Briefing de presă, la finalul şedinţei de guvern, susținut de ministrul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

Galerie foto

[embedded content]

Briefing de presă la finalul şedinţei de guvern susținut de ministrul Economiei, Digitalizarii, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua şi bun găsit la sesiunea de informare publică după şedinţa Guvernului de astăzi, miercuri, 16 aprilie 2025. Sunt mai multe decizii care vor fi, ca de obicei, enumerate şi dezvoltate în comunicatul care va veni imediat după această sesiune. Anticipez însă că, la acest brief, ne vom bucura de prezenţa şi expertiza ministrului Economiei, Anreprenoriatului, Digitalizării şi Turismului, domnul Bogdan Ivan. Până atunci, însă, daţi-mi voie să vă atrag atenţia asupra unor decizii luate astăzi de Executiv, care au un impact social şi economic semnificativ. Comunităţile locale pot solicita împrumuturi din Trezorerie. În sprijinul comunităţilor locale, care au nevoie de finanţare pentru derularea proiectelor europene, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care facilitează acordarea de împrumuturi în condiţii avantajoase. Astfel, unităţile administrativ-teritoriale pot solicita contractarea de împrumuturi din Trezorerie în limita sumei totale de 1,5 miliarde lei. Fondurile pot fi utilizate pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană şi de la donatori europeni în cadrul programelor interguvernamentale, inclusiv pentru instituţiile publice finanţate integral din bugetul local şi pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte. Ca informație de context, vă pot spune că, în prezent, conform unei analize realizate de Ministerul Dezvoltării, sunt în implementare peste 14.300 de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile sau din programe naționale. Valoarea acestor proiecte depășește 234 miliarde de lei, iar cofinanțare necesară este de 20,4 miliarde lei. Ei bine, în cazul unora dintre ele există dificultăți în asigurarea resurselor de cofinanțare, iar prin mecanismul adoptat astăzi de Guvern se creează posibilitatea contractării unor împrumuturi pentru asigurarea finanțării cheltuielilor neeligibile, a prefinanțării și/sau a cofinanțării acestora, cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului. Știu că informațiile pot părea publicului general unele prea tehnice, dar sunt absolut relevante pentru conducătorii de UAT-uri care gestionează cele 14.300 de proiecte menționate mai devreme. Astfel, creditele contractate conform actului normativ constituie o excepție de la limita de îndatorare prevăzută prin lege, iar pentru a asigura accesibilitatea la această măsură și pentru localitățile mai mici sunt prevăzute plafoane în funcție de mărimea localităților. Astfel, județele vor putea contracta cel mult 35 milioane de lei, municipiile reședință de județ și sectoarele Municipiului București câte 30 de milioane de lei cel mult, municipiile câte 20 de milioane de lei, iar orașele și comunele au plafoane nelimitate. Către ele, iată, se orientează preponderent acest mecanism de facilitare a cofinanțărilor aprobate de către Guvern. Termenul limită de depunere la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice și administrațiile județene ale finanțelor publice pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale este, anul acesta, 31 octombrie.
