Briefing la finalul ședinței de Guvern susținut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin
[embedded content]
[Check against delivery]
Mihai Constantin: Bună ziua şi bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, joi, 27 martie 2025. Începem cu un subiect de interes pentru gestionarea pieței de muncă: un nou sistem online pentru evidența salariaților va fi implementat în România. ReGES online va înlocui complet aplicația cunoscută de angajați și de angajatori sub numele de REVISAL, depășită în raport cu volumul de informații despre relațiile de muncă, complexitatea acestora și evoluția tehnologiei. Menționez câteva date care pun în evidență necesitatea acestui nou sistem finanțat prin PNRR. Apropo, în REVISAL erau înregistrate ieri, 26 martie 2025, peste 6,7 milioane de contracte individuale de muncă, mai mult de 5,7 milioane de salariați și peste 750.000 de angajatori. Prin implementarea noii platforme va fi simplificat accesul angajatorilor și al salariaților în sistem, se va reduce birocrația și vor fi actualizate mai rapid datele despre raporturile de muncă. Pentru a facilita adaptarea la noul sistem, angajatorii au la dispoziție șase luni pentru a face tranziția de la REVISAL la ReGES online, iar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern aprobate astăzi va fi emis un ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale care va reglementa procedura de acces în vederea completării, transmiterii și interogării datelor în și din acest nou registru. Menționez câteva dintre beneficiile aduse de utilizarea noului sistem atât angajatorilor, cât și autorităților: digitalizarea completă a procesului de gestionare a datelor privind raporturile de muncă; mai precis, angajatorii nu vor mai fi nevoiți să instaleze aplicații locale pe propriile device-uri, vor putea accesa prin web securizat acest serviciu pus la dispoziție de către stat. Implicit, se va spori securitatea datelor gestionate în acest registru, se vor reglementa obligațiile pentru angajator de a transmite datele despre noii salariați cel târziu în ziua anterioară începerii activității, va crește transparența și se vor elimina dificultățile birocratice, va crește disciplina în transmiterea datelor, cu beneficii conexe numeroase, va crește gradul de conformitate al angajatorilor și se va reduce numărul de abuzuri legate de întârzierea acestor raportări.
O altă decizie luată astăzi prin ordonanță de urgență și tot ca parte a procesului de transformare digitală și de eficientizare a serviciilor publice pe care le oferă statul român cetățenilor săi: a fost reglementat principiul prin care cetățenilor români care nu au domiciliul în România, ci într-un stat membru al Uniunii Europene, li se vor putea elibera cărți electronice de identitate cu valoare de document de călătorie, potrivit ordonanței de urgență adoptate astăzi de executiv. Astfel, se garantează dreptul la liberă circulație și la ședere în cadrul Uniunii Europene. Pentru cetățenii care fac dovada că locuința principală este în alt stat decât în România, câmpul referitor la domiciliul persoanei nu se va regăsi tipărit pe cartea electronică de identitate. Practic, nu va fi menționat domiciliul. În plus, persoana respectivă trebuie să dețină un cont validat în platforma HUB, care este portalul de servicii și informații de la nivelul Ministerului de Interne, cu excepția cetățenilor români care sunt minori, nu au împlinit 18 ani. Procedura de creare și de validare a acestor conturi se stabilește printr-un ordin al ministrului afacerilor interne, în termen de 90 de zile de la adoptarea acestei ordonanțe de urgență.
O altă decizie este legată de interesul cetățenilor români care sunt proprietari de autoturisme: prețurile polițelor RCA vor rămâne plafonate și după data de 1 aprilie pentru încă trei luni, respectiv până la 30.06.2025. Guvernul a luat decizia prelungirii plafonării RCA la propunerea Autorității de Supraveghere Financiară, pentru a preîntâmpina unele dezechilibre în piață și creșterea prețurilor pentru aceste polițe de asigurare, sunt argumentele folosite și la precedentele decizii similare care au prelungit această plafonare. Câteva date relevante potrivit statisticilor publicate, la finalul anului 2024, existau peste 10,7 milioane de vehicule în parcul național, iar la 13 martie 2025, 7,6 milioane erau asigurate. O pondere ce se menține redusă față de dimensiunea parcului auto, element ce fundamentează, printre altele, decizia Guvernului de astăzi.
