUG-uri. În cazul PUZ-urilor, dacă media era de 18-24 de luni în acest moment, în urma aprobării modificărilor prin ordonanță de urgență, vom avea minim 150 de zile, minim 5 luni – minim înseamnă că nu avem procedură de completare, de clarificare în perioada de avizare. Dacă există clarificări, completări care trebuie făcute, atunci acest termen ajunge la maxim 7,5 luni, spre deosebire de un an jumate – doi ani, cât este astăzi avizarea unui PUZ.
În ce privește autorizarea lucrărilor de construcție, așa cum v-am arătat, exemplele ne arată un an și două luni, un an şi cinci luni și chiar și peste doi ani perioada de avizare. În urma modificărilor pe care le-a aprobat Guvernul, perioada minimă este de 4 luni, dacă nu sunt necesare completări în procedura de avizare, și de maxim 6 luni și jumătate, procedura de avizare se poate închide la o investiție.
În ceea ce privește modificările importante aduse prin acest act normativ, toate avizele și acordurile obținute în faza de studiu de fezabilitate sau DALI, adică pentru investiții noi sau pentru investiții existente, de exemplu reabilitări, își păstrează valabilitatea până la finalizarea lucrărilor, până la întocmirea recepției, procesul verbal de recepție la finalizarea lucrării. Acel aviz va însoți investiția de la început până la sfârșit. Nu se mai pot solicita noi avize pe perioada proiectării execuției unei investiții, ceea ce astăzi se întâmplă destul de des în practică. De asemenea, autoritățile publice, în cazul în care au o investiție publică, nu vor mai plăti taxe sau tarife pentru acordarea de avize și acorduri. Sistemul prin care o instituție de stat taxează o altă instituție de stat, în care mutăm banii publici dintr-un buzunar în altul se va elimina, astfel încât, la investițiile publice, instituțiile statului vor emite aceste avize fără a percepe taxe și tarife sau tarife. De asemenea, se interzice avizarea în cascadă. Astăzi, în practică, atunci când pentru o investiție e nevoie de 30 de avize, se începe cu un aviz pentru utilități, apă, canal, și se continuă cu drumuri, cu circulație și se finalizează la mediu, la cultură și la ISU. Această avizare în cascadă, care în practică ne-a condus la următoarea situație – la cincea, a șasea avizare, expira primul aviz acordat și prelungea foarte mult această procedură de avizare. Avizarea în cascadă nu mai este posibilă, conform deciziei Guvernului. Toate documentațiile pentru toate instituțiile statului și pentru entitățile private avizatoare, pentru că avem și entități private avizatoare, se introduc deodată, simultan pentru toate instituțiile, și ele au un termen de 15 zile pentru a evalua și a emite acest aviz. Dacă sunt necesare completări, dacă sunt necesare justificări, dacă sunt necesare solicitări de clarificări, se permite o singură procedură de clarificare, de completare printr-o singură adresă, prin care instituțiile avizatoare vor comunica beneficiarului toate problemele pe care le-au identificat cu documentația depusă. Nu se permit completări la completări și noi justificări și noi cereri și așa mai departe, așa cum se întâmplă astăzi în practică foarte des și care prelungește astăzi această procedură de avizare. Se dau aceste completări, solicitări de justificări, clarificări, dacă sunt necesare. Beneficiarul are la dispoziție maxim 60 de zile, dar pot să facă și în prima zi după ce primește aceste clarificări, în care răspunde la solicitările de clarificare, de completare, de justificare și depune adresa de răspuns cu documentele justificative care au fost solicitate. Deci, o singură dată se pot cere completări și rectificări, nu se mai pot cere de mai multe ori. După ce s-au primit aceste documente, instituțiile avizatoare au la dispoziție 15 zile pentru emiterea avizului sau pentru respingerea avizării. Evident, în mod justificat, pentru neîndeplinirea prevederilor criteriilor tehnice sau nerespectarea unor prevederi legale există posibilitatea respingerii, dar nu se mai continuă procedura cu șase-șapte proceduri de completări și așa mai departe.