O altă decizie luată astăzi de Executiv, pe care vreau să v-o aduc în atenție, reprezintă o hotărâre de guvern care instituie un program de sprijin pentru agricultori, mai exact pentru crescătorii de animale. E un program care continuă și în acest an, nu este o premieră, dar este reangajat Executivul să susțină acest sector din agricultura românească. Astfel, asociațiile și societățile producătorilor agricoli pot beneficia de până la 50.000 euro pentru o perioadă de 3 ani, pentru creșterea porcilor de reproducție Bazna și/sau Mangaliţa, două rase românești. Sprijinul este de 2.300 lei/scroafă/an. Fondurile necesare finanțării acestui program, respectiv 1,5 milioane de lei, sunt asigurate în bugetul aprobat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul în curs. Pentru a beneficia de acest sprijin, producătorul agricol trebuie să aibă exploatația înregistrată sanitar-veterinar, să dețină scroafe de reproducție din rasele menționate Bazna şi/sau Mangaliţa, iar cererile de înscriere se depun la direcțiile pentru agricultură județene, începând de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, deci după publicarea în Monitorul Oficial, în zilele următoare, până la data de 31 iulie 2025 inclusiv și are legătură și cu ce am spus mai devreme. O altă hotărâre de guvern certifică faptul că autoritățile guvernamentale completează pachetul de soluții pentru ca febra aftoasă să nu ajungă în România, după ce în Ungaria și Slovacia au fost confirmate mai multe focare. Guvernul a aprobat alocarea sumei de 50 de milioane de lei, din fondul de rezervă bugetară, în vederea suplimentării bugetului Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor pentru a întări capacitatea națională de prevenire. Concret, ANSVSA va putea achiziționa peste 145.000 de doze de vaccinuri, precum și teste, kituri, materiale de laborator, dezinfectanți și echipamente de protecție esențiale în desfășurare activităților de diagnostic și intervenție rapidă. Și, după cum vă spuneam, îi mulțumesc încă o dată ministrului Bogdan Ivan că participă în fața dumneavoastră la această sesiune de informat publică. Sunt două decizii luate astăzi de către Executiv, care cer punerea în context din partea ministerului, care este inițiator și are expertiză în acest domeniu. Este vorba despre ordonanța de urgență care stabilește cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României. Și o să mai auziți, probabil și dumneavoastră, și publicul larg, de forma prescurtată a acestui cadru de competențe -DigCompRo. Este vorba despre un proiect care implică colaborarea între mai multe ministere, Ministerul Economiei, menționat mai devreme, al Muncii, al Educației, Autoritatea pentru Calificări și Institutul Național de Statistică – ne va explica domnul ministru imediat – și, de asemenea, o hotărâre de Guvern aprobată astăzi de către Executiv, cu impact social și așteptat, angajații din sistemul public care au un salariu de bază net de cel mult 8.000 lei, vor putea beneficia de vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, până la finalul anului în curs. Aceste vouchere vor fi utilizate doar pentru pachete turistice în România și au nevoie de o cofinanțare echivalentă din partea angajatului. Îi mulțumesc domnului ministru că este alături de noi și îl rog să detalieze aceste decizii comunicate mai devreme. Domnule ministru, vă rog și mulțumesc!
Bogdan Ivan: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Sărut mâinile! Bună ziua! Din punct de vedere al unui proiect extrem de important, și anume cadrul de competențe digitale ale României, vorbim despre standardizarea și orientarea clară a competențelor digitale atât în mediul privat, cât și în mediul public. Facem un document de politică publică extrem de clar și o platformă informatică care va gestiona de la cap la coadă tot ceea ce înseamnă formarea atât a specialiștilor în administrația publică, cât și un document de orientare strategică pentru mediul privat. Concret, prin acest punct de vedere, creăm un cadru care se aliniază și standardelor europene, dar creăm, în același timp, și un cadru național în care ne punem specificul nostru și prin care ne stabilim, ca țintă, să ajungem până în 2030, cu un nivel al competențelor digitale la aproximativ 40% din populație, și anume între o cifră cuprinsă între 4,3 și 6 milioane de persoane. Mai sunt, în momentul de față, doar trei state la nivelul Uniunii Europene care au acest cadru la nivel național, și anume Spania, Franța și Austria, iar România va fi a patra țară. Ce facem concret? Toate cursurile de formare pentru funcționarii publici, în următorii ani, vor fi ghidate de acest standard. Acest standard, care va avea și patru niveluri de competențe digitale care vor fi autorizate – Elementar, Intermediar, Avansat și Înalt Specializat – tocmai pentru a ști foarte clar atunci când cineva merge fie să se angajeze, fie să-și găsească un nou loc de muncă, care este nivelul său din punct de vedere al competențelor digitale. E un proiect făcut împreună cu mai multe autorități publice și companii private, care a fost gestionat împreună cu cei de la Banca Mondială, pentru a ne asigura că România va avea acces la cel mai înalt standard de competențe digitale și de formare, atât pentru mediul public, cât și mediul privat, în etapa următoare. Această platformă va sta la dispoziția antreprenorilor, angajatorilor, ANFP-ului și tuturor angajaților din segmentul public și privat.