O altă serie de hotărâri de guvern, patru la număr, au fost adoptate astăzi, în ședința de guvern, în perspectiva alegerilor care vor avea loc duminică, 4 mai 2025. Este vorba de acte normative care dau autorităților competente în organizarea alegerilor să desfășoare acțiunile specifice pentru o bună desfășurare a scrutinului din 4 mai. Și, de asemenea, folosesc acest prilej pentru a vă reaminti dumneavoastră, la presă, dar mai ales celor vizați, că pe 4 mai 2025 vor avea loc și alegeri locale parțiale în 19 localități și într-un consiliu județean. Și vă readuc aminte această listă: comuna Sopot, județul Dolj, comuna Secăria, județul Prahova, municipiul Zalău, județul Sălaj, orașul Bușteni, județul Prahova, orașul Ulmeni, județul Maramureș, orașul Oțelul Roșu și comuna Lăpușnicel, județul Caraș-Severin, comunele Căbești și Rieni din județul Bihor, comunele Avrameni și Coșula, în județul Botoșani, comuna Valea Ierii din județul Cluj, comuna Limanu, județul Constanța, comuna Gura Ocniței, județul Dâmbovița, comuna Buturugeni, județul Giurgiu, comuna Heleșteni, județul Iași, comuna Iancu Jianu și comuna Mihăilești din județul Olt și comuna Drăgănești-Vlașca din județul Teleorman.
Și aș vrea să închei cu o informație de mare impact, mai ales pentru o anumită categorie de vârstă din România, continuă în anul 2025 un program de succes derulat de către Guvernul României. Mă refer la Programul de internship al Guvernului României, o oportunitate pentru tinerii interesați să cunoască modul de lucru în administrația publică, care va continua această vară cu ediția a XII-a. 150 de tineri cu vârsta între 16 și 27 de ani vor avea posibilitatea să lucreze în iulie și august împreună cu angajații din Guvern, pentru a cunoaște îndeaproape mecanismele instituționale și pentru a-și dezvolta propriile competențe. Vă readuc aminte că nu s-au schimbat parametri față de edițiile precedente, adică aceste două luni, iulie și august, vor fi remunerate pentru cei selectați cu echivalentul salariului minim brut pe economie. În prezent, suma nominală este de 4.050 de lei brut. Și vreau să readuc aminte și criteriile candidaților: să aibă între 16 și 27 de ani, am menționat deja asta, să fie cetățeni români și să cunoască limba română atât scris, cât și vorbit, să dețină cunoștințe IT și cel puțin o limbă străină de circulație internațională, să nu fie activi pe piața muncii și să nu fi absolvit anterior acest program. Vă dau încă o informație de context. Anul trecut erau tot atâtea locuri – 150, dar am avut, cred, în jur de 1.800 de tineri interesați. Deci, o comisie la nivelul Secretariatului General al Guvernului va face și anul acesta selecția celor care se înscriu și dau, de asemenea, celor interesați numele platformei unde se regăsesc toate aceste date de eligibilitate și de progres al programului de internship al Guvernului 2025 – www.internship.gov.ro. Acestea au fost informațiile pe care am vrut să le punctez în fața dumneavoastră. Va urma, ca de obicei, comunicatul detaliat despre deciziile luate astăzi în cadrul ședinței de guvern și în anticiparea unei prezențe care va da și mai multă consistență acestui brief, vă stau eu la dispoziție până atunci, dacă vă pot ajuta cu informații suplimentare. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Mai întâi, referitor la modificarea REVISAL. De ce era ea necesară și ce se va întâmpla cu datele, dacă vor fi portate și, eventual, dacă va costa suplimentar portarea datelor?
Mihai Constantin: Costuri există, bineînțeles, dar la costuri către cine sau…?
Reporter: Față de bugetul care este deja prevăzut.
