Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Mediului, Mircea Fechet, și purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin, purtător de cuvânt al Guvernului: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, joi, 13 martie 2025. Încep cu o decizie care a fost deja punctată de dumneavoastră și ridică interes, pentru că impactul social este unul foarte mare: un ajutor financiar pentru mai mult de 2,5 milioane de pensionari din România. Prin ordonanță de urgență, aceștia vor primi anul acesta un ajutor financiar în sumă de 800 de lei, măsură de protecție socială luată de Guvern pentru a veni în sprijinul persoanelor cu venituri reduse. Vor beneficia de acest sprijin pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.574 lei, echivalentul valorii nete a salariului minim pe economie. Suma de 800 de lei va fi acordată în două tranșe egale, așadar, câte 400 de lei în luna aprilie 2025, respectiv decembrie 2025. Plățile se vor face prin casele teritoriale sau sectoriale de pensii, iar fondurile sunt cuprinse în bugetul pe anul curent. Sprijinul financiar nu se ia în calcul la stabilirea plafonului privind aprobarea programului pentru compensarea cu 90% a prețului de referință a medicamentelor și nici la acordarea venitului minim de incluziune și nici la acordarea biletelor de tratament balnear prin sistemul organizat și administrat de Casa Națională de Pensii Publice. Am și două decizii pentru care mulțumesc anticipat domnului ministru al economiei, Sebastian Burduja, că este invitat și a acceptat invitația la sesiunea noastră de comunicare publică. Guvernul a actualizat prin hotărâre Planul de acțiuni preventive privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale în România, în conformitate cu obligațiile care decurg din reglementările europene în domeniu. Și, de asemenea, Guvernul a aprobat prin ordonanță de urgență acordarea unui ajutor de stat în valoare maximă de peste 3 miliarde de lei către societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A. pentru implementarea etapizată a planului de închidere a exploatărilor miniere în perioada 2025-2032. Sunt două decizii cu impact social, de asemenea, ridicat și mulțumesc încă o dată domnului ministru că este prezent personal, pentru a ne pune mai bine aceste decizii în context. Domnule ministru, vă rog.
Sebastian Burduja: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Constantin, și tuturor celor prezenți! Într-adevăr, în Valea Jiului, în ultimii doi ani, doi ani și jumătate, am trecut de la o companie care era practic în faliment, Complexul Energetic Hunedoara – am realizat o dare în plată foarte complicată pe o nouă companie, Complexul Energetic Valea Jiului, după care am început un amplu proces de negociere cu Comisia Europeană pentru aprobarea unui ajutor de stat. În toate statele europene, punerea în siguranță a exploatărilor miniere s-a făcut cu ajutor de stat, deci cu sprijin, pentru că implică anumite costuri de extragere a rezervei deschise de cărbune, de punere în siguranță a exploatărilor, de ecologizare a perimetrelor. Și astăzi, Guvernul României a transpus, prin ordonanță de urgență, decizia aprobată la nivelul Comisiei Europene pentru o sumă totală de 3,9 miliarde de lei până în 2032, bani care merg către închiderea, către punerea în siguranță a celor patru mine din Valea Jiului: mina Lonea, care se va închide la finalul acestui an; mina Lupeni – 30 iunie 2026; și Vulcan și Livezeni la finalul anului 2030. Aceste cheltuieli sunt necesare, dar în același timp sunt foarte strict monitorizate prin cadrul normativ pe care l-am adoptat și în prezent și în trecut. Există o verificare la nivelul Ministerului Energiei, există o verificare printr-un expert independent, pe care, până în luna iunie, Ministerul Energiei îl va contracta și care va analiza din punct de vedere tehnic toate lucrările, toate deconturile. Și, bineînțeles, există și un rol al Curții de Conturi. Deci, le transmit celor de la Complexul Energetic Valea Jiului să fie extrem de atenți cu modul în care cheltuie banul public, modul în care gestionează aceste cheltuieli. Tot astăzi a fost aprobat acest plan actualizat pentru gestionarea sectorului gazier. Este o obligație europeană și, practic, reflectă planurile de investiții ale Transgaz. Am spus-o și în context european, România și alte state membre ale Uniunii Europene nu pot renunța și la cărbune, și la gaz. Asta ar însemna să stingă becul. Gazul este combustibil de tranziție. Și pentru că România este cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană la luptă cu Olanda, deocamdată, dar odată cu Neptun Deep ne vom dubla producția și vom fi liderul detașat în Uniunea Europeană, cu 18-20 de miliarde de, normal, metri cubi producție anuală. Avem gaz, avem grupuri pe gaz, avem proiecte în derulare, Iernut, Mintia și, foarte important, ieri a început sincronizarea investiției de la Năvodari. Este o centrală în cogenerare de 80 de megawați, un proiect care fusese blocat de doi ani de zile și pe care, iată, reușim să-l ducem la bun sfârșit. Este și o investiție din fondul româno-kazah pe care KazMunaiGaz îl finanțează împreună cu Rompetrol. Și astfel, prin fiecare megawatt pe care îl punem în funcțiune și pe care îl conectăm la sistemul energetic național, românii are o șansă în plus să aibă facturi mai mici și mediul economic în România să fie mult mai competitiv. Aș încheia doar cu o poză a zilei de astăzi. Este o zi bună pentru sectorul energetic. Dacă vă uitați pe site-ul transelectrica.ro – şi orice român poate să facă acest exercițiu – veți vedea că exportul instantaneu e de 2377 de megawați, un export care se încadrează la o valoare foarte mare, pentru că bate vântul, avem o producție eoliană de 2665 de megawați. Aproape o treime, 32,2% din tot ceea ce produce acum România vine din centrale eoliene. Ne amintim cu toții, probabil, de cineva care spunea că centralele eoliene nu produc energie. Iată, acum, o treime din tot ceea ce produce energia în România vine din centrale eoliene. Restul sunt în parametri, cu nuclearul pe la 1313 din unitățile 1 și 2, gaz -1250, hidro – 1136, ceva mai mic decât de obicei, în contextul secetei prelungite. Avem și fotovoltaic – 1038 și cărbune – 818. Deci, în acest context al zilei de astăzi, vă spun că România are unul dintre cele mai mici prețuri pe bursa energiei la nivelul Uniunii Europene. Suntem în top cinci, cu 85,2 euro per megawatt oră. Gândiți-vă că în Germania este 125, în Franța, 121, în Polonia, 130, în Finlanda, 174. E adevărat că genul acesta de zi este mai puțin întâlnită decât zilele în care energia din vestul Europei este mai ieftină decât la noi. Dar și pentru aceste situații am insistat la nivel european că e nevoie de interconexiuni. Dacă interconexiunile în zona Austria-Slovacia, Austria-Ungaria ar fi existat astăzi, vestul Europei ar fi avut prețuri mai mici decât le au în lipsa acestor interconexiuni. Deci ele funcționează în ambele sensuri și asta înseamnă să ai o piață europeană integrată, funcțională, perfect cuplată și cu diferențe de preț din vestul Europei până în estul Europei sau din sud până în nord, absolut nesemnificative – lucru care nu se întâmplă.

