Briefing de presă susținut de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul justiției, Alina Gorghiu și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de Guvern

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bine v-am regăsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, marți, 30 aprilie 2024. Începem cu un subiect din domeniul fiscal, pentru că, astăzi, Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență la propunerea Ministerului Finanțelor și vreau să mulțumesc domnului ministru al finanțelor, Marcel Boloș, că participă la acest briefing pentru a vă da informații și detalii cu acuratețea maximă. Domnule ministru, mulțumesc și vă rog!
Marcel Boloș: Mulțumesc! Într-adevăr, Guvernul a aprobat în ședință ordinară proiectul de ordonanță de urgență care impune o serie de măsuri pe linia continuării proiectelor de digitalizare și a conformării voluntare pentru contribuabili. Avem, în acest fel, trei categorii de măsuri principale. Este o primă măsură referitoare la e-case de marcat fiscale. După cum știm, în sistemul național sunt racordate peste 650.000 de case de marcat fiscale și, în scopul conformării voluntare, structura sistemului de informații a raportărilor zilnice între contribuabili și ANAF va fi una care va conține și elemente de identitate opțională pentru cumpărători. Practic, ne pregătim pentru proiectul care va însemna declarația unică digitală, pe care o vom implementa, în perioada următoare, ca o continuare a măsurilor pe care le avem în domeniul digitalizării. Așadar, odată aprobată această ordonanță, vom avea un sistem complet de informații pentru ceea ce înseamnă raportarea datelor financiare de către contribuabil, dar și un fundament mai complet pentru modulele antifraudă pe care le avem în lucru și pe care intenționăm să le operaționalizăm începând cu data de 1 iunie, pentru a trece la o altă modalitate de management a riscului fiscal.
A doua categorie de măsuri care a fost aprobată tot astăzi este pe linia proiectului și acțiunilor de digitalizare pe e-transport. Pentru cei care au uitat sau pentru cei care au omis să obțină codul UIT pentru declarația de e-Transport, dar bunurile sunt înregistrate în evidențele contabile, vom renunța la măsura confiscării acestor bunuri și vom aplica doar sistemul de amenzi pe care îl avem pentru ceea ce înseamnă abaterile contravenționale în domeniul declarației de e-Transport.
Cea de-a treia categorie de măsuri este cea referitoare la marile proprietăți, marile averi, al căror termen scadent era pentru data de 30 aprilie. S-a aprobat amânarea acestui termen până la data de 30 septembrie, pentru ca sistemul informațional referitor la marile proprietăți să poată să permită accesul la informații privind valoarea impozabilă a clădirilor. După cum se cunoaște, pentru clădirile mai mari de 2,5 milioane lei și mijloacele de transport cu o valoare de peste 375.000 lei, impozitul de 0,5% era un impozit cu termenul scadent pentru 30 aprilie. În acest context, pentru a avea acces la aceste categorii de informații pe care le-am menționat, dar și pentru a putea continua ceea ce înseamnă sistemul informatic necesar pentru acest tip de impozit, termenul, așa cum am menționat, s-a amânat până pe data de 30 septembrie 2024.
În acest context, proiectele pentru ceea ce înseamnă digitalizarea ANAF continuă. După cum se cunoaște, modulul e-Factura este funcțional și operațional cu data de 1 ianuarie și i-am aplicat o serie de îmbunătățiri de-a lungul timpului, ca urmare a observațiilor pe care le-am primit de la mediul de afaceri; am dezvoltat, de asemenea, un parteneriat cu mediul de afaceri pentru a îmbunătăți funcționarea modulului e-Factura. De asemenea, cu data de 1 iulie pentru termenul scadent al taxei pe valoarea adăugată din luna iulie vom introduce decontul de TVA precompletat, scopul acestei măsuri fiind de a reduce gap-ul de TVA pe care îl avem – estimat din calculele Comisiei Europene – la peste nouă miliarde de euro, din care 40% provine din achizițiile intracomunitare. De asemenea, în continuarea măsurilor de digitalizare, modulul e-Transport și instalarea scannerelor în vămi, împreună cu sigiliul electronic al mărfurilor, fac parte din pachetul de măsuri de digitalizare, tocmai pentru a obține o cât mai bună colectare a veniturilor încasate la bugetul de stat.