Mihai Constantin: Această tranziție este bugetată, este în planul de acțiuni al Ministerului Muncii și am specificat, se va face conform standardelor de securitate care se impun tuturor serviciilor digitale pe care statul român le pregătește, inclusiv acesta, și ea va aduce foarte multe beneficii – și pentru angajatori și pentru angajați, care, în timp, vor putea să-și verifice personal, pe măsură ce vom introduce identitatea digitală securizată pentru a interacționa cu toate aceste servicii, va fi simplu pentru un salariat să își poată anticipa sau urmări contributivitatea aferentă muncii sale. Pentru angajatori va fi, de asemenea, foarte simplu, pentru că nu mai e nevoie să cumpere vreo licență sau să-și instaleze pe propriile device-uri o anumită interfață. Prin web-ul securizat pus la punct de către tot acest ecosistem digital pe care statul român îl pregătește, va putea avea acces în această platformă pentru a opera modificările necesare.
Reporter: Nu era suficient un upgrade al platformei care deja există?
Mihai Constantin: Da, aici mă introduceți în niște detalii tehnice la care nu, despre care nu am informații. Dar probabil că răspunsul este nu. De ce? Cred că l-am auzit și pe premier repetând acest lucru. Statul român are nevoie de o soluție unitară și coerentă și interoperabilă între toate autoritățile care oferă servicii digitale, iar transformarea aceasta digitală are o coerență fără precedent și probabil, standardul de securitate – în primul rând pentru că e un volum mare de date personale – știți că această prudență există și la nivelul tuturor instituțiilor care adună foarte multe date personale, trebuie respectat cu maximă strictețe.
Reporter: Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni și, conform datelor prezentate de Ministerul de Finanțe, cheltuielile totale au crescut cu 3,7% și cheltuielile de personal au crescut cu 16,2%, iar în ceea ce privește dobânzile, e o creștere de 50,9%. Cum se explică toate aceste creșteri? În primul rând, cheltuielile de personal, în contextul în care se tot vorbește de reducerea cheltuielilor de personal.
Mihai Constantin: Da, cred că cele menționate dumneavoastră și de angajamentul comunicat în mod coerent și de multă vreme de către Executiv, nu se contrazic, pentru că, bine, expertiza financiară nu-mi aparține, dar această comparație este ceea ce contabilii internaționali numesc year to year – an la an, iar nominal ne aducem cu toții aminte că 2024 a însemnat o perioadă de creșteri salariale substanțiale, resimțite de altfel, pe toată piața de muncă de către cei mai mulți dintre angajați. Și este firesc ca, comparativ, an la an, să apară această creștere, însă angajamentul de reducere a cheltuielilor publice în general și de personal în particular, este în continuare menținut și implementat de către Ministerul de Finanțe.
Reporter: Bună ziua! O singura întrebare, legată tot de REGES online. În vara anului trecut, Inspecția Muncii a atribuit această licitație, a desemnat câștigătorii. Era acolo un termen pentru ca acest nou sistem să fie gata până la finele anului trecut 2024, ca să nu pierdem o finanțare din PNRR; lucrul era stipulat chiar în caietul de sarcini, unde se spunea că durata maximă de livrare și implementarea serviciilor este de 12 luni de la începerea contractului, dar nu mai târziu de 31.12.2024. E o întârziere, iată, sunt încă șase luni până când va fi mutat complet digital evidența salariaților. Am pierdut sau vom pierde bani din PNRR pentru această întârziere?
Mihai Constantin: Din câte m-am documentat în prealabil acestei întâlniri cu dumneavoastră, nu se pierde finanțarea europeană, iar dacă există acest decalaj sau aș spune, o reașezare în calendar a acestor execuții finanțate prin PNRR, ea, din păcate, nu este singulară. S-au întâmplat mai multe permutări de acest gen și chiar dacă se va face cu întârziere, e important ca ea să fie bine făcută și operațională încă din prima clipă și de utilitate pentru piața muncii. Și acest lucru se va întâmpla în cursul acestui an. Mulțumesc foarte mult și vreau să îi mulțumesc și domnului ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care a găsit răgazul să vină în fața dumneavoastră pentru a promova două ordonanțe de urgență adoptate astăzi, extrem de tehnice. Îi mulțumesc că își asumă dumnealui această explicație, de care eu n-aș fi fost capabil. E vorba despre două scheme de ajutor de stat pentru consumatorii de energie. Domnule ministru, nu spun mai multe pentru că s-ar putea să greșesc. Vă las pe dumneavoastră și vă mulțumesc anticipat.