Și, de aceea, în urma inițiativei României, Bulgariei și Greciei, pentru că noi trei, în general, plătim prețuri mai mari pe bursa energiei, noul comisar european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au ca prioritate zero dezvoltarea acestor interconexiuni, ceea ce pentru români va însemna mai multă securitate energetică, dar și facturi mai mici, pentru că prețurile coboară, atunci când reușești să crești oferta, să ai o piață cu acces la mai multă energie. Și o ultimă observație: este un preț mic și pentru că avem energie verde și în general fotovoltaicul și eolianul înseamnă costuri mici de producție, deci prețuri mici de vânzare. Nu oprim tranziția energetică, dar ea trebuie să fie una înțeleaptă, în care nu renunțăm fără să punem nimic în loc la cărbune și facem tranziția de la cărbune la gaz şi pe termen mediu și lung, de la gaz la nuclear. Vă mulțumesc și aștept întrebările dvs!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Ați declarat zilele trecute că această schemă de plafonare și compensare este o măsură temporară, ceea ce este, până la urmă. Aș vrea să vă întreb cum se pregătește statul pentru momentul în care nu o să mai avem această schemă. Ce măsuri ia Ministerul Energiei? Şi ați mai discutat despre acele carduri pentru energie. O anumită sumă de bani dată consumatorilor cu adevărat vulnerabili.
Sebastian Burduja: Această prelungire de trei luni de zile la energie electrică și de 12 luni la gaz, am mai spus-o, era necesară și este necesară, pentru că prețurile – nu de azi în sine, la energie electrică – e o situație excepțională și de bine pentru România, dar prețurile din ultimele trei, patru luni de zile, mai ales după oprirea tranzitului gazului rusesc, au fost mult mai mari: la gaz cu peste 60% la nivel european, la energie electrică cam cu peste 25%. Deci, fără această prelungire, impactul în facturile românilor ar fi fost unul semnificativ. În această perioadă de tranzit, am încurajat și încurajăm producătorii să vândă și furnizorii să cumpere. Am crescut obligațiile de contracte bilaterale, practic, între producători și furnizori până la 50% pentru cantitatea de energie de care au nevoie. De ce? Pentru că prin aceste contracte, care, de asemenea, sunt pe piețe, sunt transparente, totuși, pui mai puțină presiune pe PZU, pe Piața Spot. Dacă lăsăm toți furnizorii să stea cu portofolii foarte mari pe Piața Spot, cu siguranță acolo vor fi prețuri mari de preț și atunci încurajăm aceste contracte directe între producători și furnizori, tocmai pentru ca factura românilor să fie una cât mai mică. Ministerul Muncii și-a asumat, sigur, cu sprijinul nostru, a INS-ului, al Ministerului Finanțelor, să definim mai bine acest consumator vulnerabil și până la data de 1 iulie, de fapt până în luna iunie, să avem o definire clară, criterii foarte clare și, de asemenea, procedurile prin care românii vor putea accesa acest card de energie sau voucher de energie. Oricum, am mai spus-o, pentru noi, și noi vom insista să fie un mecanism cât mai simplu, eventual cu livrare acasă de către Poșta Română, să nu îi punem pe oameni pe drumuri, iar obiectivul general este să îi protejăm într-adevăr pe românii care au cea mai mare nevoie de această susținere în plus din partea statului.
Reporter: Doar ca o completare: Vă gândiți ca aceste carduri să poată să fie accesate din vară, când expiră prima astfel de măsură sau de la finalul anului?
Sebastian Burduja: Nu, o dată ce expiră această schemă de plafonare-compensare, deci după data de 1 iulie vor fi disponibile aceste carduri, tocmai pentru a putea să protejăm românii în fața unor eventuale creșteri de prețuri în facturi.
Reporter: Ați discutat cumva și despre sumă?
Sebastian Burduja: Am discutat și în trecut în comitetul nostru interministerial, dar mai avem această perioadă de câteva luni de zile în care trebuie finalizate discuțiile și, încă o dată, nu vreau să fiu în scaunul șoferului atunci când Ministerul Muncii trebuie să conducă aceste discuții și le conduce bine. Am o relație de foarte bună colaborare cu doamna ministru Simona Bucura Oprescu și sunt convins că împreună vom ajunge la cea mai bună variantă pentru români.
Reporter: Vă mulțumesc!
Sebastian Burduja: Și eu vă mulțumesc!
Reporter: Buna ziua, domnule ministru! Tot legat de prețuri și de situația energetică din vară. Anul trecut am fost la un pas de blackout, zile la rând…
Sebastian Burduja: Nu.
Reporter: Altfel nu ajungeam la acel comitet de urgență chemat de premier la Palatul Victoria, așa. Care este situația în această vară? Ce măsuri ați luat de atunci pentru a nu mai fi în situația de a avea prețurile cele mai mari din Uniunea Europeană în vară și să avem posibilitatea de import și să nu fim în risc de a cădea sistemul energetic național?
Sebastian Burduja: România nu a fost niciodată aproape de blackout. Asta a fost o știre falsă și, din păcate, ea dă apă la moară celor care vor să creeze o impresie de fragilitate din partea instituțiilor statului român. Dacă veți discuta și puteți să verificați ceea ce vă spun cu Dispecerul Energetic Național și cu Transelectrica, pe baza capacității noastre de interconexiune actuală, avem până la 4.000 de megawați posibilitate de schimburi, import, export. Avem, totodată, producția românească, iar cauzele pentru care în anumite zile, într-adevăr prețurile la noi sunt mai mari decât în vestul Europei sau mult mai mari, sunt două. Prima este lipsa interconexiunilor. Și v-am spus ce am făcut despre asta. Am ridicat tema la nivelul Consiliului de Miniștri și apoi la nivelul Consiliului European, prin șeful statului. Ca urmare a acestor demersuri, este prioritate zero și pentru comisar, și pentru doamna președinte Ursula von der Leyen. Deci, statele membre își vor asuma, poate chiar cu sprijin european, sub forma unor finanțări, să dezvolte aceste interconexiuni. Să știți că nu a fost o chestiune de lipsă de finanțare de multe ori, ci mai degrabă de lipsă de voință și de aceea avem nevoie de sprijinul Comisiei Europene pentru impulsionarea acestor proiecte de interconectare și, de asemenea, pentru o mai bună coordonare pe lucrările de mentenanță, pentru că așa cum s-a întâmplat vara trecută, când aveam mai mare nevoie de energie ieftină din vest, aveam consum mare la noi în țară, era cald, lumea își pornise aparatele de aer condiționat și așa mai departe, ne trezeam cu o linie din Ungaria, de exemplu, era pusă sub mentenanță. Şi doar prin discuții bilaterale pe care le-am avut, am reușit să declanșăm acele planuri de mentenanță pe care vecinii maghiari le aveau și să putem să avem acces la această energie ieftină. A doua cauză foarte importantă pentru prețurile mai mari în anumite zile este lipsa capacității de producție. Dacă România până în 2022 a închis peste 7.000 de megawați capacități de producție în bandă, cărbune, gaz, cu siguranță astăzi avem intervale orare în care consumul este mare, producția este mică, nu bate vântul, nu bate soarele, avem un an secetos și atunci trebuie să apelăm la importuri, care sigur că sunt scumpe, pentru că așa cum România aleargă în acele intervale orare după energie, la fel aleargă și probabil Grecia, Bulgaria, Ungaria, Serbia. Deci regiunea noastră. Şi singura soluție este să creștem această capacitate și vedeți deja că sunt proiecte pe care le-am pus în funcțiune. Uitați-vă la anul trecut, că este un record pentru ultimul deceniu – 1.200 de megawați, inclusiv 330 pe cărbune la Rovinari, Grupul 5, investiție finalizată după zece ani. De asemenea, 54 de megawați la Bicaz, un hidroagregat, practic nou. Şi, de asemenea, toate proiectele pe solar și eolian pe care am reușit să le facem. Anul acesta ţinta este de 2.500. Deci vrem să ne dublăm recordul de anul trecut. Ar fi probabil cel mai bun an din istoria recentă a țării și cu toate aceste proiecte, punându-le în funcțiune, vom avea o ofertă mai mare de energie, deci un preț mai mic. Și, ca o ultimă tușă destul de importantă, deja vedem că licitația de anul trecut pe care România a organizat-o pe contracte pentru diferență – 1.500 de megawați, dacă țineți minte, au fost 500 solar, 1.000 eolian. Deja începe să-și producă efectele. Se construiește în Dobrogea, la Peștera, un parc eolian de 400 de megawați. E o investiție de jumătate de miliard de euro. Și Banca Europeană de Investiții a anunțat că intră în acest proiect și, practic, finanțează acest proiect. E unul dintre câștigătorii licitației noastre de anul trecut, care s-a închis pe prețuri medii cu 20-25% mai mici decât prețurile maxime pe care eram dispuși noi să le oferim. Și vă reamintesc ce înseamnă contracte pentru diferență. Înseamnă că timp de 15 ani, noi garantăm un preț de vânzare a energiei electrice. Și vă anunț cu această ocazie că anul acesta ne-am propus până la finalul anului să ieșim cu a doua licitație de contracte pentru diferență, care înseamnă încă 3.500 de megawați, solar și eolian. Cel mai probabil ponderea va fi 2.000 eolian, 1.500 solar. Dar lucrurile acestea le vom prezenta public când decidem.