O altă prevedere care este introdusă în acest act normativ se referă la faptul că, documentația odată depusă la o instituție avizatoare, instituție publică sau instituție privată, pentru că avem firme, de exemplu Electrica, sau în domeniul energiei electrice sau în domeniul gazului, unde sunt entități private care dau avize pentru utilități, ce utilități au, de exemplu, pe acel segment unde se dorește investiția, atunci când se introduce dosarul, documentația, repartizarea documentației se face la un funcționar, funcționar public sau angajat al entității respective și care doar din motive obiective poate fi schimbat, adică documentația să fie dată la altă persoană. Astăzi, în practică, avem foarte multe situații în care o documentație depusă la avizare ajunge într-o instituție, la un funcționar public, care emite niște solicitări de clarificări, completări, revine documentația la beneficiar, beneficiarul răspunde la solicitări și documentația se repartizează pentru un alt funcționar, care are alte idei, alte viziuni, alte puncte de vedere cu privire la aplicarea legii sau a condițiilor tehnice. Drept urmare, emite, la rândul lui, tot felul de alte completări care nu s-au cerut prima dată. Aceste proceduri care creează doar birocrație și sunt anevoioase, vor fi eliminate. În urma depunerii documentației complete, cum vă spuneam, se emite avizul sau se respinge avizul, sau, dacă expiră termenul prevăzut, un act normativ de 15 zile, atunci intervine avizarea tacită. Atât la vizarea pentru PUG-uri și PUZ-uri, cât și la avizarea pentru execuția de lucrări, instituțiile avizatoare au obligația de a comunica avizul sau acordul emis în ziua emiterii avizului sau acordului, prin mijloace electronice, astfel încât beneficiarul să cunoască exact data la care s-a eliberat avizul sau să poată invoca avizarea tacită, în cazul în care nu s-a eliberat acel aviz și, evident, să evităm posibilitatea unor antedatări de avizări. Deci, în aceeași zi în care s-a emis, s-a eliberat avizul, el va trebui obligatoriu comunicat prin mijloace electronice beneficiarului. Sunt câteva instituții exceptate de la procedurile, de la termenele generale prevăzute pentru instituțiile avizatoare. Ele sunt exceptate pentru că ele funcționează pe alte legi, respectiv pe directivă europeană. Și aici, în primul rând, este vorba de autoritățile privind protecția mediului, care au pe directivă europeană o procedură specifică lor, o procedură internă prin care evaluează impactul pe mediu al documentației, al investiției care se propune, drept pentru care, pentru ei, termenul de 15 zile de prelucrare a documentației sau, după completare, de emitere a avizului, va curge de la finalizarea procedurilor specifice de mediu. La fel este și la autoritățile privind protecția monumentelor, unde funcționează comisiile naționale sau zonale de monumente istorice, ori Comisia Națională de Arheologie și Comisia Națională pentru Monumente de For Public. O singură categorie de autorități este exceptată de la procedura avizării tacite și acestea sunt autoritățile din domeniul siguranței naționale, apărării, ordinii publice și securității naționale. Acestor instituții li se aplică termenele, dar avizarea tacită nu poate interveni exact pentru sensibilitatea domeniului pe care îl gestionează aceste autorități.
Acestea sunt principalele modificări propuse. De asemenea, aș mai adăuga un lucru. Această ordonanță vine să urgenteze și să reducă procedurile de avizare, atât pentru investițiile pe care statul român le derulează cu finanțare de la PNRR, dar și din fondurile de coeziune, respectiv și pentru cele finanțate din bugetul național. Practic, procedurile sunt aplicabile pentru toate investițiile finanțate, indiferent de modalitatea de finanțare. Procedurile sunt valabile și pot fi folosite sau vor fi folosite de beneficiar, instituții publice și operatori privați, și persoane persoane juridice private, aceleași proceduri sunt valabile și avizarea este, la fel, valabilă, atât pentru instituții publice avizatoare, cât și pentru operatorii privați avizatori. Aveți întrebări?
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Termenul de avizare pentru PUZ-uri este de cel mult cinci luni. V-aș întreba, în acest context în care PUZ-urile Capitalei sunt blocate dacă ar ajuta la deblocarea acestei situații, această prevedere?
