[embedded content]
[Check against delivery]
Ilie Bolojan: Bună ziua! Am finalizat o şedinţă de guvern în care au fost adoptate mai multe proiecte de hotărâri. Două dintre ele sunt cu un anumit impact public. Cel mai important ține cont de criza pe care o avem în domeniul energiei și anume, am adoptat o hotărâre care aprobă planurile de pregătire pentru riscuri. E un plan general, care are în vedere mai multe riscuri, de la cutremure, de la războaie, pandemii, inclusiv cel pe care îl avem astăzi, cel de secetă. Și acest plan general prevede măsurile care se aplică în astfel de situații, cine poate fi afectat, cine nu poate fi afectat și, sigur, cine conduce aceste măsuri în situația de criză. Asta înseamnă că vom forma un centru operativ național în sectorul energetic, urmând să semnez un ordin în această după-amiază. Acest centru operativ cuprinde reprezentanții principalilor producători de energie din România și furnizori, în jur de 15 reprezentanți, care, în această situație, vor conduce operațiunile și vor mandata Transelectrica să ia măsurile care se impun în situația de criză în care ne găsim.
Ce am făcut până acum și ce vom urmări în continuare? Vom avea în vedere ca grupurile de producție pe care le avem, pe toate sursele de producție, să funcționeze la puterea maxim disponibilă, inclusiv să pornim grupurile care sunt în rezervă sau să le avem pregătite pentru a putea furniza puterea maximă la orele de vârf. E vorba de orele de seară, așa cum am precizat, de la 19:00 până la 23:00.
De asemenea, toate grupurile care au fost în reparații, au fost oprite reparațiile și au fost redate producției, iar cele care sunt în mentenanță, s-a grăbit finalizarea mentenanței, în așa fel încât să poată să producă.
De asemenea, am discutat cu toți vecinii noștri și vom discuta în continuare, pentru a putea asigura importul de electricitate în orele de seară cu țările vecine cu care avem interconexiuni. Avem interconexiuni care ne permit să importăm 4.000 de megawați, cu Bulgaria, cu Serbia, cu Ungaria și cu Ucraina. De asemenea, am avut în vedere ca zona de exporturi să se facă exclusiv în orele în care avem excedent.
Și, de asemenea, acest plan are în vedere limitarea consumului pentru clienții industriali, subliniez, pentru clienții industriali care sunt racordați la sistemul energetic național, pe tranșe de clienți, lucru pe care îl vom stabili în cursul zilei de mâine, mâine urmând să avem o hotărâre de guvern din nou, o ședință extraordinară în care să aprobăm aceste tranșe și să mandatăm dispeceratul Transelectrica să ia aceste măsuri, cu o notificare prealabilă de 24 de ore pentru acești consumatori industriali.
Subliniez că locuințele personale, cetățenii, nu vor fi limitați sau deconectați, deci consumatorii casnici sunt exceptați de la aceste măsuri.
De asemenea, consumatorii a căror activitate nu poate fi întreruptă, gen spitale, nu știu, sanatorii sau alte activități care nu pot fi întrerupte, stații care alimentează unități de gaze, de țiței și așa mai departe, nu vor fi incluși în acest normativ. O dată ce va fi adoptat, mâine va fi publicat, iar dispeceratul Transelectrica, în funcție de datele din piață, în funcție de eventuala situație care ar putea apărea, va face o notificare cu 24 de ore înainte. Suntem în situația în care, în prezent, nu avem, deci, probleme să luăm astfel de măsuri, dar adoptarea acestor hotărâri ne pregătește pentru o situație posibilă pe care o putem avea în perioada următoare.
În această perioadă, obiectivul este, așa cum am spus, să menținem toate grupurile care pot produce energie în funcționare. Cel mai important grup pe care îl avem astăzi și care are o situație de funcționare la limită este cel de la Cernavodă, grupul 2, care produce 650 de megawați. Și lucrările care se desfășoară în aceste zile pe Dunăre, partea de dragaj, partea de eliminare a acelui pinten care obturează cursul Dunării, partea de scufundare de barje, care se derulează astăzi și probabil mâine, sunt măsuri care urmăresc menținerea unui debit corespunzător pe Brațul Dunărea Veche și la Cernavodă, în așa fel încât, chiar dacă prognozele sunt de reducere și în zilele următoare a debitului Dunării la intrarea în țară, să avem, prin aceste măsuri, un debit care să ne permită ca acest grup să funcționeze la capacitatea maximă.