Sebastian Burduja: Mulțumesc mult, domnule Mihai Constantin, și dumneavoastră, stimați colegi, cu scuzele de rigoare pentru scurta întârziere; am avut o discuție cu domnul vicepremier Neacșu, în marja ședinței de Guvern. Astăzi e o ședință de guvern importantă, pentru că sprijinim în continuare industria românească, o industrie care a fost pusă într-o situație dificilă, așa cum a fost întreaga industrie europeană în ultimii ani. Ceea ce am susținut și în Consiliul de Miniștri ai Energiei la Bruxelles este că, având în vedere prețurile la energie electrică de pe piața europeană, în raport cu prețurile din Statele Unite sau din China, este extrem de greu să fii competitiv, mai ales pentru acele industrii energo intensive, deci care au costuri mari cu energia electrică sau cu gazele. Asta este și concluzia raportului Draghi.
Ministerul Energiei s-a străduit și anul trecut, pe final, a obținut o aprobare a Comisiei Europene pentru o schemă de ajutor de stat, cunoscută sectorului energo-intensiv, prin care se acordă excepții de la plata certificatelor verzi și, practic, în funcție de anumite coduri CAEN, întreprinderi energo-intensive sunt exceptate de la plata a 75% sau 85% din costurile aferente acestor certificate verzi. Bugetul total al schemei este de 578,4 milioane euro, ajutoarele nu depășesc 150 de milioane de euro pe an, iar numărul estimat al beneficiarilor este de 200. De asemenea, astăzi, altă schemă de ajutor de stat, tot pentru energo-intensivi, bazată pe Ordonanța 138/2022, are un buget tot de 150 de milioane de euro pe an, iar modificarea de astăzi, solicitată de industrie, este să se permită plata în două tranșe, în fiecare an, a acestui sprijin, în loc de o singură tranșă anuală. Deci tot o formă de sprijin pentru marea industrie, pentru energo-intensivi. Este, cred, o expresie clară a angajamentului Guvernului României de a sprijini industria, cu atât mai mult cu cât țara noastră se pregătește să devină extrem de competitivă în sectorul energetic, atât în producția de energie electrică, unde avem în lucru investiții de peste 17-18.000 de Megawați, dintre care 10.000 de Megawați, energie verde, solar și eolian – aviz amatorilor – acestea sunt contracte semnate sau proiecte deja în execuție, iar în sectorul gazelor naturale, bineînțeles că suntem deja numărul unu sau numărul doi, în funcție de trimestru, la nivelul Uniunii Europene, ca producție de gaz natural – ne luptăm cu Țările de Jos – dar, din 2027, odată cu gazul din Neptun Deep, cu siguranță că vom fi numărul unu, pentru că ne vom dubla pur și simplu producția de gaz și vom face acest proiect, indiferent ce s-ar spune, indiferent câte interese vom deranja. Am constatat că deranjăm atât două-trei organizații de mediu, cât și o parte dintre reprezentanții opoziției în Parlament, probabil interese convergente. Oricum, independența energetică a României, securitatea energetică a țării noastre, ele nu sunt negociabile. Chiar dacă se inventează pretexte, chiar dacă există organizații de mediu care contestă avize de la Ministerul Culturii – de exemplu, la Neptun Deep, la 160 km în larg, cu privire la fundul Mării Negre și presupusa existență a unor vestigii antice acolo. Dincolo de aceste șicane în instanță, statul român trebuie să meargă mai departe, pentru că obiectivul zero al Guvernului României este să le asigure românilor o energie ieftină și o energie sigură. Asta înseamnă facturi mai mici și înseamnă șansa unui mediu economic mult mai competitiv. Când ai un preț bun la energie electrică sau la gaz, ești o țară mult mai atractivă pentru investiții, ceea ce înseamnă locuri de muncă, salarii mai bune și o țară mai dezvoltată, așa cum ne dorim cu toții.