Cseke Attila: Prevederea este valabilă pentru toată țara, evident, și legea este aplicabilă pentru toate UAT-urile. Aici sunt două aspecte pe care autoritățile publice centrale și autoritățile publice locale trebuie să le aibă în vedere. Pe partea în care autoritatea publică locală este interesată, în sensul în care, de exemplu, municipiul București, are tot interesul ca PUG-ul să fie avizat în momentul în care va fi finalizat, PUG-ul să fie avizat cât mai repede posibil. Acesta este un câștig, dacă vreți, pentru municipiul București. În același timp, și municipiul București, la emiterea avizelor necesare pentru investiții, va trebui să dea dovadă de aceeași deschidere și să urgenteze emiterea acestor avize, pentru a nu veni cu avizare tacită. Deci, răspunsul este evident, pentru toate autoritățile locale sunt valabile aceste proceduri și, încă o dată, specific că la finalul procedurii există trei soluții posibile: emiterea avizului dacă clarificările sunt îndestulătoare sau din prima etapă deja documentația a fost completă și nu a necesitat clarificări; a doua posibilitate este respingerea avizului în cazul în care nu se îndeplinesc anumite condiții tehnice sau prevederile legale sunt încălcate şi a treia posibilitate este aceea că, dacă expiră termenul prevăzut pentru avizare, va interveni acordarea avizului tacit.
Reporter: Deci, în cel mult cinci luni am putea vedea un aviz tacit dacă nu se mișcă lucrurile pe sectoarele Capitalei, PUZ-urile.
Cseke Attila: Dacă nu se dă un aviz favorabil sau nu se respinge avizarea acelui PUZ, atunci poate să intervină avizarea tacită, dacă expiră termenul, evident.
Reporter: Ar încuraja și dezvoltatorii imobiliari această prevedere să-și facă anumite PUZ-uri?
Cseke Attila: Încă o dată menţionez, sunt trei posibilități. Legea nu se referă pentru unii sau pentru alții. Legea nu este cu destinație pentru anumiți operatori privați sau pentru anumite instituții publice A sau B. Legea este valabilă pentru toată lumea. Ce se va întâmpla în piață? Ne dorim ca aceste prevederi legale să fie aplicate, pentru că aceste prevederi legale aplicate înseamnă dezvoltarea României pe toate planurile și pe toate UAT-urile.
Reporter: V-aș întreba și despre noul Cod al urbanismului, dacă aveți noutăți. Ce fel de construcții sau case vor putea fi construite, iată, fără anumite autorizații, fără anumite avize?
Cseke Attila: Codul urbanismului este în dezbaterea Parlamentului, la Camera Deputaților – cameră decizională, și ne-am angajat ca, până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, Codul urbanismului să iasă aprobat din Parlament. Și în Codul urbanismului sunt reforme importante, reașezări importante pe domeniul urbanismului și a construcțiilor. Una dintre ele, de care ați amintit, este cea referitoare la posibilitatea construirii unor imobile pe baza unei notificări adresate primăriei, este vorba de construcții mai simple, dacă vreți, care nu necesită atâtea avizări, dar care, foarte important, trebuie să fie pe baza unei documentații întocmite de către un specialist. Nu vorbim despre intenția unui cetățean din mediul rural care își dorește să-și construiască o casă, scuzați-mă, desenează pe o hârtie o casă și începe construcția. Vorbim despre un proiect, din punct de vedere tehnic întocmit de un specialist, de un proiectant care își asumă ceea ce a proiectat, evident. Și dacă vorbim de o casă unifamilială la nivel de parter, de maxim 150 metri pătrați în mediul rural, pe baza unui proiect intocmit de un specialist, atunci se va introduce procedura notificării, adică se notifică primăria. Primăria verifică în 15 zile dacă pe strada pe care se dorește construcția acelei acelei clădiri, acelei case, în speță, în PUZ este prevăzută posibilitatea construirii de case, adică dacă se integrează în ceea ce se dorește la nivelul dezvoltării comunității localității respective: și dacă nu sunt observații, atunci notificarea este aprobată. Dacă primăria consideră că sunt necesare documentații, atunci se va merge pe procedura cu avizarea și emiterea autorizației de construire. Deci vorbim de investiții care sunt mai simple. Este un model care, în țările occidentale, funcționează de foarte mult timp, încă o dată, pe un proiect întocmit de un profesionist, nu de către cineva care își dorește construirea unei case.
Reporter: Și o ultimă întrebare, dacă-mi permiteți. Pregătiți, alături de colegii dumneavoastră de guvernare, în acest moment, un proiect pentru pregătirea populației în caz de dezastre?