De asemenea, este foarte important ca în țările vecine, de unde importăm, Bulgaria, de exemplu, prin centrala de la Kozlodui, Ungaria, din Europa Centrală, prin Ungaria, să se asigure funcționarea normală a acestor sisteme, pentru că, așa cum știți, în fiecare seară importurile pe care le facem sunt la nivelul de 1.700, 2.000, 2.500 de megawați, depinde de la seară la seară.
Înainte de a trece la alt subiect, se cuvine, în primul rând, să aduc mulțumiri tuturor cetățenilor, firmelor, autorităților locale, consumatorilor industriali, care au luat măsuri de reducere voluntară a consumului, lucru care s-a văzut în zilele pe care le-am parcurs. Și menținerea unor consumuri cât mai reduse în orele de seară este un element de bază pentru ca Sistemul Energetic Național să funcționeze în condiții bune și să nu ajungem la aceste măsuri de limitare a consumului sau de decuplare manuală a unor consumatori industriali.
De asemenea, vreau să fac încă o dată un apel către toți cetățenii, către autoritățile locale, către consumatori să aibă în vedere că această perioadă nu s-a finalizat – va fi o perioadă de încă câteva zile, poate să fie o săptămână sau două – și menținerea acestor măsuri de reducere voluntară în orele de seară este un lucru foarte important, pentru că ne menține consumul într-o pondere care este acoperită atât de producția internă, cât și de importuri. Problemele pot apărea în condițiile în care grupul de la Cernavodă nu mai poate funcționa sau, în situația în care, așa cum am precizat, importurile în orele de seară nu mai pot fi făcute ca urmare a altor scoateri din producție a capacităților din țările vecine.
Așa cum am spus, mâine va fi o ședință extraordinară în care vom aproba o nouă hotărâre prin care autorizăm Transelectrica, în calitate de operator de transport, să pună în aplicare acest normativ de limitări ale consumului în sistemul energetic național. Dânșii vor aplica aceste limitări, dacă va fi cazul, la dispoziția Dispeceratului Energetic Național, cu o notificare, așa cum am spus, de 24 de ore în prealabil.
Un alt punct de pe ordinea de zi a fost legat de aprobarea programului „Diaspora Investește Acasă” și mandatarea Băncii de Investiții și Dezvoltare să susțină acest proiect. El este destinat românilor din diaspora care doresc să-și înființeze afaceri în România. Bugetul programului este de 100 de milioane de euro și este un efect al Ordonanței nr. 8, care a fost aprobată în primăvara acestui an. Banca de Investiții și Dezvoltare va fi cea care va pune în practică această schemă de ajutor, în baza unei convenții care va fi semnată în următoarele 30 de zile cu Ministerul de Finanțe, ceea ce înseamnă că cetățenilor români care au avut reședința sau domiciliul în străinătate în ultimele nouă luni li se va pune la dispoziție un credit de maximum 200 de mii de euro, care ar reprezenta un grant într-o pondere de 60% din valoarea creditului total pe care l-ar putea contracta. Asta înseamnă că acești bani vor putea fi folosiți pentru reintegrarea economică a românilor din diaspora în țară, prin creșterea accesului la finanțare pentru afacerile nou-înființate, prin valorificarea experienței pe care au câștigat-o în străinătate, iar condiția va fi ca activele care vor fi achiziționate să fie menținute cel puțin trei ani de zile de la data finalizării investiției în funcțiune.
Acestea sunt aspectele pe care am considerat necesar să le precizez. Vă stau la dispoziție pentru întrebări. Rugămintea este să vă limitați la o singură întrebare, vă rog!
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, sub guvernarea dumneavoastră, avem cea mai mare inflație din UE, recesiune economică, printre cele mai mari dobânzi, prețuri record la motorină și benzină, cea mai gravă criză energetică de după revoluție. Aș vrea să ne spuneți ce mesaj aveți pentru români și dacă și când le veți prezenta scuze pentru dezastrul în care ați adus țara?
Ilie Bolojan: Da, mulțumesc pentru citirea acestei întrebări!
Reporter: Nu am vrut să uit niciun amănunt.