Reporter: Bună ziua. V-aș întreba ce cantitate de gaz va fi extrasă din Marea Neagră în primul an și apoi în primii cinci ani și ce cantitate de gaz din aceasta a fost sau va fi vândută la export, dacă ne puteți spune, vă rog?
Sebastian Burduja: Estimarea conservatoare pentru rezervele din Neptun Deep, dar e o estimare pe deplin confirmată, este de minim 100 de miliarde de normal metri cubi.
Reporter: Pe an?
Sebastian Burduja: Nu. Estimarea totală. Acum, gândiți-vă că România produce și consumă anual 8-9-10 miliarde de normal metri cubi. Cam cât producem, atât consumăm. Deci pe estimarea conservatoare, timp de 10-12 ani de zile, ne vom dubla producția. Dacă rezervele vor fi mai mari, cu atât mai bine. Am mai spus-o, proiectul înseamnă 20 de miliarde de euro cel puțin intrați în buzunarele românilor, în bugetul de stat, este o investiție de patru miliarde de euro -e cea mai importantă investiție din sectorul energetic: 50% OMV Petrom, 50% Romgaz. Estimăm că, în următorii ani, consumul de gaz va crește cu 25-30%, poate puțin mai mult. De ce? Pe de o parte, pentru că vizăm să ducem acest gaz românesc în casele românilor și există programe de extindere a rețelei de distribuție prin Anghel Saligny sau prin alte instrumente, deci să ducem gazul în localitățile unde nu există rețea la acest moment. Și, pe de altă parte, pentru că avem în lucru proiecte mari de producție de energie electrică, termocentrale pe gaz. Cel mai bun exemplu este la Mintia, e o capacitate foarte mare, va fi cea mai mare centrală pe gaz din Uniunea Europeană, de 1.750 de megawați, mai mult decât centrala de la Cernavodă. Nu mai vorbesc de Iernut – 97% stadiu de execuție, Jalnița și Turceni în perspectivă cu încă 1300 de megawați. Toate aceste centrale vor folosi gaz. Deci, dacă o să ne dublăm producția, deci o creștere de 100% și consumul va crește cu 25-30%, atunci vor fi și cantități pentru export. Personal, sper să fie cât mai puține. De ce? Pentru că noi trebuie să dăm valoare adăugată a acestui gaz. O utilizare este să-l transformăm în energie electrică și foarte bine vinzi energie electrică inclusiv vecinilor, să depindă ei de noi, nu noi de ei, dar poți să revitalizezi industria îngrășămintelor chimice și, așa cum se știe, Romgaz analizează preluarea Azomureș. Poți să faci fabrici de medicamente, poți să faci noi fabrici de ceramică sau alte ramuri unde gazul este important ca materie primă.
Reporter: Dumneavoastră aveți o relație bună cu Statele Unite. În acest moment, în coaliție se discută despre nominalizarea unui emisar care să negocieze pentru România tot ceea ce înseamnă parteneriatul strategic cu SUA și să mențină o relație bună. Ce calități credeți dumneavoastră că ar trebui să aibă acest emisar?
Sebastian Burduja: Am văzut tot felul de speculații și nu s-a pus această problemă. Cu siguranță, rolul Statelor Unite ale Americii în politica globală este unul fundamental. Și pentru România, de asemenea, este unul vital, ca partener de securitate, ca partener de dezvoltare economică și ca partener în zona de cercetare-inovare, toate cele trei dimensiuni fiind parte din partenerul strategic pe care România îl are cu Statele Unite al Americii. E o dinamică aparte în politica globală, e o dinamică aparte în politica de relații externe pe care Statele Unite o au în acest moment și sunt convins că România are nevoie de oameni foarte buni, care, împreună cu toți cei care țin la evoluția noastră și la rolul nostru în NATO, să poată contribui la această relație pozitivă.
Reporter: Dacă vi s-ar propune această funcție, dumneavoastră ați acceptat-o?