Reporter: Ca să scurtez, există riscul ca în această vară să ajungem într-o situație critică, ca anul trecut, în anumite zile?
Sebastian Burduja: Nu, nu există acest risc. De altfel, noi așa ne pregătim, discutând cu fiecare producător, discutând cu Hidroelectrica, atunci când există un deficit de energie, avem și apa din lacurile de acumulare, de care, iată, ținem, pentru că vrem să apelăm la această rezervă strategică atunci când România chiar are nevoie de ea. De aceea, gradul de umplere e foarte important și pe măsură ce ieșim din iarnă, lacurile se reumplu, prin ploi, prin topirea zăpezilor. Deci, nu anticipăm absolut nicio problemă și chiar vă rog să fim cu toții responsabili și să le spunem românilor că nu au de ce să se teamă, nu vor rămâne fără curent electric, nu vor fi pene de curent generalizate sau alte fenomene de acest fel.
Reporter: Şi acele interconectoare despre care vorbeați, în Slovacia, Austria, când ar putea fi gata, în câți ani?
Sebastian Burduja: În câțiva ani de zile. Ele nu se fac, din păcate, de pe o zi pe alta, de pe un an pe altul. Sunt proiecte tehnice complexe, dar v-am zis, problema a fost de voință. Și acum, în sfârșit, la nivel european, există voință, pentru că un exemplu pe care vi l-aș da e că între Austria și Ungaria, o graniță care pe noi ne doare, pentru că e o capacitate limitată de interconexiune, există stații pe fiecare parte a frontierei, dar nu există încă un circuit care să treacă frontiera, care ar dubla pur și simplu capacitatea de interconectare. Deci, despre voință e vorba și trebuie să insistăm la nivel european.
Reporter: Aţi spus anterior că dacă nu s-ar fi prelungit schema de plafonare la electricitate, am fi avut prețuri cu 60-100% mai mari de la 1 aprilie. Acum s-a prelungit la electricitate cu trei luni. Problema este, că de la 1 iulie, când expiră plafonarea la gaze, vom avea acele perioade caniculare, în care oamenii vor folosi aerul condiționat la maxim. Cum estimați că vor arăta facturile oamenilor în acel moment, de la 1 iulie?
Sebastian Burduja: Pentru românii care nu-și permit aceste costuri va exista un sistem special de sprijin și așa este în toate statele europene. E normal să direcționăm sprijinul către acei români care au cea mai mare nevoie de el, care sunt în sărăcie energetică. Pentru ceilalți, sigur, vom vedea și ce se întâmplă în perioada imediat următoare. Sunt multe variabile în joc. Dacă se rezolvă conflictul din Ucraina, cu siguranță, prețurile vor scădea semnificativ. Nu știm. Dacă lucrurile se agravează, e posibil să mai crească. Important este că Guvernul României este pregătit să acționeze, este pregătit să-i protejeze pe românii vulnerabili și este pregătit să aibă un preț la energie cât mai corect în facturi. Dar acesta, încă o dată, depinde de niște factori sistemici, cum sunt închiderea capacităților de producție în bandă din trecut, de acum ani de zile. Aici nu mai putem schimba ce a fost. Şi lipsa acestor interconexiuni, pe care urmează să o rezolvăm în perioada următor la nivel european.
Reporter: Ați vorbit de ajutorarea românilor, unei anumite categorii de români și de acordare a unor carduri…
Sebastian Burduja: Sau vouchere.
Reporter: Va fi la fel ca la pensionari, care primesc 800 de lei acum, adică un plafon la modul, pensionarii cu 2.574 de lei vor primi acest ajutor de 800 de lei? La energie cum veți stabili ce oameni vor beneficia de aceste vouchere?
Sebastian Burduja: Cum vă spuneam, titularul de post e Ministerul Muncii aici; ei au toate datele necesare să definească foarte bine consumatorii vulnerabili. Noi putem să contribuim în discuțiile cu producătorii, furnizorii, distribuitorii, să gândim un sistem împreună cu Ministerul Muncii. Dar nu vreau să mă pronunț în locul ministrului muncii.
Reporter: Daţi-ne ceva din discuţiile de până acum.
Sebastian Burduja: Cu siguranță că, cu suficient de mult timp înainte de data de 1 iulie, toate datele vor fi publicate și românii vor ști la ce să se aștepte după.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.
Reporter: La începutul mandatului, ați vorbit despre o reorganizare în cadrul ministerului și în cadrul companiilor de stat. Spuneați că vor fi organizate concursuri în perioada următoare, astfel încât 20% dintre angajații din cadrul ministerului să fie concediați. Ce s-a mai întâmplat cu această reorganizare și ce s-a mai întâmplat și în companiile de stat? Au venit cu acele planuri?