Referitor la subiectul voucherelor de vacanță, vorbim despre un mecanism foarte simplu de decontare, care a fost adus în fața Guvernului în urma negocierilor, atât cu patronatele, cât și cu reprezentanții sindicatelor, cât și cu Ministerul de Finanțe, o formă în care fiecare angajat va declara pe proprie răspundere, în fața angajatorului, că își asumă să cheltuiască cei 800 de lei pe care îi va primi din partea statului român, într-o formă în care el va cofinanța cu alți 800 de lei tot ceea ce înseamnă pachetul turistic. Este evident că, la finalul acestei proceduri, se va emite o factură care va putea fi verificată de către ANAF în timp real, folosind softul E-factura. Nu vom avea sincope din acest punct de vedere și îi sfătuiesc pe toți cei care vor să fie beneficiarii acestui program să nu se joace și să respecte legea și angajamentul pe proprie răspundere pe care şi le iau în fața angajatorului, cu respectarea tuturor prevederilor legale. Am găsit această formulă cât mai simplă, pentru a nu pune presiune nici pe angajatori, nici pe angajați, nici pe antreprenori. Ei vor putea să folosească aceste vouchere doar în unitățile turistice autorizate de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, într-o formă în care va fi automat și monitorizată din perspectiva Ministerului de Finanțe, în programul E-factura. Dacă sunt întrebări din partea dumneavoastră, vă stau la dispoziţie.
Reporter:  Bună ziua! Domnule ministru, vă rog să ne precizați cum priviți deciziile Biroului Electoral Central, care a cenzurat mai mulți cetățeni, persoane fizice, care exprimau opinii politice pe rețelele de socializare? Există, de asemenea, și o reclamație, o sesizare făcută de opoziție la Comisia Europeană. Este o restrângere a libertății de exprimare?
Bogdan Ivan: E un subiect pe care nu vreau să îl comentez, pentru că nu face parte din atribuțiile mele. Eu tocmai am vorbit despre cu totul alte subiecte şi pot să răspund cu mare drag pe ele. E prima dată când… Nu am văzut de dimineaţă.
Reporter: Dvs reglementaţi reţelele sociale? Aveţi atribuţii în acest proces electoral?
Bogdan Ivan: Nu am atribuţii pe acest subiect… Nu fac parte din acest grup cu Ministerul Economiei și Digitalizării. Acolo sunt toate autoritățile relevante, conform legislației europene și naționale. Este un atribut care, în această perioadă electorală, vine în dreptul Biroului Electoral Central, al Autorității Electorale Permanente, ANCOM. Am citit și eu în presă, așa cum ați relatat și dumneavoastră.
Reporter: Dar în trecut, ministerul pe care l-ați condus, s-a implicat și a sesizat rețelelor de socializare atunci când erau probleme.
Bogdan Ivan: În trecut.
Reporter: Ce se întâmplă acum, având în vedere experiența pe care ați avut-o la alegerile precedente?
Bogdan Ivan: Deci, în momentul de față, tocmai pentru a evita situații în care ca România să nu mai aibă precedente, ca și cele din noiembrie anul trecut, s-a creat un grup format din mai multe autorități relevante care au atribuții conform legislației naționale și legislației europene. De exemplu, în perioada electorală este Autoritatea Electorală Permanentă principalul responsabil, Autoritatea de Reglementare în Comunicații este, de asemenea, responsabil, conform Digital Services Act, la nivel național pentru tot ceea ce înseamnă încălcarea legislației. Avem Consiliul Naţional al Audiovizualului, care este responsabil, există și frame-ul legal prin care funcționează aceste autorități. De această dată, Ministerul Economiei și Digitalizării nu  re un atribut direct în subiectul pe care tocmai l-ați menționat.
Reporter: O precizare, vă rog! Acești bani pentru voucherele de vacanță vor fi plătiți de stat înainte și care va fi valoarea netă care va putea să fie cheltuită după ce se opresc contribuțiile?