Ilie Bolojan: Știți în ce situație a ajuns țara noastră la jumătatea anului trecut? Acest guvern, prin analiza execuției bugetare pe care o avem pe primele șase luni, care confirmă că ne-am respectat toate angajamentele de reducere a deficitului, de încadrare în toate țintele pe care le-am negociat cu investitorii, cu Comisia Europeană, cu agențiile de rating, dovedește că a făcut ceea ce a fost necesar, că a făcut ceea ce trebuie pentru a salva situația economică dificilă în care se găsea România. Am conștiința că am procedat corect față de țara noastră. Dacă vrem să ieșim cu adevărat și să nu ne mai întoarcem în fundăturile în care am fost în vara anului 2025, înseamnă că, indiferent ce guvern va veni, el va trebui să urmărească încadrarea în indicatorii pe care țara asta și i-a asumat, va trebui să închidă toate aspectele care țin de PNRR pentru a ne atrage banii europeni care asigură lucrările la autostrăzi, la spitale, la calea ferată și așa mai departe, în fiecare comunitate din România, va trebui să fie un guvern care are în vedere în continuare reducerea deficitelor, pentru că, dacă nu ne vom controla datoria și nu ne vom reduce deficitele, tot ceea ce promitem fără acoperire nu poate fi asigurat de economia țării noastre. Și ar fi păcat de eforturile pe care le au făcut cetățenii acestei țări, companiile, în această perioadă de un an de zile în care, așa cum vedeți, deficitul se duce către ținta asumată de 6%. Dacă nu vom urma aceste lucruri, riscul de complicații economice și de întoarcere din nou de unde am plecat este foarte mare. Prin urmare, acest guvern a făcut ceea ce trebuie, ceea ce a fost necesar…
Reporter: /…/ veţi face lucrul acesta?
Ilie Bolojan: Cu asta v-am răspuns la întrebare, vă mulțumesc, vă rog!
Reporter: Nu mi-aţi răspuns.
Ilie Bolojan: Dacă aveți, vă rog, întrebări.
Reporter: Bună ziua. Spuneți-ne, vă rog, dacă vor exista măsuri compensatorii pentru marii consumatorii, cei care vor fi afectați de această reducere și dacă ne puteți spune și care sunt așteptările legate de ratingul de țară care va fi anunțat mâine de Moody’s.
Ilie Bolojan: În ceea ce privește aspectele legate de compensații, în această conjunctură în care ne găsim, în momentul actual și cel puțin în zilele următoare – estimăm cinci-şapte zile – cât timp este asigurată conform previziunilor legate de debit, funcționarea grupului doi de la Cernavodă, nu vom avea consumatori industriali afectați. În ceea ce privește o posibilă etapă în care am putea să intrăm, în care vor fi luate măsuri de limitare a consumurilor, nici în această perioadă nu se pune problema acordării unor compensații, pentru că reducerea de putere asigurată se face pe baza unor analize pe care Transelectrica le face, care, în mod cert, țin de datele legate de tipul de consumator, de tehnologia pe care o folosește, în așa fel încât reducerile care se fac să nu afecteze activitatea de bază. De asemenea, am comunicat cu principalii consumatori industriali, atât prin teleconferințe – am participat personal la aceste teleconferințe – dar mai ales prin contactele pe care furnizorii – Transelectrica – le au în mod direct cu fiecare consumator și la întâlnirea pe care am avut-o și cu furnizorii i-am rugat pe fiecare să ia legătura, să verifice care sunt consumurile și ce se poate face. Chiar astăzi vom comunica cu toți cei care sunt implicați, în așa fel încât acolo unde se estimează reduceri, acele reduceri să fie anunțate, pentru ca furnizorul de energie electrică, știind că va trebui să livreze o cantitate mai mică, să poată sau să ducă acele economii pe piața zilnică, ca să crească oferta pe piața zilnică, sau să nu le achiziționeze de pe piața zilnică pentru a nu crea o presiune suplimentară, dacă nu le are pe prețul legat de piața zilnică. Deci, în momentul de față nu se pune problema să existe astfel de situații. Dacă s-ar ajunge la o decuplare manuală, care ar însemna o decuplare fără notificări, sigur s-ar pune o astfel de problemă. Vă mulțumesc.
Reporter: O precizare, vă rog: Ce înseamnă această criză energetică pentru facturile pe care le plătesc românii, domnule premier?
Ilie Bolojan: V-am răspuns la întrebare, vă mulțumesc, vă mulțumesc pentru respectul pe care îl aveți față de următorul coleg.
Reporter: Există și îngrijorări în rândul românilor cu privire la prețuri.
Ilie Bolojan: Există îngrijorarea că nu-i permiteți colegului să pună întrebare.
Reporter: Bună ziua! Vă rog să ne spuneți ce arată evaluările guvernului privind a doua parte a lunii august, ce se va întâmpla cu prețul la motorină, și cea de-a doua, vă rog să ne explicați dacă guvernul ar putea să susțină un șomaj tehnic în cazul în care va fi acea decuplare a unor companii, dacă seceta va continua. Sau cum se va întâmpla? Va plăti compania 75% din salariu sau cum ar putea să arate?