Sebastian Burduja: Deci, în minister am pus în transparență acum 10 zile, cu aproximație, proiectul de hotărâre de guvern de reorganizare. Vizează o reducere a numărului total de posturi cu 27%. 35% dintre posturile de conducere se desființează și, din punctul meu de vedere, este o reorganizare ambițioasă. Va însemna economii anuale de 10 milioane de lei doar din reducerea fondului de salarii. Cu siguranță vrem să fim un exemplu, pentru că mi se pare corect ca înainte să cerem mediului privat sau românilor să strângă cureaua, să arătăm că, și la stat, în ministerele noastre, în instituțiile noastre, putem lua măsuri de eficientizare. Fiecare companie a transmis planuri, au transmis și justificări, de ce pot să reducă sau nu pot să reducă pe anumite dimensiuni. Cred că am mai dat anterior exemplul Romgaz. Ea intră pe piața de furnizare, e normal să își angajeze niște oameni care se pricep la segmentul de furnizare, că n-au mai făcut asta până acum. Dar în general, noi vom fi extrem de riguroși și înainte să venim cu bugete de venituri și cheltuieli pe masa Guvernului sau înainte să le aprob prin ordin de ministru, în funcție de dimensiunea și tipul companiei, vom verifica respectarea criteriilor pe care noi le-am setat pentru fiecare companie în parte.
Reporter: Despre câţi oameni este vorba și când vor da concurs?
Sebastian Burduja: Undeva la 100 și ceva. Deci de pe la 392 de posturi rămânem cam cu 280. Noi am încercat să evităm concursurile, pentru că sunt perioade îndelungate necesare, dar sunt măsuri alternative, cum ar fi desființarea anumitor structuri cu totul, cum ar fi compartimente. În urma acestor proceduri, practic, efectul este același, adică oamenii sunt disponibilizați.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru că ați avut zilele acestea discuții și cu premierul Marcel Ciolacu și cu ministrul proiectelor europene, Marcel Boloș. Ce proiecte vor pierde finanțarea europeană? Nu vor fi gata până luna august 2026 și poate vor fi mutate pe alte surse de finanțare.
Sebastian Burduja: Discuțiile sunt în curs, dar mă bucur că ați ridicat acest subiect, pentru că am văzut o știre, cum că Ministerul Energiei are o absorbție foarte mică de fonduri pe PNRR și vreau să explic lucrurile. Cele mai multe proiecte pe care noi le-am semnat pe PNRR – și subliniez că, pe investițiile din PNRR ne-am atins absolut toate țintele, absolut toate jaloanele – în condițiile în care, cel puțin când am preluat eu mandatul, nu era un contract semnat, nimic. Și în acest an și jumătate, noi am reușit să semnăm și să ne atingem toate țintele, şi pe producție de energie verde și pe producție de hidrogen. Acolo avem un gap mic, pentru că Autoritatea de Audit ne-a exclusiv doi beneficiari. Asta este. Şi pe CHP-uri, contracte semnate. Deci centrale în cogenerare și pe producție de baterii, panouri și capacități de stocare și pe eficientizarea industriei. Deci cele cinci investiții pe care le avem, toate sunt cu ținte atinse, contracte semnate. În ghidurile solicitanților și în contracte, plățile, de cele mai multe ori, se fac la final, când recepționezi proiectul, tocmai ca să nu punem o presiune pe buget. De aceea, absorbția poate să fie mai mică. O listă finală de investiții care vor fi finanțate va fi stabilită în urma discuțiilor cu Comisia Europeană. Ne uităm la gradul de maturitate pentru aceste proiecte, pentru că nu putem să riscăm ca ele să nu se termine până la finalul PNRR-ului, deci până în trimestrul al doilea al anului 2026, pentru că atunci…
Reporter: Câte au acest risc?
Sebastian Burduja: În evaluarea noastră la Ministerul Energiei nu sunt multe cu acest risc. Sunt câteva investiții problematice.
Reporter: Dar care ar fi?
Sebastian Burduja: Eu o să vă dau un singur exemplu: la Craiova, unde trebuia să facem o centrală pe gaz în locul centralei pe cărbune, ea asigură în momentul ăsta pe cărbune, pe lignit, termoficarea orașului și, din păcate, la cele două licitații pe care le-am organizat nu s-a prezentat niciun ofertant, invocând faptul că pe piața europeană prețul turbinelor de gaz și prețul altor echipamente a crescut cu 50-60%.
O circumstanță obiectivă: n-a fost în controlul României această creștere și este cauzată de creșterea masivă a cererii pentru asemenea turbine, în special din Ucraina.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru…
Sebastian Burduja: Şi eu mulţumesc.
Mihai Constantin: … pentru lămuririle aferente actelor nomative adoptate astăzi și pentru răspunsul la întrebări care țin de domeniul pe care îl gestionați. Înainte de a-i mulțumi anticipat și domnului ministru al mediului, care este invitat de asemenea la acest briefing, vreau să vă dau și eu alte două informații adiacente unor decizii luate astăzi de către Executiv, să punctez doar: programul ‘Noua casă’ va continua și în acest an 2025. Plafonul de garantare a fost aprobat la 500 de milioane de lei și criteriile de eligibilitate au rămas cele pe care le le cunoașteți: avans de 5% pentru locuințe estimate la cel mult 70.000 euro și avans de 15% pentru locuințe estimate la cel mult 140.000 euro. Cei care se pot califica sunt în condiții nemodificate. Vă dau și o informație de context. Din 2009 până în 2024, peste 334.000 de locuințe au fost achiziționate prin acest program, garantat de către stat. Și apropo de concursurile invocate mai devreme și către domnul ministru Burduja, ei bine, un termen de aplicare a unei decizii privind eliberarea automată a posturilor pentru personalul care a primit decizie de pensionare, dar care a rămas pe baza contractuală în sistemul public, a fost amânat până la 31 decembrie 2025. De ce a decis Guvernul acest lucru? Pentru a permite tuturor autorităților publice ca, în acest an, să organizeze concursuri pentru ocuparea acestor posturi vacantate sau vacantabile. O șansă pentru a reconfirma palierul de funcționari publici din România și pentru a face un transfer, am zice firesc, către generațiile mai tinere care vor să intre pe piața forței de muncă în sistemul bugetar. Acum vreau să continui cu altă o decizie, o ordonanță de urgență prin care drepturile de care beneficiază personalul silvic, în afara veniturilor permanente, au fost ajustate astfel încât să fie limitată creșterea cheltuielilor permanente.
Mai exact, la momentul pensionării, angajații din acest sector nu vor mai beneficia de o primă echivalentă cu minimum cinci salarii brute pe ultima lună de activitate. De asemenea, a fost limitat și dreptul de a primi anual, în mod gratuit, lemn pentru foc, dar de acest drept vor beneficia în continuare silvicultorii al căror venit salarial lunar net este mai mic decât salariul mediu brut pe economie. Sunt măsuri luate de Guvern, la propunerea Ministerului Mediului, după ce domnul ministru Mircea Fechet a avut consultări cu reprezentanții Federației Sindicatelor din Silvicultură SILVA. Şi vă mulțumesc, domnule ministru, că sunteți alături de noi, de asemenea, pentru a pune mai bine în context această hotărâre de astăzi. Vă rog!