Sebastian Burduja: Nu vreau să intru în aceste speculații. Eu sunt ministru al energiei, avem foarte multe proiecte în lucru și mă bucur că, aproape în fiecare ședință de guvern, reușim să mai rezolvăm o problemă, care poate era de azi, de ieri sau de zeci de ani de zile. Avem marile investiții, hidrocentralele cu stadiu avansat de execuție și acolo este o dispută cu câteva ONG-uri de mediu pe care, sincer, nu le înțeleg, pentru că m-aș gândi că, fiind în România, au și ele interesul românilor, ca obiectiv principal, iar interesul nostru nu poate să fie decât securitatea energetică a țării.
Reporter: Domnule ministru, aș insista puțin pe latura aceasta externă, pentru că nu ați spus dacă ați refuza în cazul în care vi s-ar propune. A fost vehiculat numele dumneavoastră, inclusiv pentru această funcție de Înalt Reprezentant în relația cu SUA sau pentru Ministerul de Externe, în cazul în care va fi demis domnul Hurezeanu. Ați accepta sau nu?
Sebastian Burduja: Încă o dată, din respect pentru colegii mei de Guvern și pentru domnul ministru Hurezeanu, pentru premierul României, pentru domnul președinte Bolojan și ceilalți care au în atribuții, practic, zona externă, nu cred că este cazul să mă pronunț. Și e și o formă de respect față de portofoliul Ministerului Energiei, de colegii mei de la minister. Nu vreau să intru în aceste speculații.
Reporter: Ați avut o discuție în Partidul Național Liberal sau cu premierul?
Sebastian Burduja: Nu s-a pus această problemă.
Reporter: Domnule Burduja, sunt vehiculate mai multe nume pentru această funcție de reprezentant în relația cu Statele Unite. Una dintre persoanele vehiculate este și Ben-Oni Ardelean, cel care v-a fost coleg de partid până recent. Ar fi potrivit pentru o asemenea funcție?
Sebastian Burduja: Cu toată simpatia, e un subiect asupra căruia nu pot să mă pronunț. Cred că România are vectori care pot fi utili în relația cu Statele Unite ale Americii, dar nu e rolul meu aici, cu sigla Guvernului în spate, ca ministru al energiei, să-mi dau cu părerea pe aceste subiecte.
Reporter: Aș mai avea o întrebare, vă rog. Spuneți-ne ce s-a întâmplat cu șefii din companiile de stat pentru care ați făcut evaluarea, cei care sunt contestați de Comisia Europeană și aici mă refer la companiile nelistate. Să ne spuneți și de cazul companiilor listate, vă rog.
Sebastian Burduja: Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene, cum că nu au îndeplinit jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acționarilor la mai multe companii – Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Midia Green, o companie mică de proiect; recent, a terminat centrala în cogenerare de la Năvodari și e o mare victorie – 80 de megawați, investiția Fondului Româno-Kazah. De asemenea, urmează Oil Terminal și câteva companii listate, pe care n-o să le nominalizez încă, pentru că nu vreau să influențez evoluțiile de pe piața de capital.
Reporter: În ceea ce privește persoanele care au plecat de la companiile nelistate, aș vrea să vă întreb câte persoane au plecat și câte vor primi acea recompensă de 6 indemnizații?
Sebastian Burduja: Toți cei care și-au adiționat contractele de mandat cu prevederile ordonanței de urgență care le dădea dreptul la a primi acele șase salarii, vor primi cele șase salarii. Dacă au refuzat această adiționare, dar până acum n-am avut un asemenea caz, din cunoștințele mele, atunci sigur că nu vor primi nimic și o să ne vedem în instanță, dacă este cazul și o să ne apărăm interesul statului român, pentru că nu putem să ne permitem să pierdem 300 de milioane de euro, 290 de milioane de euro pe ultima evaluare a Comisiei, poate vor fi mai puțini, pentru interesele unei persoane sau ale altei persoane. Eu am mai spus-o, România, în interpretarea colegilor din minister, a respectat legislația pe 109. Dar interpretarea comisiei pe jalon a identificat o serie de spețe și atunci am fost nevoiți să purcedem la aceste revocări, numiri de administratori provizorii și, ulterior, declanșarea procedurilor pe 109, ceea ce, într-un interval de 6 luni de zile, este rezonabil. Timpul este scurt, dar totuși ne vom încadra și nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121.