Ilie Bolojan: Acest scenariu este unul pe care nu ni-l dorim, nu îl văd iminent, dar, având în vedere responsabilitatea pe care o avem, trebuie să ne gândim nu la lucrurile bune, ci la cele care nu sunt foarte bune, dar nu se pune în momentul de față această problemă. Deci nu suntem în această situație. În ceea ce privește, v-am spus, partea de aprovizionare cu combustibil, partea de prețuri, am avut, în cursul ultimelor zile ale lunii iulie și începutul acestei luni, un deficit de țiței care a intrat în România. Acest deficit a fost generat de războiul dintre Rusia și Ucraina, de extindere a acestui conflict, inclusiv în Marea Neagră, ceea ce a făcut ca petrolierele care veneau regulat să alimenteze rafinăriile noastre să nu poată respecta cadența care să le asigure o producție continuă la maximum. Am depășit această situație. De la o producție la Petromidia de 50%, am ajuns la 85% și, începând de mâine, rafinăria va lucra la capacitate. Prin urmare, acest deficit de intrare de țiței sigur că a generat, la rândul lui, o presiune suplimentară în piață, dublat de transportul combustibililor din terminalul din Constanța, pe calea ferată, către zona de vest și de nord-vest a României. Rezerva de combustibil în depozitele din această parte a țării, din cele trei regiuni, centrul, vest, nord-vest, a făcut ca, la anumite companii – unele ne-au informat – să limiteze vânzarea de combustibil în en-gros, în așa fel încât să aibă garanția că pot asigura fără probleme alimentarea de la pompă. S-a deblocat și scoaterea trenurilor din această zonă și astăzi nu mai avem niciun fel de probleme. În condițiile în care și proiectul de lege a fost promulgat, ar trebui să avem efectele cumulate, o temperare a prețurilor și o scădere a acestora la combustibil, dar cel mai important lucru pe care l-am avut în vedere a fost să asigurăm fluxul de aprovizionare a combustibililor spre România și de la rafinării pe întreg teritoriul țării. Am rămas restant cu o întrebare. Este cea referitoare la estimarea legată de rating. Sunt trei elemente importante, după care agențiile de rating judecă o țară. Cel mai important element după care se judecă sunt datele, cifrele brute, cifrele la zi. Ce a făcut o țară până la data evaluării? Și suntem în situația în care România este la final de prim semestru și, practic, avem datele de pe primul semestru. Așa cum v-am răspuns la una din întrebările anterioare, Guvernul, prin ministere, prin Ministerul de Finanțe, în parteneriat cu Banca Națională, cu toate instituțiile care sunt implicate, a avut în vedere să respecte toate înțelegerile pe care le-am făcut, ceea ce am și realizat, să îndeplinim țintele de deficit, pentru că cele două aspecte importante, care țin de datoria țării noastre și de deficit, definesc capacitatea de a face ceva în viitor.
În condițiile în care datoria ne crește accelerat și costurile de susținere a datoriei devin foarte mari, indiferent ce guvern vine, el nu este decât o agenție de plăți, cât timp costul cu dobânzile și cu suportarea creditelor devine foarte mare. Iar partea de deficit e un indicator vital, pentru că arată capacitatea noastră de a cheltui atât cât ne permitem. Cu cât deficitul este mai mic, cu atât ne îndreptăm, cu atât nu amanetăm viitorul generațiilor și nu plătim, an de an, valorile unor autostrăzi numai pe dobânzi. Din acest punct de vedere, al evaluării, orice agenție de rating evaluează România, constată că, față de deficitele pe care le știam, 9,3%, totuși, într-un an de zile am făcut niște reduceri importante, care, în mod evident au însemnat și costuri sociale, pentru că astfel de reduceri nu se pot face fără să deranjezi pe nimeni și eu, încă o dată, folosesc această prilej să le mulțumesc românilor pentru că au fost parte a acestui efort. Al doilea element după care o agenție de rating judecă o țară atunci când îi stabilește o prognoză legată de direcția în care să se mişcă este stabilitatea politică. Și am mai explicat, la întrebările pe care mi le-aţi pus la alte conferințe de presă, că stabilitatea politică are o pondere importantă în evaluarea unei agenții. Poate acum, când suntem la o perioadă de timp după căderea acestui guvern, ne dăm seama câtă iresponsabilitate a fost în acțiunea de demolare a unui guvern fără să pui nimic în loc. Și ne dăm seama că o zonă de incertitudine politică nu permite nici agențiilor, nici cetățenilor, nici investitorilor să estimeze cu anumită precizie care vor fi politicile publice pe care le va duce guvernarea într-o țară, cât timp nu există o stabilitate. Iar declarațiile care se fac în legătură cu anumite proiecte – gândiți-vă la legea salarizării, de exemplu, ar putea trece într-o săptămână, două, cu un efort, cu înțelegere. Nu văd o problemă pe tema asta. La fel cum, cu toate întâmplările din aceste zile, cu toată forțarea care s-a făcut, urmărind plăţi de poliţe sau imagine politică, jaloanele pe care le-am avut de îndeplinit au fost votate așa cum au fost. În afară de aspectele legate de un anumit text sau altul, este important că România a trecut de testul îndeplinirii unor jaloane, care ne garantează că nu vom pierde niște miliarde de euro, care sunt foarte importante din punct de vedere al unei analize de rating, pentru că ele sunt calculate la buget, dar sunt foarte importante în termeni reali, pentru că acești bani susțin lucrările de investiții care asigură o anumită portanță economică.