Bogdan Ivan: Acești bani vor fi încărcați, în urma depunerii declarației pe proprie răspundere, pe cardurile de vacanță ale angajaților. Contribuția netă va fi de 640 lei. Va fi un impozit total la cei 800 lei în valoare de 160 lei, care va fi reținut de pe card în luna următoare de salariu. El va primi 800, va cheltui 800, iar pe card luna viitoare, îi vor fi reținuți 160 lei, aferenţi taxelor pentru cei 800 lei.
Laura Culiţă: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți un pic ce anume se întâmplă prima dată. Declarația pe propria răspundere, când o depune omul: înainte să plece în vacanță sau după?
Bogdan Ivan: Înainte o depune omul, tocmai pentru a-i fi livrați banii pe card. Banii vor fi virați pe cardul de voucher de vacanță, imediat după ce va depune acea declarație.
Reporter: Deci omul are pe cardul de vacanță cei 800 lei încărcați.
Bogdan Ivan: Exact.
Reporter: Ulterior, după ce se întoarce din vacanță și depune și factura de decont pentru serviciile turistice, i se vor reține și contribuțiile pentru respectiva sumă de 800 lei, da?
Bogdan Ivan: O să o spun și mai simplu. Omul depune declaraţia pe proprie răspundere, prin care își asumă că va primi acei bani, îi va cheltui și va cofinanța cu 800 de lei un pachet turistic. În clipa respectivă îi vor fi virați cei 800 lei din partea angajatorului pe card, după care omul va merge în vacanță, va avea o factură, va plăti 1.600 lei și atât. ANAF-ul, ca să se asigure, și va face aceste controale random în rândul mai multor beneficiari, va putea să vadă dacă, în dreptul CNP-ului lui X, care a primit cei 800 lei, a fost făcută o plată de minim 1.600 lei și apare o factură din partea unei unități de cazare autorizate de către Ministerul Turismului.
Reporter: De când vor putea să primească oamenii care vor dori să beneficieze de vouchere acești bani pe card înainte să plece în vacanță?
Bogdan Ivan: Imediat ce va fi publicată în Monitorul Oficial Hotărârea de Guvern de astăzi, angajatorii vor putea deja să emită – avem anexă – acea declarație pe proprie răspundere, vor putea să emită deciziile către toți angajații, le semnează în cel mai scurt timp.
Reporter: Şi banii sunt încărcaţi cu următorul salariu sau cum?
Bogdan Ivan: Evident. Depinde de fiecare, de procedurile de plată ale fiecărei instituții în parte. Imediat după ce semnează acea declaraţie pe proprie răspundere, conform legii, banii pot să fie încărcați a doua zi. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! O întrebare pentru domnul Mihai Constantin. În ultima conferință de presă, președintele interimar Ilie Bolojan a vorbit despre o posibilă încetinire a economiei. Surse oficiale spun acum că post alegeri ar putea apărea disponibilizări, ar putea fi mărite taxele și chiar s-ar putea apela la asistența FMI. Cum comentați?

Mihai Constantin: Comentez în felul următor: reforma aparatului bugetar și a angajaților din domeniul public este o reformă în desfășurare, e într-o etapă premergătoare de evaluare și a suferit deja și niște pași de implementare încă de la Legea 296, dacă nu mă înșel, din 2023. În ceea ce privește asistența din partea unor organisme internaționale, chiar am fost curios să văd ce opinie are ministrul de Finanțe al României și nu este cazul pentru așa ceva. De aceea spun ‘surse oficiale’, este greu oficial și on the record să contribui sau să combat ceea ce presa pune în circulație, având la bază niște surse nefăcute publice, dar nu este cazul pentru așa ceva. În ceea ce privește o modificare de taxe, de asemenea, toate aceste măsuri au fost comunicate de către factorii decizionali și…
Reporter: Sunt încă valabile?
Mihai Constantin: Lăsați-mă să închei, vă rog. Și nu, nu sunt valabile, dar ne aflăm în contextul unor reforme succesive asumate de către România și prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și pentru că ne aflăm sub acea presiune autoimpusă a reducerii deficitului bugetar, care înseamnă deja reducerea costurilor și cheltuielilor publice prin mijloacele menționate. Eu nu am auzit, până acum, invocându-se aceste creșteri de taxe pe care le menționați dumneavoastră, din surse, repet, care nu sunt transparente.