Reporter: Domnule Burduja, câte persoane au plecat din funcție?
Sebastian Burduja: Nu am o cifră exactă, dar gândiți-vă dacă într-un consiliu de administrație sau de supraveghere sunt șapte persoane, nu au plecat mai mult de 3-4 persoane, deci 3-4 companii, probabil până în 15 persoane, până acum, și urmează și restul spețelor să fie adresate în perioada următoare. De ce în perioada următoare? Pentru că o companie listată are anumite termene minime legale între momentul convocării adunării generale a acționarilor și momentul în care poate avea loc adunarea generală a acționarilor, undeva la 30 – 30 și ceva de zile. De aceea, la cele nelistate, lucrurile au mers mult mai repede, la cele listate așteptăm termenele legale, după care vom îndrepta această situație și vom da drumul la noile selecții.
Reporter: Ajutați-ne cu o precizare, ca să fie totul clar: câți oameni a cerut Comisia Europeană să plece și câți au plecat până acum?
Sebastian Burduja: Undeva la 40 de persoane sunt vizate în estimarea preliminară a Comisiei. Și subliniez asta, pentru că vom avea o decizie și acolo, vom avea un număr final și undeva la un sfert, cred că au fost deja revocați.
Reporter: Bună ziua! Dacă îmi permiteți o întrebare pe un alt subiect. Știu că suntem la sediul Guvernului, dar sunteți implicat și în această chestiune. Când credeți dumneavoastră că ar putea fi aprobat noul buget al Capitalei și dacă această întârziere ar putea afecta și anumite proiecte pe care Ministerul Energiei le-ar avea în parteneriat cu Primăria Generală?
Sebastian Burduja: Noi ne dorim cât mai repede să se aprobe bugetul Primăriei Generale, pentru că sunt sume importante datorate. Haideți să mă refer, totuși, la Ministerul Energiei. Există o datorie a Primăriei Generale, practic către ELCEN, compania ministerului, de 1,2 miliarde de lei, o datorie curentă.
Nu vorbesc de datoria istorică a RADET-ului, de multe miliarde. Fără acești bani, ELCEN va avea dificultăți în a-și achiziționa gazul pentru vara asta, pentru următorul sezon rece și, de asemenea, după mari eforturi, noi am obținut 361 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru modernizarea CET-urilor din București. Poate nu știu toți bucureștenii, dar trei din patru CET-uri, în capitala României, sunt de acum 60-70 de ani și, în fiecare iarnă, avem emoții ce facem dacă nu funcționează? Am obținut, în sfârșit, acești bani, după zeci de ani de așteptare, dar proiectele nu se pot face, dacă ELCEN nu poate să acceseze un împrumut bancar sau alte forme de sprijin pentru partea de cofinanțare. Ori, ce bancă creditează o companie care are de încasat 1,2 miliarde de lei? De aceea, prima solicitare pe care noi am făcut-o public este ca Primăria să bugeteze cât mai mult, dacă nu se poate în totalitate, din datoriile pe care le are.
Reporter: În acest sens, veți discuta cu primarul general în perioada următoare pentru modificarea proiectului?
Sebastian Burduja: Categoric, suntem deschiși să avem discuții și să punem lucrurile în ordine. Aceasta e o solicitare; și a doua este să eficientizeze cheltuielile Primăriei Generale. Dacă noi, la Ministerul Energiei, am putut să venim cu un proiect de reorganizare prin care 27% dintre posturi sunt desființate, prin care 33% dintre directori pleacă acasă, dacă putem să avem un gest de respect față de români și să strângem noi cureaua, cred că și Primăria Capitalei poate să facă același lucru.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, obligațiunile firmei Restart Energy One sunt suspendate la bursă. Și asta după ce numele directorului companiei a apărut într-un dosar DIICOT privind delapidare de fonduri printr-un proiect energetic bazat pe criptomonede. V-aș întreba ce informații aveți despre această companie și ce se va întâmpla cu toți clienții, pentru că este și furnizor de energie electrică?