Deci, în mod cert, țara asta are nevoie, din acest punct de vedere, al unei evaluări, de un guvern stabil cât mai repede posibil, dar un guvern care continuă ceea ce e necesar, care face ceea ce trebuie, nu ce dă bine, adică controlează gradul de îndatorare, reduce deficitele în continuare, luptă împotriva evaziunii fiscale, colectează mai bine, reduce în continuare cheltuielile statului, luptă cu cartelul privilegiaților care se opun la orice măsură de normalizare a unui domeniu și face ceea ce trebuie pentru România, pentru că, în felul acesta, câștigă încrederea investitorilor, al Comisiei și a agențiilor de rating.
Nu în ultimul rând, un alt element după care te judecă o agenție este perspectiva de viitor pentru 2-3 ani de zile, ceea ce la noi înseamnă 2027-2028. În condițiile în care ai niște ani pre-electorali, sau un an electoral, 2028 spre exemplu, în condițiile în care vedem declarații care se fac în spațiul public, în această perioadă, în dezbaterile din parlament, legate de faptul că putem debloca toate posturile, că putem să creștem salarii, că nu e niciun fel de problemă cu un lucru sau altul…dacă cineva se uită la ce s-a întâmplat în 2023 și 2024 în România și anume faptul că în perioade pre-electorale apetitul pentru reforme e destul de redus și tendința de populism și de iresponsabilitate este destul de mare, în mod evident și, dacă suntem oameni realiști, mai avem un spațiu, probabil, de șase luni de zile, de un an de zile, în care guvernele care vor veni mai au posibilitatea să corecteze ceea ce este de corectat ca să pregătească în continuare stabilitatea României. Pentru că, altfel, anul viitor reducerea de deficit nu va fi posibilă dacă nu se vor lua aceste măsuri până la proiectul de buget de la finalul acestui an. Deci, nu e de mirare că, analizând perspectiva 2027-2028, analizând declarațiile din spațiul public care se fac, există o anumită îngrijorare vis-a-vis de viitor.
Așa cum am mai declarat, eu am încredere în România, sunt convins că există oameni raționali în această țară care înțeleg că trebuie să tratezi lucrurile cu seriozitate. Eu vreau să le mulțumesc tuturor celor care, inclusiv în această perioadă, miniștri, secretari de stat, funcționari, parlamentari, oameni din alte instituții de bază, din echipa președintelui, din echipa Băncii Naționale au luptat cu responsabilitate pentru România, ca să ne trecem legislația din PNRR, ca să explicăm de fiecare dată că trebuie să îndeplinim jaloanele, ca să adoptăm hotărâri de guvern, chiar dacă au fost anulate și mutate în Parlament, unde nu vor putea fi adoptate, din păcate, pentru a îndeplini jaloanele, nu pentru altceva, și din munca fiecăruia și a românilor care muncesc zi de zi, în fabricile din România, în companii, țara asta merge înainte. Ei sunt mai importanți decât oamenii care sunt iresponsabili în politică și care promit ceea ce nu poate fi oferit, care creează speranțe deșarte românilor și nu-i de mirare că după aceea nu există încredere în state, în autorități și în lumea politică și există o componentă de vot negativă importantă. Sunt optimist că, în baza a ceea ce a făcut acest guvern, cu bune și cu rele, până în această perioadă, și a faptului că, în afară de declarații găunoase, există și comportamente raționale, rating-ul pentru România va fi de menținere și în perioada următoare, iar prin măsurile care cred eu că trebuie luate, putem să ne ducem către o perspectivă stabilă.
E singura soluție pentru a ne ieftini dobânzile la care ne împrumutăm, dar nu doar statul, ci și companiile din România, pentru că ne place, nu ne place, dacă vom avea o economie competitivă, vom avea și mai multe taxe la buget, din care vom putea rezolva problemele oamenilor. Dacă nu vom avea o economie competitivă, n-am făcut nimic. Asta e o problemă importantă și am răspuns mai lung. Vă rog să mă scuzați, vă rog!