Mircea Fechet: Bună ziua, tuturor! Mă bucur că am ocazia să prezint deciziile care au fost luate astăzi, în ședința de Guvern, în legătură cu domeniul pe care îl coordonez. Așa cum bine a spus și domnul purtător de cuvânt, am adoptat o ordonanță de urgență legată de statutul personalului silvic. De asemenea, a fost adoptată, la propunerea Ministerului Mediului și la propunerea Ministerului Educației, o hotărâre de guvern prin care am reglementat Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice. Însă, începând cu cu primul domeniu și, cel mai important, cu ordonanța de urgență, vreau să vă spun că mi-am asumat că avem nevoie la Regia Națională a Pădurilor – Romsilva de un moment T0 și obiectivul final pe care ni-l propunem este acela de a lăsa românilor, cu toată opoziția de care ne lovim astăzi, o instituție care administrează eficient pădurile noastre. Așa cum știți deja, am trasat principalele direcții de acțiune. Vom începe, bineînțeles, cu reorganizarea Regiei. Și începem cu structura centrală. Vom elimina suprabeneficiile care n-au nicio justificare clară și echitabilă și care nu pot fi explicate niciunui român de bună-credință care muncește din greu pentru a-și asigura traiul.
Astfel, prin ordonanță de urgență a fost astăzi modificat Statutul personalului silvic și am eliminat bonurile nerușinate la pensionare, care numai în ultimii doi ani au costat peste 194 de milioane de lei Regia Națională a Pădurilor și de care au beneficiat 1.267 de persoane. Ne asigurăm în acest fel că, în Romsilva, nu vor mai exista astfel de situații în care sfidarea înlocuiește bunul-simț, așa cum s-a întâmplat în cazul premierii cu 100.000 de euro, la pensionare, a mai multor angajați, din care o parte au revenit pe funcție de îndată ce au încasat banii. Apreciez că directorul general al Romsilva a înțeles mesajele pe care le-am transmis, pentru că, în urma evaluării directorilor, a decis să demită și să înlocuiască directorii de la Arad, de la Caraș-Severin și de la Maramureș. De asemenea, comunic în mod oficial că voi trimite Corpul de Control la toate cele trei direcții silvice pentru a afla detaliat cât de mare este dezastrul pe care l-au lăsat, l-au girat și l-au lăsat în urmă acești directori.
De asemenea, sunt în măsură să vă prezint concluziile preliminare ale Corpului de Control, ca urmare a verificărilor făcute la sediul central al Regiei. Deocamdată am constatat că din Fondul de conservare și regenerare a pădurilor lipsesc 24,7 milioane lei, iar din Fondul de accesibilizare lipsesc 8,7 milioane lei. Aceste două fonduri au regim special, având surse certe de constituire și destinație clară și orice leu cheltuit pentru alte obiective decât cele menționate mai devreme necesită o justificare extrem de solidă. Corpul de Control a constatat că există 12 direcții silvice care în ultimii 5 ani au mers doar pe pierdere, iar în cazul a 8 direcții silvice cheltuielile cu personalul depășesc veniturile totale ale respectivei direcții cu până la de trei ori mai mult. O altă concluzie este legată de valoarea premiilor acordate în ultimii cinci ani fără respectarea prevederilor legale. Discutăm de alte zeci de milioane de lei, o sumă constatată, de altfel, și de auditul Curții de Conturi ce se desfășoară chiar acum la Regia Națională Romsilva.
Totodată, salut faptul că 39 de persoane cu funcție de conducere – ne referim la directori, bineînțeles – din 19 Direcții Silvice care au avut performanțe slabe nu vor mai primi indemnizația de conducere. Aceasta era de 30% în plus față de salariul de bază, însă nu putem accepta ca ineficiența să fie încurajată sau premiată. Urmează foarte repede hotărârea de Guvern privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor și voi invita săptămâna viitoare la minister atât sindicatele, cât și conducerea executivă a Regiei pentru a demara de urgență renegocierea contractului colectiv de muncă, având în vedere ordonanța adoptată astăzi în Guvern. Pe scurt, îmi propun să eliminăm din contractul colectiv de muncă acea prevedere care dădea posibilitatea Regiei să acorde bonusurile la pensionare, care pot ajunge și la 100.000 euro, așa cum am spus mai devreme.
Cam acestea sunt lucrurile despre care pot detalia în legătură cu ședința de Guvern de astăzi. Însă, în măsura în care aveți întrebări legate de aceste subiecte sau de orice alte subiecte, bineînțeles că vă stau la dispoziție. Da, vă rog.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Cum a fost posibil ca la o instituție ca Romsilva să se acorde 17 sporuri, în condițiile în care, cum spuneați și dumneavoastră, sunt mai mereu pe pierdere și știm foarte bine că România are o foarte mare problemă, inclusiv cu mafia lemnului.
Mircea Fechet: Clarific faptul că cele 17 sporuri sunt prevăzute în contractul colectiv de muncă. Unele dintre ele au o acoperire legală, ce izvorăște din legislația privind statutul personalului silvic sau din alte acte normative, cum ar fi cele în legătură cu Codul Muncii. Altele n-au nicio legătură cu vreun act normativ. Sunt pur și simplu inventate de cele două părți care negociază. Repet, de o parte a mesei stă sindicatul, de cealaltă parte a mesei stă conducerea executivă. Însă trebuie să admit că poate am ajuns aici și pentru că această conducere executivă, la rândul ei, devenea beneficiară a acelor bonusuri sau prime sau bonificații negociate. Bineînțeles că, în urma renegocierii contractului colectiv de muncă, nu ne propunem să eliminăm doar bonusul de pensionare; ne propunem să reparăm toate inechitățile din cadrul Regiei, pentru că astăzi sunt nenumărate situații în care doi angajați cu aceeași vechime, cu aceleași studii și cu același volum de muncă, cu aceleași sarcini, în funcție de județul în care lucrează și fără nicio legătură cu performanța Direcției Silvice, e posibil să aibă salarii diferite și cu 50%. Acest lucru se întâmplă, această anomalie, aș putea să o cataloghez, se întâmplă din cauza faptului că directorii de Direcții Silvice au posibilitatea de a acorda unul, două sau nouă astfel de sporuri anumitor angajați, ceea ce bineînțeles că provoacă o inechitate extremă și, în același timp, îi demobilizează pe cei care muncesc egal, dar primesc bani mai puțini. Ne propunem să oprim și aceste probleme, să le remediem, la fel cum ne propunem să terminăm cu sporurile acordate de-a valma. Au fost sporuri care s-au acordat la mii de angajați o dată. Eu înțeleg un spor ca având posibilitatea de a fi acordat unei singure persoane, în baza unei situații extrem de clare și dacă cineva suferă de izolare, de stres, de vreun pericol, de condiții vătămătoare la locul de muncă, de alte astfel de situații, bineînțeles că poate să beneficieze de astfel de sporuri, dar nu așa cum se întâmplă acum, la mii de oameni odată.
Reporter: Ca o clarificare. Ați adoptat astăzi această ordonanță, dar până nu renegociați acest contract colectiv, sporurile sau o parte din ele se acordă în continuare?
Mircea Fechet: Ordonanța obliga Regia Națională a Pădurilor, statutul personalului silvic obliga Regia Națională a Pădurilor să acorde minim cinci salarii la pensionare. Am eliminat acea prevedere astăzi, prin ordonanță de urgență, pentru că opinia mea este că, la pensionare, nu trebuie să primești nici 5 salarii, nici 10 salarii, nici 3 salarii. La pensionare, în funcție de cât ai contribuit, la fel ca milioanele de români care ies la un moment dat la pensie, în funcție de contribuție, vei avea o pensie mai mică sau mai mare. Nu voi accepta nicio bonificație la pensionare.