După cum știți, pentru primul trimestru, veniturile planificate în valoare de 99 de miliarde de lei au fost în întregime realizate de către ANAF și acum așteptăm închiderea lunii aprilie. Iar, până la această dată, vă pot confirma că am trecut de luna aprilie de suma de 45 de miliarde de lei încasări la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, respectiv bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Este o sumă record care urmează să fie definitivată în zilele următoare și este efectul aplicării Legii 296 privind consolidarea fiscal-bugetară a României. Iar, în acest context, procesul de consolidare fiscală pe care l-am inițiat și care este în implementare în momentul de față, are în vedere, ca fundament, atât măsurile de digitalizare, cât și măsurile care au fost aprobate prin Legea 296, în septembrie 2023. Acestea sunt măsurile aprobate astăzi în ședința de guvern. Vă mulțumesc!
Reporter: Domnule ministru, v-aș întreba ce se întâmplă cu programul pentru fertilizarea in vitro. Aveți bani pentru a susține acest program?
Marcel Boloş: După cum știți, prin Ordonanța 31 a fost modificat cadrul legal pentru a asigura accesul la acest program pentru cele peste 10.000 de familii de tineri. În cursul zilei de astăzi, la ora 17:00, avem întâlnirea cu Ministerul Familiei și Tineretului pentru a mai lămuri mecanismele procedurale pe care le mai avem de parcurs, astfel încât suma de 150 de milioane de lei să poată să fie utilizată pentru acest program. Îi asigur pe toți beneficiarii că suntem deschiși pentru ca să identificăm măsurile care mai sunt în completarea cadrului legal și vom definitiva și ceea ce urmează să implementăm ca măsuri după discuția pe care o avem cu Ministerul Familiei și Tineretului.
Reporter: Dar ce mai e de lămurit, concret?
Marcel Boloș: În cadrul legal existent trebuia ca Ministerul Familiei să facă solicitări către ordonatorii de credite pentru ca, prin intermediul mecanismului pe care l-am descris, să poată să își completeze fondurile care i-au fost alocate. Probabil că nu s-a găsit o soluție la această problemă și împreună cu Ministerul Familiei vom definitiva ceea ce mai este de făcut. Nu cunosc detaliile tehnice care mai sunt de dus la bun sfârșit, dar vă asigur că programul va merge înainte, are mecanismul legal pentru completarea surselor de finanțare. Să văd ce mai este din partea Ministerului Familiei. Ca dovadă a deschiderii de care dăm dovadă, pe care o avem, am invitat Ministerul Familiei pentru a putea continua implementarea acestui program.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș reveni puțin la taxa pe marile averi de care vorbeați puțin mai devreme, așa-numita taxă pe lux, pentru că așa i s-a spus în spațiul public. În primul rând, aș vrea să vă întreb de ce ați amânat acest termen și câți bani s-au strâns până acum la buget? Pentru că este o taxă nouă, introdusă de la 1 ianuarie, pare a nu fi neapărat eficientă.
Marcel Boloș: Taxa aceasta pe lux, așa cum ați denumit-o, are nevoie de anumite informații care nu sunt la îndemâna contribuabilului: valoarea impozabilă a clădirii. Știm că pentru clădiri valoarea este de peste 2,5 milioane de lei, iar pentru mașini 375.000 de lei. În deciziile de impunere, pe care le emit autoritățile locale, această valoare impozabilă, care se comunică contribuabilului, nu există. Și atunci, omul nu știe dacă datorează sau nu datorează, fiindcă n-are informații cu privire la valoarea impozabilă. Mecanismul de astăzi, pe care îl avem pentru operaționalizarea acestui tip de impozit, presupune ca autoritățile locale în evidența cărora se găsesc contribuabilii și care au clădiri cu o valoare mai mare de 2,5 milioane de lei să înștiințeze contribuabilii, pentru ca mai apoi, ANAF-ul, cu tot ce înseamnă structurile teritoriale județene, să poată să emită deciziile de impunere și să putem să purcedem la încasarea banilor. Deci e prematur de spus care este suma pe care o vom încasa. Deocamdată, mecanismul trebuie pus la punct, încât autoritățile locale să comunice cu ANAF-ul și, în același timp, contribuabilul să știe că în evidențele autorităților locale figurează acele proprietăți imobiliare cu valori de peste 2,5 milioane de lei.