Reporter: Domnule premier, aș vrea să vă întreb cât de aproape sau cât de departe este România de blackout, în acest moment, și în această situație, cum sprijină statul român investițiile în capacitățile de stocare, pentru că chiar dumneavoastră spuneați săptămâna trecută, dacă nu mă înșel, că Bulgaria a stocat mai bine ca noi și acum trecem mai ușor prin această criză?
Ilie Bolojan: Nu suntem în situația pe care ați descris-o. Am mai explicat că, în domeniul energiei, rezultatele nu se văd de pe o zi pe alta. Aici e vorba de politici care trebuie duse pe termen lung, de o gândire unitară, de o strategie ca să ai un sistem funcțional, de investiții serioase care trebuie făcute și rezultatele se văd după un anumit timp. Dacă vă aduceți aminte, în lunile anterioare, când am abordat aspecte care țin de sectorul energetic, cred că veți recunoaște câteva lucruri. Am criticat marile companii din România din energie că nu-și fac investițiile, că nu investesc în unități noi de producție, nu le termină la timp. Am dat un exemplu: gândiți-vă centrala de la Iernut – 10 ani de zile – și am făcut tot ce a fost posibil, atât în calitate de premier și de ministru al energiei, discutând inclusiv astăzi cu directorul RomGaz, să fie terminată până la sfârșitul acestui an, în așa fel încât, din decembrie, să livrăm din noua unitate de producție energie în sistem. Gândiți-vă că avem restanțe foarte mari în Hidroelectrica, investiții foarte reduse de-a lungul anilor, ca pondere, în Transelectrica avem proiecte începute de cinci ani, de şapte ani de zile, care nu sunt terminate. Deci e nevoie de un plan serios, de investiții și de urmărirea acestora. E nevoie apoi să vezi care sunt direcțiile în energie și să îți adaptezi sistemul la aceste direcții importante. Că ne place, că nu ne place, în afară de faptul că am susținut financiar partea de fotovoltaic și de eolian, am întârziat cu niște ani pe componenta de susținere a stocării, aceasta este o realitate. Am întârziat cu niște ani pe condiționarea finanțării fotovoltaicului de alăturarea stocării, în așa fel încât ceea ce produc în exces la prânz, indiferent că sunt parcuri industriale, parcuri fotovoltaice mari sau prosumatori, să nu fie injectat în sistem când n-ai nevoie de el, când practic energia este gratuită, sau este un surplus de energie, ci să fie stocată în baterii. Dar aceste scheme de sprijin, aceste măsuri înseamnă, în primul rând, câteva luni de zile până le pregătești, înseamnă încă câteva luni de zile, dacă te organizezi serios până faci evaluarea, și înseamnă poate un an de zile până ele devin realitate, mai trebuie câteva luni de zile pentru autorizare, deci înseamnă doi-trei ani de zile. Am luat aceste măsuri, și dacă vă uitați, în această primăvară, toate schemele de finanțare pe care Ministerul Energiei le-a promovat prin Fondul de modernizare, sunt condiționate de stocare, sunt exclusiv pentru stocare sau sunt fotovoltaic plus stocare. Gândiți-vă că, dacă am fi avut mecanisme să avem contoare inteligente, am fi putut tarifa diferit consumul orar, și una din companiile importante cu care am avut discuții chiar în această perioadă, mi-a dat un exemplu, a făcut un program pilot, prin care cei care își mută consumul la orele de prânz, practice, au energie la un preț foarte mic, aproape gratuit, și au avut un efect de reducere a consumului la orele de seară de 30%, pentru că s-au mutat în consumul pe zi. Deci, investițiile în energie, măsurile de a face eficient ceea ce avem, pentru că avem o grămadă de structuri care sunt ineficiente în energie, planuri urmărite cu cap, investiții în rețele și în producție și în stocare, înseamnă că dacă ținem această linie, vom avea rezultate, dar v-am spus, nu de pe o zi pe alta, și trebuie să recuperăm aceste întârzieri și să lucrăm serios. Vă rog.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru. Alexandra Alexandrescu de la Realitatea. Aș vrea să vă întreb când concret a fost guvernul avertizat cu privire la posibilitatea de scădere a debitului Dunării și respectiv de a ajunge într-o criză energetică, pentru că înțelegem că au fost semnale de cu mult timp înainte și ce măsuri de prevenție s-au luat în acest timp?
Ilie Bolojan: Vă pot informa că, în condițiile în care am fost avertizați, am luat imediat toate măsurile pe care ni le permite legea, pe care ni le permite realitatea din teren…
Reporter: Când aţi fost?