Reporter: Domnule ministru, l-am întrebat și pe domnul Burduja, vă întreb și pe dumneavoastră: ce proiecte din PNRR pierd finanțarea? Pentru că știm foarte clar că decolmatarea Deltei pierde această finanțare, acele fabrici de reciclare e posibil să nu se poată face până în august 2026. Spuneți-ne dumneavoastră mai multe.
Mircea Fechet: Suntem în plin proces de reevaluare a acelor investiții care au un grad de risc ridicat și care ar putea să pună în pericol o eventuală cerere de plată din PNRR. Doar cu titlu de exemplu, pot să vă spun că, la momentul venirii în minister, aveam împădurite 97 de hectare, adică mai puțin de 100 de hectare, atât am găsit la aproximativ 3 ani de la începerea PNRR-ului. Astăzi pot să vă spun că avem 5.000 de hectare deja împădurite și avem contracte pe flux până la 12.000 de hectare, ce le putem semna în perioada imediat următoare. Însă, exact cum e cazul suprafețelor împădurite, ați amintit bine despre decolmatarea lacurilor din Delta Dunării, există instituții care au performat mai slab. ARBDD-ul este una din aceste instituții care riscă astăzi să rateze această oportunitate unică de a folosi bani europeni pentru a decolmata acele lacuri și pentru a construi centre de vizitare pentru turiști în Delta Dunării. Eu, în continuare, îmi doresc ca un număr cât mai mare a acestor investiții, indiferent dacă ele sunt în sarcina ARBDD, dacă sunt în sarcina Administrației Fondului pentru Mediu, așa cum bine ați amintit fabricile de reciclare de care avem foarte mare nevoie, indiferent dacă sunt la…
Reporter: Se pot face până în 2026?
Mircea Fechet: Depinde de fiecare proiect în parte, pentru că sunt unele proiecte cu o complexitate redusă și, dacă discutăm de retehnologizarea unei linii existente sau de mărire a capacității a unei linii existente pentru reciclare, acest lucru se poate face în câteva săptămâni sau în câteva luni. Asta presupune că până la 30 iunie 2026 este timp suficient. Dacă însă discutăm de construirea unor hale, fapt ce presupune eliberarea unor autorizații de construcții, multe avize, așa cum dispune certificatul de urbanism, și dotarea de la zero cu anumite echipamente, care e foarte posibil să fie construite pe specificul respectiv de afacere, să nu fie echipamente de serie, atunci există un risc ca anumite investiții să nu se poată termina până în anul 2026 și sarcina AFM-ului, în acest moment, este aceea de a clarifica ordinea în care va finanța acele proiecte și de a ne asigura că vom alege doar proiecte fezabile, pentru că ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca statul român să piardă acești bani.
Săptămâna viitoare vom veni cu o radiografie foarte clară pentru fiecare proiect din sutele de proiecte care însumează, ca finanțare, 3,6 miliarde de euro la acest moment. Speranța mea și ceea ce am comunicat colegilor care gestionează toate aceste proiecte, repet, ele sunt fie la Garda de Mediu, fie la Agenția Națională pentru Protecția Mediului, fie la ANAM, fie la ARBDD, fie la AFM, însă în fiecare ședință de progres, evaluăm toate aceste proiecte. Săptămâna viitoare vom veni cu lista celor pe care le asumăm că le facem 100% până în 2020.
Reporter: Şi foarte scurt, vă rog, la Apele Române ce întârzieri sunt la proiectele de la Apele Române?
Mircea Fechet: La Apele Române există o întârziere legată de niște investiții în baraje și în polderele ce urmau a fi executate.
Reporter: Ce baraje?
Mircea Fechet: Sunt 13 baraje și 13 poldere, în toate administrațiile bazinale din România ce astăzi sunt într-o cursă contracronometru pentru a fi salvate la finanțare.
Reporter: Bună ziua. Ministrul agriculturii speră ca anul acesta fermierii să nu mai fie la fel de afectați de secetă. Aș vrea să vă întreb, aveți analize în acest sens? Va fi un an mai bun din perspectiva precipitațiilor?
Mircea Fechet: Până la acest moment putem spune că a plouat mai mult decât s-a întâmplat în ultimii ani. Însă trebuie să fim conștienți de noua realitate în care ne aflăm. Dacă în mod tradițional în România, la fiecare decadă, aveam doi ani secetoși în medie, ultimii ani sau măsurătorile din ultimii ani ne arată că putem să avem și patru și cinci și poate și şase ani secetoși din 10. Suntem deja în al patrulea an cu secetă. Asta se resimte deja la nivelul solului, se vede și în anumite acumulări hidrotehnice din România. Acest lucru afectează nu doar agricultura, afectează producția de energie electrică. Și, dacă îmi amintesc eu bine, cifrele ministrului Burduja prezentate de domnul ministru, au fost legate de o scădere cu 20% a producției de energie electrică din centralele hidroelectrice anul trecut. E posibil ca acest lucru să continue și anul acesta, pentru că dacă n-ai ce uzina, nu produci curent electric, la fel cum trebuie să reamintesc faptul că, în fiecare an, zeci de mii de români sau poate sute de mii de români suferă din cauza lipsei apei, perioade lungi de timp; bazinul hidrografic al Prutului este cel mai afectat din acest punct de vedere. Fie că ne referim la județul Botoșani, fie că ne referim la județul Iași, ne confruntăm din ce în ce mai puternic, în fiecare an, cu lipsa apei. Din acest motiv, anul 2025 îl dedic apei, în sensul în care trebuie să ne asigurăm de starea cantitativă, de starea calitativă a apei, fie că vorbim de ape subterane sau de ape de suprafață, fie că vorbim despre oricare dintre bazinele hidrografice, de Dunăre, de Delta Dunării sau de Marea Neagră, însă tocmai din acest motiv avem o strategie națională de adaptare la schimbări climatice, care dedică un capitol întreg modului în care lipsa apei ne va afecta pe fiecare dintre noi în următorii ani, până în 2050.
Reporter: Și v-aș ruga să ne explicați și de ce ați renunțat la impozitarea progresivă a pensiilor speciale.
Mircea Fechet: La..?
Reporter: Impozitare progresivă.
Mircea Fechet: A pensiilor speciale? Am înțeles bine?
Reproter: După decizia Curții Constituționale, ca să completez eu.
Mircea Fechet: Dacă îmi permiteți să terminăm cu temele de mediu și pe urmă sunt convins că…
Reporter: Vă întreb eu scurt, dacă îmi puteți spune dacă sunteți mulțumiți de felul în care funcționează sistemul RetuRO și pentru că au existat și sunt în continuare tot mai multe plângeri, atât de la cei care de la operatorii economici, dar mai ales din partea populației, care trebuie să returneze sticle și nu au unde, sunt aparate nefuncționale, dacă funcționează la parametri normal acest sistem?