Reporter: De ce nu mai sunt valabile asigurările guvernamentale că nu vor crește taxele, respectiv TVA-ul până la sfârșitul anului?
Mihai Constantin: Dar, de ce n-ar fi?
Reporter: Mai devreme ați spus că nu mai sunt valabile. Acum câteva secunde.
Mihai Constantin: Nu! Am spus așa: există în derulare mai multe reforme fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare, care prevăd inclusiv reducerea numărului de angajați din aparatul bugetar și ținerea sub control a deficitului național prin reducerea cheltuielilor publice, iar aceste măsuri pe care le invocați dumneavoastră ca instrumente nu circulă, cel puțin din cunoștința mea, în această clipă, pe agenda guvernamentală.
Reporter: Mulțumesc.
Mihai Constantin: Mulţumesc că mi-ați dat ocazia să reformulez.
Reporter: Bună ziua, am pentru domnul ministru, o întrebare pe Digitalizare. La Autoritatea pentru Digitalizarea României, doar 31 de angajați au diplome cu specializarea IT&C din cei peste 250 de angajați. Vi se pare normală această situație? Există un proiect de OUG, se caută încă 30 de specialiști pentru cloud-ul guvernamental, pentru că sunt atâtea sisteme IT. În februarie au picat aceste sisteme și, iată, autoritatea nu are oamenii necesari.
Bogdan Ivan: Sunt de acord, principial, că ai nevoie de mai mulți angajați care să aibă cunoștințe de IT, tocmai pentru a asigura, atunci când ai situații de acest gen, un răspuns cât mai operativ. Dar sunt două elemente aici: vorbim despre o structură administrativă managerială de finanțări europene în domeniul digitalizării, nu de o companie care să aibă ca atribut, atunci când apare o defecţiune într-o autoritate publică care are, evident, contracte cu diferiți operatori privați, ca ADR-ul să fie cel care se duce să repare sistemele informatice. Nu e o companie care să facă acest lucru, o companie de informatică, ca să zic așa. În schimb, din punct de vedere al modului în care acești specialiști, care sunt de multe ori și în comisiile de avizare, și în comisiile tehnico-economice și în tot ceea ce înseamnă urmărirea proiectelor de IT, avem făcută o structură, un task force, care este finanțat din finanțări europene, care aduce și o salarizare diferită pentru acești specialiști în IT, care nu au aceleași venituri în piața reală, la fel ca și un contabil sau un funcționar public, pentru care intră…
Reporter: Autoritatea aceasta gestionează mai multe sisteme esențiale: Ghișeul.ro, plata online a taxelor și impozitelor, SEAP-ul.
Bogdan Ivan: Eu tocmai v-am răspuns că e o unitate administrativă care are ca rol principal derularea de proiecte cu finanțare europeană sau a câtorva sisteme extrem de importante şi esențiale…
Reporter: Şi e normal să aibă doar 31 de angajaţi din 350?
Bogdan Ivan: … și care, la rândul ei, nu e o companie care să furnizeze servicii de IT pentru o altă autoritate publică. Ceea ce vreau să vă spun e următorul lucru: avem în plin proces de reorganizare a acestei instituții crearea unei structuri, care să aducă și o finanțare echivalentă cu salarizarea din piață pentru specialiști din domeniul IT, pentru că acolo unde avem situații punctuale, când derulăm atât de multe proiecte, avem nevoie de manageri de proiect, iar astăzi avem sub 30 de persoane care chiar urmăresc aceste proiecte, care să aibă competențe de IT, dar nu vei putea să ții un IT-ist foarte bun pe 3.000 de lei pe lună sau 4.000 de lei, în condițiile în care tu trebuie să te încadrezi cu grila de salarizare în administrația publică din România. Așa că avem acum o unitate de 30 de oameni. Vrem în continuare să avem specialiști care să lucreze și avem pregătit în proiectul de modificare a HG-ului fix acest lucru, pentru că avem nevoie de eficiență…
Reporter: Când va fi aprobat acest OUG?