Ilie Bolojan: Deci, când ai secetă, când ai lucruri cu care nu te poți bate, poți să iei măsuri din timp, eventual, pentru a limita anumite efecte. Am luat aceste măsuri. Să vă spun exact o zi nu vă pot confirma acum, că nu am aceste date, dar ceea ce ați încercat să sugerați, că guvernul a știut că se va întâmpla ceva și nu a făcut, nu este real. Vă mulțumesc.
Reporter: N-am încercat să sugerez nimic, am întrebat doar când a fost informată instituția pe care o conduceți…
Reporter: Domnule prim-ministru, la începutul acestei săptămâni veneați cu un apel către toți consumatorii casnici, dar și marii consumatori, să limiteze consumul între orele critice, 19:00-23:00. Aseară, însă, m-am uitat pe site-ul Transelectrica, consumul trecuse de 7.800 de MW. În aceste condiții și ținând cont și de cadrul general cu care ați venit astăzi, cum veți face răspunzători, de exemplu, marii consumatori, dacă nu respectă limitele cu care va veni Transelectrica? Se specifică acolo că vor răspunde, cum răspund marii consumatori dacă nu respectă aceste limite de consum? Și dacă se ia în considerare inclusiv venirea cu un sistem de limitare, pe viitor, dacă această criză energetică continuă, și pentru consumatorii casnici, în condițiile în care, v-am spus, consumul a fost foarte ridicat. Și, în continuarea acestei întrebări, sunt curios: cu cât cumpărăm noi în această perioadă de criză energetică – nu suntem singuri actori pe piața internațională, regională – energia? În acest moment, cu cât importăm? Care e costul de import al energiei în acea perioadă, în care producem mai puțin decât consumăm?
Ilie Bolojan: În ceea ce privește consumul de ieri, vă rog să aveți în vedere că a fost ziua cu cele mai mari temperaturi în toată țara, deci valul de căldură care a venit din vest și, în primele două zile, a fost doar în județele de la granița cu Ungaria și cu Serbia, a ajuns în toată țara. Există statistici evidente pe care le au cei de la Transelectrica, care arată că fiecare grad în care crește temperatura induce un consum suplimentar în sistem, pentru că aici e vorba… De exemplu, gândiți-vă: instalațiile de răcire din frigiderele marilor supermarketuri, dacă e mai cald, au nevoie de un consum mai mare ca să mențină aceeași temperatură. Și oamenii înțeleg asta, deci efectul creșterii suplimentare față de zilele anterioare vine din această realitate. Fără să știu ce se va întâmpla diseară, estimez, de exemplu, că astăzi, odată ce temperaturile au început să se reducă, veți vedea și o reducere a consumului. Și eu cred că oamenii raționali din România înțeleg că aici este un efort de bun-simț, iertați-mă, pe care, în condiții normale, dacă îl facem fiecare, putem trece prin această criză cu toții, fără să fim puși în situația să luăm măsuri limitative. În ceea ce privește, v-am spus, alte măsuri care ar putea fi luate, am precizat și spun încă o dată: consumatorii casnici, locuințele din România nu vor intra, ca să clarificăm, sub nicio formă de restricție. În ceea ce privește consumatorii industriali, v-am spus, există date la furnizori cât consumă fiecare. Aici vorbim de câteva sute de agenți, deci nu sunt foarte mulți, sunt câteva industrii clar definite – nu știu, industria cimentului, sunt câteva fabrici – și se știe fiecare ce poate să facă, cât își poate reduce producția și așa mai departe. Și este un dialog în permanență cu aceste industrii, în așa fel încât să se evalueze ceea ce se poate face. Eu am mulțumit tuturor companiilor care, având planuri de intrare în revizie, pe care le face fiecare companie, au intrat în revizie. Pentru că ne-au ajutat indirect sau și-au reglat perioada cu câteva zile, în așa fel încât ea să se suprapună peste această perioadă de deficit de energie. Și, în discuțiile pe care le-am avut cu consumatorii industriali, mulți ne-au anunțat: „Bun, o să ne relocăm perioadele de revizie în această perioadă de o săptămână, două, în așa fel încât… oricum trebuia să intrăm, dar măcar intrăm acum când există acest deficit”. Asta este ceea ce vă pot spune și, deci, nu va fi selectat cineva anume și se va lua o măsură vizavi de o entitate sau alta; măsurile le stabilesc pe date reale, Transelectrica, dacă vom ajunge în această situație. Vă rog.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru. Astăzi, chiar în orele acestea, are loc operațiunea de scufundare controlată a barjelor în Dunăre. Vreau să vă întreb, pe de-o parte, ce se întâmplă și dacă mai avem vreun plan sau vreun resort, dacă această operațiune nu dă rezultatele scontate. Și, în al doilea rând, ce putem face în anii viitori să prevenim astfel de situații? – pentru că, vedem, această situație a secetei și a debitelor scăzute ale Dunării este din ce în ce mai frecventă, din păcate.