Mircea Fechet: Anul trecut, prin intermediul Sistemului de Garanție-Returnare am reușit să colectăm peste 3 miliarde de PET-uri, de doze de aluminiu sau de sticle. Asta înseamnă că astăzi România este mult mai curată decât era în urmă cu un an…
Reporter: Da, dar din perspectiva interacţiunii…
Mircea Fechet: …vă promit că vă răspund la întrebare. Asta înseamnă că România este astăzi mult mai curată decât era cu un an în urmă. Și mai înseamnă, totodată, că în România s-a dezvoltat o industrie orizontală care înseamnă mii de locuri de muncă nou înființate și multe zeci de milioane de euro investite. Însă, pentru a vă răspunde pe scurt la întrebarea dumneavoastră, dacă sunt mulțumit de cum funcționează Sistemul de Garanție-Returnare, am să vă răspund foarte direct și foarte sincer: nu sunt mulțumit. Nu sunt mulțumit pentru că, dincolo de performanțele absolut extraordinare ale acestui sistem în primul an – și înțeleg că primul an este cel mai greu – sunt primul care recunosc că Sistemul de Garanție-Returnare trebuie să ajungă și în România profundă, nu doar în marile orașe. Trebuie să ne asigurăm că în fiecare comună, în fiecare sat din România există un punct de colectare automat sau manual, pentru că nu e obligatoriu să avem RVM-uri peste tot, și trebuie să ne asigurăm că acest lucru este bine înțeles inclusiv de către conducerea companiei RetuRo. Nu înseamnă Sistemul de Garanție-Returnare doar să îndeplinim niște ținte și pot să vă spun că am intrat în a 7-a lună consecutivă cu rate de colectare de peste 80% din ambalaje. Asta înseamnă că din 10 PET-uri 8 ajung într-o fabrică de reciclare. Este extraordinar dacă ne raportăm la 13% cât reușește în mod tradițional să colecteze sistemul municipal de colectare a deșeurilor, însă eu nu sunt mulțumit; poate că și în general sunt /…/ un ministru mai greu de mulțumit, și ceea ce comunic și ceea ce transmit și de la acest pupitru și ori de câte ori am ocazia de a interacționa în mod direct cu conducerea companiei RetuRo este că trebuie să înțelegem latura socială a Sistemului de Garanție-Returnare. Chiar dacă 20% din populație s-ar putea să reprezinte pentru companie doar o cifră, pentru mine, ca ministru, 20% din populația României aflată în comunitățile izolate înseamnă o prioritate de care trebuie să am grijă. Trebuie să am grijă de micii comercianți care astăzi suferă în anumite situații din cauza companiei RetuRo, pentru că nu sunt debarasați la timp. Trebuie să am grijă de sectorul HoReCa, ce nu trebuie paralizat cu cantități însemnate de ambalaje doar pentru că nu reușim la timp să le ridicăm și chiar săptămâna viitoare am o întâlnire video – e adevărat, online – cu un foarte mare grup de comercianți ce urmează să îmi prezinte anumite disfuncționalități, pentru că vom corecta aceste lucruri în timp ce ele se întâmplă.
Vă asigur că sunt bine conectat la modul în care Sistemul de Garanție-Returnare este gestionat, chiar dacă statul român are doar 20% din acțiuni, și am putea spune că, la fel ca în orice altă companie, cu 20% n-ai multe de spus. Eu cred că, în același timp, SGR-ul trebuie să devină mai transparent, trebuie să devină mai accesibil. Cel mai tare mă deranjează când sunt sunat de comercianți care îmi spun că mai ușor vorbesc cu mine, ministru al Mediului, decât reușesc să vorbească cu reprezentanții companiei RetuRo, iar asta este o chestiune ce trebuie corectată de urgență – interacțiunea cu oamenii, acest serviciu de a remedia și de a asculta măcar problemele cu care se confruntă micii comercianți, cu precădere, care nu sunt reprezentați la masa deciziilor, acolo fiind doar producătorii, doar marile lanțuri de retail și micii comercianți, comerțul tradițional la care ținem și pe ne dorim să îl păstrăm în România, pentru că are valoarea lui adăugată. Aceștia nu sunt reprezentați. Am avut și cu aceștia o discuție de curând și le-am propus să participe, împreună cu ministerul, la toate ședințele de conducere ale companiei RetuRO. Nu cred că cineva se supără că mai punem încă un scaun la masă, chiar dacă opinia lor va avea doar un caracter orientativ, nu vor avea și din punct de vedere juridic ceva de scris, dar sper că v-am răspuns la întrebare.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru.
Mircea Fechet: Dacă mai sunt întrebări… Mulțumesc și eu!
Mihai Constantin: /…/ aș vrea să punctez alte câteva decizii luate astăzi de către Executiv, care s-ar putea să vă suscite interesul și să fie subiecte de interes pentru aprofundarea lor, pentru comunicarea oportună către public sau către sectoarele interesate.
O primă decizie este o ordonanță de urgență privind prevenirea și combaterea spălării banilor, care transpune o directivă europeană în legislația națională, iar aceste reglementări se referă la piața cripto, pentru o mai bună transparență. Concret, reglementează serviciile de criptoactive și controlul lor. Printre principalele prevederi: încadrarea furnizorilor de servicii de criptoactive în categoria instituțiilor financiare. În consecință, acești furnizori vor intra sub supravegherea și controlul Băncii Naționale a României și a ASF-ului.