Bogdan Ivan: Acum e în transparenţă, din datele mele. Urmează ca, în decurs de două săptămâni maxim, să fie și adoptată. Pentru că avem nevoie ca să urmărim toate aceste proiecte de finanțare pe care le-am semnat, care unele sunt în licitație, unele sunt în implementare, avem nevoie de acești oameni foarte, foarte mare.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, există discuții la nivelul Guvernului despre creșterea taxelor în a doua jumătate a anului, odată cu reforma în sănătate?
Bogdan Ivan: Eu nu am discutat așa ceva. La mine nu au ajuns aceste discuții și n-am vorbit cu nimeni subiectul ăsta.
Reporter: Ce ar însemna pentru economia din România, pentru antreprenori, creșterea taxelor? Anul acesta sau poate de la începutul anului viitor.
Bogdan Ivan: Repet încă o dată: nu am avut nicio discuție legată de acest subiect în niciun cadru oficial din Guvern, cu nimeni.
Mihai Constantin: Vă rog o ultimă întrebare, avem agendă guvernamentală.
Reporter: Dacă un angajat aduce o factură mai mică de 1.600 de lei, ce se va întâmpla?
Bogdan Ivan: Există o echivalență. De exemplu, dacă tu vrei să plătești un serviciu turistic de 1.000 de lei, ai cheltuit 500 de lei din voucher, 500 lei din bani proprii. Trebuie să fie acea echivalență: pentru fiecare leu cheltuit din voucher, să pui tu un leu din buzunar.
Reporter: Dacă nu ai cheltuit 800 de lei, se întâmplă ceva sau…
Bogdan Ivan: Banii care nu s-au cheltuit pot să fie retrași. Dacă, de exemplu, omul are o factură de 1.000 de lei și încă o factură de 1.000 de lei la altă unitate de cazare, pentru prima factură de 1.000 de lei, 500 de lei sunt din banii contribuabilului, 500 de lei sunt din voucher şi a mai rămas omul cu încă 300 de lei pe care să-i cheltuie. La următoarea factură, are 1.000 de lei la altă unitate de cazare, din care 300 de lei este diferența care a rămas pe card ca și voucher, 700 lei puși din banii lui. Dacă omul alege să cheltuie doar 1.200 de lei – dau un exemplu – 600 de lei vor fi cheltuiți din voucher, 600 lei va fi contribuția lui. Pentru fiecare leu dat de stat, omul va trebui să pună un leu din buzunar.
Reporter: Deci, mă scuzați, o clarificare: pentru a beneficia de 800 de lei, nu este obligatoriu să cheltuiască o persoană 800 de lei, ci poate să cheltuiască mai puțin?
Bogdan Ivan: Poate să cheltuiască și fracționat această sumă. Dacă, de exemplu, plătește 1.000 de lei, da, va avea 1.000 de lei…
Reporter: Aşa e în lege?
Bogdan Ivan: Așa e, așa este prevederea. Adică dai flexibilitate omului.
Reporter: /…/ 300 care va lua statul, de exemplu.
Bogdan Ivan: Repet încă o dată: dacă omul va alege un pachet turistic de doar 1.000 de lei în decursul întregului an, el va face declarația pe proprie răspundere că va cheltui această sumă. Principiul este unul foarte simplu: pentru fiecare leu pe care îl oferă statul, prin această schemă de voucher de vacanță, omul va trebui să facă dovada faptului că a cheltuit din buzunar încă un leu echivalent.
Reporter: Prin absurd, dacă el cheltuiește doar 100 de lei, statul îi dă doar 100 de lei.
Bogdan Ivan: Cum îi încarcă cardul cu bani, îi ia înapoi.
Mihai Constantin: Vă mulțumim foarte mult pentru interes. Mulțumesc foarte mult, domnule ministru…
Bogdan Ivan: Şi eu mulţumesc mult.
Mihai Constantin: Mulțumesc și colegilor din presă, deși o să ne mai vedem zilele acestea. În acest cadru, după o ședință de guvern, o să ne vedem după sărbătorile pascale, așa că îmi doresc și doresc tuturor să ne bucurăm de pacea pascală și să ne revedem sănătoși. Cele bune!

Articol preluat de pe gov.ro