Ilie Bolojan: Da. V-am spus că, în astfel de situații, când ai o criză generată de secetă, ai două posibilități. Să te pregătești din timp pentru o atare situație, după vorba că omul harnic își face, știți, iarna, sania – ceea ce, din păcate, nu s-a făcut: avem un proiect care rezolvă creșterea debitului pe acest braţ, care a avut toate avizele necesare, a fost la Ministerul Transporturilor de patru ani de zile și, din păcate, nu a fost pus în practică. Dacă acel proiect ar fi fost realizat, am fi avut un debit mult mai mare pe Dunărea Veche și nivelul apei în zona pompelor care trag apa din Dunăre pentru răcire pentru Cernavodă ar fi fost cu siguranță, astăzi, mult mai mare. Dar nu avem acest proiect. L-am rugat pe domnul Miruță, în regim de urgență, să dea drumul la acest proiect, să actualizeze toate datele și, indiferent cine va fi la Transporturi în perioada următoare, consider că este unul din proiectele prioritare pe care trebuie să le avem în vedere pe componenta de transporturi și pe componenta de energie, pentru că ele sunt legate unele de altele. În ceea ce privește ceea ce putem face în această perioadă, v-am spus cele trei măsuri pe care specialiștii de la Apele Române și cei de la Administrația Fluvială Dunărea de Jos ni le-au recomandat. Acele trei măsuri sunt: dragarea Dunării Vechi ‒ se face în aceste zile, se va face și în zilele următoare, vom aloca finanțările necesare pentru a continua lucrările de dragare; eliminarea acelui obstacol, acelui pinten de stâncă, ceea ce s-a făcut, inclusiv prin încărcarea acestor arocamente care au rezultat în urma exploziei pentru a fi mutate, luate de acolo și mutate în cealaltă parte; iar a treia măsură este încercarea de a obtura fluxul principal de apă, care astăzi este în proporție de 80% pe acest braț Bala și doar de 20% înspre Cernavodă, în așa fel, încât câteva procente din acel 80% să fie deviate suplimentar înspre Cernavodă, lucru care se întâmplă în aceste zile. Și sper că toate aceste măsuri combinate vor face ca debitul pe acest braț, chiar dacă la intrare Dunărea scade, să rămână constant și să ne permită funcționarea acestui grup. Dacă ar fi să analizăm tendințele înălțimii apei în acel bazin, imediat după ce au început lucrările, s-a constatat că nivelul nu mai scade, ceea ce arată că măsurile au avut un prim efect, dar nu pot garanta că acest efect este suficient – asta, în condițiile în care debitul este anunțat şi în zilele următoare într-o ușoară scădere. Vă mulțumesc!
Reporter: Domnule premier, ați declarat la început că România nu va mai exporta energie decât în orele în care avem excedent. Vreau să vă întreb dacă exportul de energie către Republica Moldova va fi oprit la orele de seară.
Ilie Bolojan: Și Republica Moldova își asigură necesarul din importuri, dar nu importurile din România, ci de pe piață, pentru că seara avem și noi un deficit pe care îl asigurăm din importuri. Sigur, energia electrică tranzitează România, dar noi suntem importatori neți la ceas de seară. Din nou, fiind mai multe întrebări: prețurile la care importăm sunt prețurile apropiate de piața zilnică, dacă nu sunt contracte făcute anterior. Dacă sunt contracte făcute anterior, sigur, prețurile sunt mult mai mici. Dacă sunt contracte care sunt făcute ad hoc în această perioadă, adică se cumpără direct din ceea ce este în piață, pe fondul deficitului de energie, în mod evident, prețurile în piață au crescut, știți asta, nu e ceva…
Reporter: Cu cât?
Ilie Bolojan: Aveți datele, datele sunt publice. Vă rog! Dacă nu mai aveți alte întrebări, vă mulțumesc.
Reporter: Bună ziua, o întrebare. Domnule premier, aș dori să știu dacă veți urma exemplul președintelui Nicușor Dan și veți face publică declarația de avere a partenerei dumneavoastră de viață.
Ilie Bolojan: Să știți că, de când sunt într-o funcție publică și de când a apărut legea privind declarația de interese sau de avere, am respectat întotdeauna legea și o voi respecta și în continuare. Vă mulțumesc foarte mult!
Articol preluat de pe gov.ro