Reporter: În același timp, știm că ieri ați avut o ședință cu prim-ministrul, după ce ați prezentat în trecuta ședință de guvern un memorandum prin care se arăta, practic că există anumite probleme cu majorările de salariu, cu recalcularea pensiilor. Într-adevăr, sunt majorări care pun presiune pe bugetul statului și pe deficit. Dacă puteți să îi asigurați pe români acum, în preajma sărbătorilor de Paște, dacă statul are bani pentru toate aceste majorări.
Marcel Boloş: Nu se pune problema să nu fie achitate salariile sau pensiile, sub nicio formă, pentru sectorul bugetar și pentru pensionari. Am spus de nenumărate ori că recalcularea pensiilor este cuprinsă, bugetată în Legea bugetului de stat, iar majorările salariale pentru ceea ce am avut ca măsuri aprobate până la aprobarea Legii bugetului de stat, fondurile sunt cuprinse în legea bugetară anuală, ce s-a aprobat ulterior, am găsit mecanismul de retrimestrializare și de virare de credite bugetare – sunt mecanisme specifice pentru finanțele publice – iar mai apoi, după rectificare, sumele vor fi asigurate pentru ca să ne achităm datoriile și drepturile salariale la care au dreptul cei din sectorul public. Sub nicio formă, şi repet acest lucru pentru a nu știu câte oară, nu se pune în discuție ca Guvernul să nu își achite datoriile pe care le are. Memorandumul nostru, pe care l-am înaintat, este o fundamentare a necesarului de fonduri pe care îl avem de asigurat la rectificarea bugetară și este ca urmare a acestor măsuri care au fost aprobate pentru ceea ce înseamnă majorările salariale ulterior aprobării Legii bugetului de stat. Sunt revendicări și drepturi salariale legitime pe care noi le onorăm, astfel cum ele au fost aprobate de către guvern. Și spun încă o dată același lucru: toată lumea să fie liniștită, că își va primi banii.
Reporter: Deci, ca să înțelegem: la rectificarea bugetară, până atunci și după, trebuie să ne împrumutăm ca să putem să plătim toate acestea?
Marcel Boloș: La rectificarea bugetară…
Reporter: Și atunci presiunea pică pe deficit.
Marcel Boloș: Nu se poate pune problema că ne împrumutăm pentru un anumit tip de cheltuială. Nu există așa ceva în tot mecanismul de finanțare a deficitului bugetar.
Reporter: Printre altele, și pentru asta.
Marcel Boloș: Deficitul bugetar este unul singur și de acolo finanțăm toate tipurile de cheltuieli care nu se acoperă din venituri, simplu spus și pe înțelesul tuturor. Noi, până la rectificarea bugetară, prin retrimestrializări și prin virări de credite bugetare, adică în limita aceluiași buget pe care îl avem la dispoziție, am identificat aceste mecanisme tranzitorii pentru ca drepturile salariale să poată fi achitate. Sunt drepturi legitime la care cei din sectorul public au tot dreptul. Spun, de asemenea, pentru a nu știu câta oară, că nu suntem cu drepturile salariale peste media Uniunii Europene, încât să discutăm despre un sistem de remunerare care nu-și găsește locul în mecanismul bugetar și în ceea ce privește alocările de fonduri de la bugetul public.
Reporter: Dar, totuși, cu deficitul suntem peste medie. Cât ar putea să fie până la finalul anului?
Marcel Boloș: Acesta este un subiect pe care aș vrea din nou să îl lămurim, pentru că noi așteptăm o traiectorie a deficitului bugetar în luna iunie, pe care Comisia Europeană îl comunică fiecărui stat membru care se găsește în situația de deficit bugetar excesiv. Ce înseamnă deficit bugetar excesiv? Știm că înseamnă depășirea limitei de 3% din PIB sau de 60% pentru datoria publică din PIB. Ca orice țară membră a Uniunii Europene, această traiectorie a deficitului bugetar va porni de la un estimat pe care Comisia Europeană îl are în vedere și va avea, de asemenea, o perioadă de timp în care România va trebui să ajusteze deficitul bugetar până la limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. În acest context, aceste estimări și aceste limite ale deficitului bugetar pe care le vom primi de la Comisia Europeană, vor lămuri de unde pornim. /…/