A doua decizie luată astăzi e de fapt o serie de trei hotărâri de guvern care închid tot cadrul normativ, care vor face posibilă, cu o declanșare foarte rapidă, de peste o săptămână, a implementării, a eliberării cărților de identitate electronice. Este, într-adevăr o directivă sau, aș putea spune, un deziderat la nivel european, face parte și se constituie într-un instrument esențial în deceniul transformării digitale pe care Uniunea Europeană îl parcurge alături de toată planeta, de altfel. Ei bine, din 20 martie 2025, deci peste o săptămână, în județul Cluj vor începe emisiunile acestor cărți de identitate electronice. De ce județul Cluj? Pentru că, dacă vă aduceți aminte, județul Cluj a fost parte dintr-un program-pilot care a testat această nouă formă de identificare. Acolo va începe, dar în foarte scurt timp, ulterior, în cel mult două luni, în toate cele 674, dacă nu mă înșel, centre care eliberează cărți de identitate, de evidență a populației, va fi disponibilă această carte electronică de identitate. Și o primă noutate, dacă vreți, din 2 iunie 2025, cartea electronică de identitate va putea fi eliberată și pentru copii de sub 14 ani. Era până acum un prag psihologic, la 14 ani am buletin. Ei bine, această carte electronică de identitate poate fi eliberată și pentru copiii mai mici de 14 ani, pentru o libertate mai bună de circulație, în primul rând, și de identificare, atunci când beneficiem de libertatea de circulație din zilele noastre. Vă mai dau câteva informații. Această carte electronică nu este imperativă. Cei care nu doresc vor putea elibera, atunci când le expiră cartea de identitate curentă, la un format neelectronic, singura diferență fiind că formatul va fi mai mic, pe tiparul unui card bancar deja clasic. Acum, cartea noastră de identitate este ceva mai mare, va fi una mai mică, la un preț mai redus. Dar – și acum vin motivele pentru care această carte electronică de identitate va ajunge, fără îndoială, un standard în următorii ani. De ce? Pentru că face parte din tot acest ecosistem de servicii digitale pe care statul român începe să-l pună la dispoziție. Lucrurile se coagulează din ce în ce mai bine și cartea electronică de identitate va putea să faciliteze accesul la servicii electronice și posibilitatea utilizării pentru semnătură electronică. De asemenea, va oferi o securitate ridicată pentru furtul de identitate. Şi vreau să argumentez această aserțiune prin câteva informații. În format tipărit, în cartea electronică de identitate o să apară la vedere, așadar: numele, prenumele, cetățenia, data nașterii, sexul, imaginea facială – fotografia -, CNP-ul și un eșantion de semnătură olografă. Dar pe CIP-ul aferent acestei cărți se vor găsi toate datele menționate mai devreme, la care se adaugă prenumele părinților, domiciliul și amprentele a două degete ale titularului. Așadar, prenumele părinților și domiciliul nu se vor mai găsi la vedere dacă nu interacționezi cu un aparat autorizat să-ţi citească inclusiv aceste date personale și biometrice. Spuneam de trei hotărâri de guvern, pentru că automat s-au creat și mecanisme de conservare, de apărare a acestor date biometrice, care vor urma să fie eliberate începând cu 20 martie anul curent. În proiectul-pilot se propusese și înlocuirea rubricii sex cu cea de gen. S-a păstrat denumirea de „sex”, deja clasică. Şi am o ultimă informație legată de acest lucru. O să vă putem pune la dispoziție în comunicatul postședință și un specimen eliberat de Ministerul de Interne pentru a putea vedea mai bine despre ce este vorba. Şi încă o veste: primele 5.000 de cărți de identitate vor fi eliberate cu titlu gratuit, pentru că sunt finanțate integral prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Acestea au fost informațiile, rugându-vă să fiți atenți la campania de informare pe care o declanșează Ministerul Afacerilor Interne în perioada imediat următoare, chiar de astăzi, pentru a populariza acest nou instrument de identificare la dispoziția cetățenilor români. Dacă vă pot răspunde și la alte întrebări… Dacă nu, urmează comunicatul menționat…
Reporter: /…/
Mihai Constantin: Întrebați-mă, că nu am fost foarte atent, atunci, vă rog. Până atunci, vă rog…
Reporter: În primul rând, o completare, dacă se poate, la ce spuneați mai devreme cu cartea electronică de identitate. Spuneați că a fost eliminat pragul de 14 ani. Mai există totuși un prag minim, adică de la o zi poate avea…?
Mihai Constantin: Da, da, cred că poate fi de la naștere, evident, la opțiunea părinților. Și mai este un lucru de „common sense”: pentru copiii tineri amprentele nu vor fi prelevate, pentru că sunt irelevante. E posibil ca și fotografia să fie împrospătată mai des. Încă nu sunt familiarizat foarte bine, dar este un element de noutate care, iată, a ridicat interesul publicului și e un subiect de urmărit.
Reporter: Da. Pe 28 februarie, președintele Bolojan făcea următoarea declarație: că vom susține dezvoltarea industriei naționale de apărare și inclusiv prin preluare de către Ministerul Apărării a unor entități care astăzi sunt subordonate Ministerului Economiei și integrarea lor în această zonă. În contextul în care, la nivel european, se vorbește foarte mult despre apărare, întrebarea este dacă s-au purtat în cele două săptămâni de la declarația președintelui Bolojan, dacă s-au purtat discuții interministeriale și dacă s-au luat decizii sau există un plan.
Mihai Constantin: Discuțiile interministeriale au loc în mod curent, este un instrument firesc de comunicare și de lucru în cadrul instituțiilor care formează laolaltă Guvernul României. Și cred că îmi pot permite să spun că declarația din februarie a domnului președinte interimar Bolojan vine în contextul unui angajament luat oricum de coaliția guvernamentală, aceea de accelerare a dezvoltării industriale a României, inclusiv în domeniul de apărare, pentru ca România să poată să își furnizeze propriul necesar de muniție și armament la standard NATO propriei armate, dar să și devină furnizor regional către partenerii noștri de securitate. Și mulțumesc pentru întrebare, cumva, pentru că nu doream să punctez neapărat, dar se găsește în comunicat o hotărâre de guvern adoptată astăzi prin care se asigură protecția personalului și implicit a operatorilor economici în perioadele neacoperite cu comenzi sau contracte din sistemul de producție de securitate și de apărare. Mă refer aici la ROMAERO, la Avioane Craiova, la IOR SA și la Șantierul Naval Mangalia SA sau la societatea Uzina Mecanică Orăştie. Asta arată cum, într-adevăr, lucrurile se așează pentru ca România să își crească capabilitățile de producție și de apărare și să devină un furnizor de securitate, inclusiv prin furnizarea de echipamente militare partenerilor. Și planul, fără îndoială, există. Nu sunt eu parte a acestor consultări. Există un nivel strategic la nivel de CSAT, dar dialogul interinstituțional între Guvern și Președinție există și e deschis permanent pe această temă.
Reporter: S-a decis ce ar urma să preia MapN sau măcar până când ar urma să se decidă?
Mihai Constantin: Da, nu cunosc să existe un asemenea calendar. E posibil ca el să existe. Însă știu că lucrurile trebuie implementate cât de repede este posibil, dar respectând sau cu prudența necesară pentru ca lucrurile să fie corect făcute și pentru a nu se perturba ecosistemul de producție de echipament militar existent în prezent. Mulțumesc, vă rog.
Reporter: De ce a renunțat Guvernul la impozitarea progresivă a pensiilor speciale?
Mihai Constantin: Da, cred că întrebarea ar putea fi reformulată. Guvernul nu a renunțat, dar, între timp, acea decizie a Guvernului, luată în baza unui angajament prin PNRR de impozitare progresivă a pensiilor speciale, cum le numiți, a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională. Iar deciziile Curții, cum bine știm cu toții acum, în aceste zile, sunt aplicabile imediat. Așa că Guvernul, prin ordonanță de urgență, iată cât de repede s-a putut, a luat la cunoștință și aplică, de fapt, decizia CCR-ului, revenind la impozitarea cu 10% a ceea ce depășește pragul de 3.000 lei, dacă nu mă înșel.
Reporter: Vor fi luate măsuri în continuare? Există discuții la acest moment pentru a nu pierde banii europeni, pentru că știm că este un jalon important, o reformă importantă pe care și-a asumat-o statul român la Bruxelles și am putea pierde o sumă consistentă.
Mihai Constantin: Da, aceste discuții ați avut șansa, zic eu, foarte fastă, să le puneți direct către doi miniștri care pot să fie responsabili pentru comunicările despre ce discuții au loc de vreo două săptămâni, extrem de intense între premier și toți actanții, toate ministerele care au jaloane în PNRR știu că urmează ca Guvernul să centralizeze toate aceste informații și să ia niște decizii importante pentru rediscutarea PNRR-ului în perioada următoare. În această clipă, nu pot decât să vă confirm, ca și dumneavoastră, o așteptare, care probabil este reală, dar nu am să vă dau informații concrete. Vă mulțumesc foarte mult. Urmează așadar comunicatul, vă rog urmăriți pentru impactul social pe care ar putea să-l aibă această carte de identitate electronică. MAI declanșează o campanie de informare și îmi fac și eu datoria să potențez eforturile lor de comunicare. Vă mulțumesc foarte mult și să ne revedem sănătoși!