Cseke Attila: Nu este în atribuția Ministerului Dezvoltării. Vă rog să întrebați acolo unde este atribuția.
Reporter: Mă gândesc că este vorba și despre cutremure și, cumva, acest proiect se face împreună cu ai dumneavoastră colegi.
Cseke Attila: Nu este atribuția noastră. Pe cutremure, atribuția noastră principală, a Ministerului Dezvoltării. Cum îi spune și denumirea, sunt programele de investiții și avem patru programe de investiții ale statului român pe consolidări de risc seismic, care au început să funcționeze foarte bine.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, dacă se vine cu această procedură invocată și de dumneavoastră, prin acest cod, pentru a putea construi o locuință de până în 150 de metri pătrați, în spațiul rural, ținând cont că în preajma Bucureștiului și a marilor capitale reședință de județ am avut întotdeauna comune limitrofe unde s-a construit – și s-a putut vedea – fără a se ține cont de un plan de urbanism, cum prevenim dezvoltarea imobiliară care este făcută fără cap? Și, în momentul de față, dacă se poate construi doar în baza acestei simple notificări, care sunt mecanismele de control, pentru ca să nu se continue cu această practică pe care o vedem și în momentul de față?
Cseke Attila: Repet: aceste proceduri de notificare, în cazul caselor unifamiliale de până la 150 de metri pătrați, numai în mediul rural, se bazează pe un proiect întocmit de către un specialist. De altfel, la ordonanța de urgență – fac o paranteză – Ordonanța de urgență, astăzi aprobată de Guvern, crește răspunderea proiectantului, a executantului lucrării și a beneficiarului, pentru că, dacă a intervenit avizarea tacită, tu trebuie să te duci pe niște proceduri de reglementări tehnice, astfel încât să nu existe probleme în implementarea investiției și în viața investiției respective – am închis paranteza. Revin la casele unifamiliale: este absolut necesar ca ele să fie pe baza unui proiect sau a unui proiect tip, care poate fi întocmit de către autoritatea locală. Aceasta este formularea din proiectul de cod al urbanismului. Iar notificarea, încă o dată, nu înseamnă că primăria este de acord. Înseamnă doar o procedură simplificată în care primăria verifică. Are 15 zile și, dacă consideră că pe acea stradă, de exemplu, din punct de vedere urbanistic, se poate începe construcția acelei locuințe, pe baza proiectului întocmit de un specialist, atunci îi dă drumul. Dacă consideră că nu, atunci va cere procedura de avizare și de autorizație de construire. Altfel, în ceea ce privește dezvoltarea localităților, amenajarea teritoriului la nivel local, deciziile, pe baza principiului autonomiei locale, se iau în consiliul local al fiecărei localități. Guvernul și Parlamentul sunt cei abilitați de a crea cadrul legal pentru funcționalitatea acestui sistem, dar deciziile se iau la nivel local.
Reporter: Tocmai de aceea vă întrebam, pentru că în continuare am putut vedea – și de ani buni este această situație – cum consiliile locale, împreună cu primarul respectivului UAT, au luat decizii care, după aceea, au avut ca efect o dezvoltare necontrolată, din punct de vedere urbanistic, a respectivei comune, fără să se țină cont, de exemplu, de tot ce înseamnă infrastructură, utilități, care au creat probleme pentru beneficiarii acelor case, mai târziu. De aceea vă întreb dacă, venind cu această procedură, nu ar trebui găsite noi mecanisme prin care să se asigure și o responsabilizare a aleșilor locali, atunci când aprobă astfel de PUZ-uri, nu doar a proiectantului.
Cseke Attila: Sunt două aspecte aici, pe care vi le-aș spune. În primul rând, eu, personal, nu-mi doresc un sistem în care, de la nivel central, se dau toate deciziile pentru localități. Evident, niciun guvern – în afară de, probabil, cel din regimul comunist, care a făcut amenajarea teritoriului în fiecare localitate în anii ’60 – niciun guvern, într-o democrație, nu își dorește o asemenea atribuție și nici nu cred că ar putea să o facă, din punct de vedere tehnic. Ceea ce am încercat, în schimb, să facem este, în Codul urbanismului, o reglementare acolo unde am putut interveni: și anume, pentru cartierele noi, pentru dezvoltările imobiliare noi, care se deschid după intrarea în vigoare a Codului urbanismului. Pentru a nu mai avea situația pe care o avem și în București, și în alte mari orașe ale țării, unde s-au construit în cartiere blocuri de locuințe, dar nu avem o creșă, o grădiniță, o școală, un cabinet medical, nu avem servicii publice. Practic, toți cei care se mută în aceste blocuri de locuințe sunt nevoiți să parcurgă kilometri întregi. Nu vorbesc de protecția mediului și de toate acele probleme de trafic pe care le generează această lipsă. În Codul urbanismului se propun mecanisme obligatorii pentru ca această situație să nu se mai repete din momentul intrării în vigoare a CATUC-ului. Și anume: ori dezvoltatorul imobiliar, în speța respectivă, va construi exact ceea ce cere primăria – o creșă, o grădiniță, o școală, un cabinet medical și un punct de servicii publice, dacă este necesar – ori va plăti o taxă edilitară pentru ca primăria să facă acest lucru, ori va oferi posibilitatea unui schimb de teren în zona adiacentă. Deci sunt modalități prevăzute în proiectul CATUC-ului, astfel încât, pe marile dezvoltări imobiliare – blocuri, cartiere de blocuri de locuințe – să avem și serviciile publice asigurate, de aici încolo. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Aș vrea să insist totuși cu această întrebare: dacă nu există riscul ca această ordonanță să favorizeze dezvoltatorii imobiliari, unii dintre ei, poate, rău-intenționați, pentru că primesc direct această aprobare tacită?
Cseke Attila: Nu primesc direct această aprobare tacită. Este o procedură reglementată. Se depune o documentație, la care poți să faci cereri de clarificare, de completare și așa mai departe. Această ordonanță responsabilizează instituțiile statului și entitățile avizatoare private. Nu mai putem să stăm în avize de doi ani de zile, nu se mai poate. În România, astăzi, la autoritățile locale, sunt în curs de derulare investiții publice de 234 miliarde de lei. Astea sunt aproape 50 de miliarde de euro, nu doar din fonduri europene – jumătate sunt din fonduri naționale. Este o investiție masivă în România, în comunitățile locale, peste tot, și aceste investiții stau din cauza acestor proceduri de avizare, care țin și doi ani de zile. Instituțiile statului – că, în primul rând, despre ele vorbim – trebuie să se responsabilizeze și să respecte aceste termene. Pentru că nimeni nu dorește să ajungem la avizare tacită, dar nici nu putem să stăm la infinit în 7–8 runde de completări, după care un alt funcționar ne spune că, totuși, mai sunt și alte observații. Același lucru, evident, este valabil și pentru entitățile private. Deci această ordonanță categoric nu favorizează pe nimeni în mod special. În schimb, aduce niște mecanisme pentru eficientizarea investițiilor publice și private, pentru că vorbim și de public, și de privat.
Reporter: Un alt subiect: care este stadiul reducerilor de cheltuieli la ministerul pe care îl conduceți? Pentru că, spuneați la un moment dat: reducem personalul cu peste 16%, 512 posturi tăiate, din care 74 ocupate, desființăm 21 de posturi de conducere, reducem consiliile de administrație. Până acum, ce reducere ați făcut?
Cseke Attila: Proiectul de ordonanță de urgență este în transparență decizională. S-a organizat și dezbatere publică, așa cum s-a solicitat de către mai multe persoane private. A fost proiectul de ordonanță de urgență în primă lectură săptămâna trecută, în ședința de Guvern, și suntem în procedura de avizare interministerială. În momentul în care această procedură s-a încheiat, venim în ședința de Guvern să promovăm eficientizarea structurilor subordonate Ministerului Dezvoltării.
Reporter: Deci, momentan, nu ne puteți da un răspuns cu privire la reducerile pe care le-ați făcut?
Cseke Attila: Sunt niște proceduri legale pe care eu, ca ministru, sunt obligat să le respect. Nu putem, de pe o zi pe alta, să dăm o ordonanță de urgență fără a face și transparență și dezbaterea publică cerută de către persoane private. Deci, legile sunt respectate și vor fi respectate în continuare. Acest proiect de ordonanță de urgență va intra în ședința de Guvern când are toate avizele. Deocamdată, nu avem toate avizele.
Reporter: În completarea întrebării colegei mele: domnul ministru de Finanțe ne-a spus că au fost 5.000 de plecări naturale de personal – 5.000 de bugetari care nu mai figurează în luna martie, comparativ cu luna februarie. Aș vrea să vă întreb, în cadrul ministerului pe care îl coordonați, câte plecări naturale au fost?
Cseke Attila: Nu pot să vă dau cifra exactă.
Reporter: Estimativ?
Cseke Attila: Nici estimativ. Câteva zeci de persoane care au plecat de la începutul mandatului meu de ministru. Dar, sigur, pot să vă comunic în mod oficial câte persoane au ieșit și ies la pensie în 2025.
Reporter: Și economia ce presupune? Adică, plecările acestea cum se traduc din punct de vedere economic?
Cseke Attila: Cheltuielile de personal, în urma reorganizării și eficientizării Ministerului Dezvoltării și a instituțiilor subordonate, vor fi reduse cu peste 5%, procentul agreat în cadrul coaliției, pentru toate instituțiile publice. Ne vom încadra și vom depăși acest procent, prin reducerea personalului, prin ordonanța de eficientizare a ministerului.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult și colegilor pentru întrebări, dar mai ales dumneavoastră, domnule ministru, pentru aceste precizări care ating, foarte oportun, noul context al aprobării în dezvoltările în construcții. Mulțumesc foarte mult pentru prezență. Vreau să mai punctez eu două hotărâri de Guvern luate astăzi, în ședință. Douăsprezece trenuri electrice de metrou vor fi achiziționate și, ulterior, introduse pe Magistrala 4 de metrou, Gara de Nord – Străulești, traseu care va avea legături directe cu viitoarea Magistrală 6 de metrou, 1 Mai – Otopeni. Investiția de peste un miliard de lei va fi eșalonată pentru o perioadă de patru ani. Un astfel de tren are capacitatea să transporte simultan 1.200 de persoane.
O altă hotărâre de Guvern instituie faptul că instituțiile de învățământ superior vor raporta datele privind funcționarea lor, activitatea studenților și a cadrelor didactice sau a absolvenților studiilor universitare, în Platforma Națională de Raportare Unică în Învățământul Superior. Acest sistem informativ va asigura raportarea anuală unică, la nivel național, a datelor instituțiilor de învățământ superior și Academiei Române, solicitate de Ministerul Educației și Cercetării și de către comisiile sale consultative, de Institutul Național de Statistică, de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior sau de alte instituții ale statului. Calendarul de colectare a datelor, categoriile și tipurile de date raportate în platformă se vor aproba, în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a acestei hotărâri de Guvern, printr-un ordin al ministrului Educației și Cercetării. Finanțarea dezvoltării, mentenanței și funcționării sistemului informatic se asigură prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, din sume alocate de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile.
Deși nu are legătură cu vreo decizie luată în ședința de astăzi a Guvernului, există, evident, o raportare a stadiului de pregătire a organizării și derulării scrutinului pentru alegerea președintelui României din acest sfârșit de săptămână. Totul este în grafic.
Toate instituțiile cu responsabilități în organizarea alegerilor colaborează pentru desfășurarea acestora în bune condiții.
Și reamintesc câteva informații de context. În țară, votul din 4 mai va fi organizat în 18.979 de secții de votare. Despre locul și accesibilitatea acestora sunt informații publicate pe site-ul Autorității Electorale Permanente încă din data de 14 aprilie.
În străinătate sunt organizate 965 de secții de votare. Ministerul Afacerilor Externe le recomandă alegătorilor din străinătate să se informeze din timp asupra adresei secției de votare la care intenționează să-și exercite dreptul de vot.
La alegerile prezidențiale, votarea în străinătate se desfășoară pe durata a trei zile – pentru această săptămână, respectiv 2, 3 și 4 mai 2025. Și cred că putem spune, în acest context, chiar dacă există o minivacanță de 1 Mai, că românii, oriunde s-ar afla, își pot exercita acest drept fundamental în orice stat democratic – cel de vot – și, evident, îi încurajăm să o și facă.
Urmează, ca de obicei, acel substanțial comunicat după fiecare ședință de guvern. Vă stau la dispoziție cu răspunsuri, dacă le pot furniza acum. Dacă nu, vă doresc tuturor să ne revedem sănătoși! Mulțumesc frumos!
Articol preluat de pe gov.ro