Sebastian Burduja: Voi cere toate detaliile și, dacă se impune, voi avea o poziție publică.
Reporter: Momentan nu aveți informații în acest sens.
Sebastian Burduja: Nu am o poziție publică în acest sens.
Mihai Constantin: Cred că mai avem o întrebare, vă rog.
Reporter: În momentul de față industria siderurgică, cel puțin, se confruntă cu foarte mari probleme, și la Galați, și la Hunedoara, la Târgoviște şi principalul motiv sau, mă rog, unul din motivele pe care îl reclamă siderurgiștii este prețul mare al energiei. Și ei vin și spun că, la nivelul Uniunii Europene, sunt țări care compensează prețurile, astfel încât ele ajung undeva la 50 euro/Megawatt sau chiar sub această valoare. Sunt exemple concrete, dacă vreți: în Franța – 45 euro, în Germania – 53 euro, în România – prețul e undeva peste 100 euro. Când ar putea și siderurgia românească să beneficieze de subvenții și cam care ar putea fi un orizont de preț?
Sebastian Burduja: Cele două ordonanțe pe care le-am adoptat azi în Guvern sunt o formă de sprijin exact pentru subvenționarea energiei electrice sau, mă rog, facturilor cu utilitățile pentru acești consumatori energo-intensivi. Ei sunt eligibili și, pe de o parte, sunt exceptați de la plata unei mari părți din certificatele verzi, pe de altă parte, prin cealaltă schemă de ajutor de stat, primesc pur și simplu o sumă de la Ministerul Energiei. Ce înseamnă asta? Ca urmare a ordonanței de azi și, în baza solicitărilor lor, noi trebuie să le plătim de două ori pe an, ceea ce le asigură lor o lichiditate mai mare.
Chiar și Liberty Galați ne-a solicitat acest lucru și cele două sunt o formă de sprijin. Acum, sigur, pe termen mediu aș spune, România va avea prețuri foarte competitive la energia electrică. Prețurile depind de capacitatea proprie de producție. Vă spuneam că avem un lucru, proiecte prin care practic dublăm puterea instalată din România, deci cu cât crește oferta, cu atât prețul ar trebui să scadă. De asemenea, interconexiunile din centrul Europei; Austria, Slovacia nu sunt interconectate în piața energiei. Nu există sârmă să treacă granița. Austria-Ungaria, s-ar putea dubla foarte ușor, nu s-a făcut. Şi așa mai departe. Acestea, de asemenea vor contribui la reducerea prețurilor. Franța are un preț foarte bun, așa cum ați spus, produce foarte mult pe energie nucleară, pe combustibili nucleari. Din păcate, în regiunea noastră s-au întâmplat mai multe lucruri, nu avem interconexiuni suficiente cu vestul. Deci energia ieftină din vest nu ajunge întotdeauna până la noi, la bulgari și la greci. Apoi s-a creat un mare deficit de energie în urma războiul din Ucraina. Gândiți-vă că, până acum câțiva ani, Ucraina era un mare exportator de energie ieftină către zona noastră, pentru că aveau și ei foarte multe centrale nuclearo-electrice, iar acum din net exportator către noi au devenit importator și trebuie noi, practic, pe anumite intervale orare, să le exportăm, sigur, în condiții de piață. La fel, cererea din Republica Moldova și cu o cerere mare și o ofertă mică, sigur că și prețul în cele mai multe zile este semnificativ.
Reporter: Dar reducerea pe certificatele verzi, din câte știu, nu are un impact foarte mare în preț, ar fi vorba de câteva procente, undeva șapte-opt procente, ceva de genul ăsta. Noi vorbim de peste 100 euro pe Megawatt în România. Dacă scădem certificatele verzi, mai scădem undeva șapte-opt, zece euro din preț. Puteți totuși estima un interval de preț la care s-ar putea ajunge în industria siderurgică, aplicându-se toate aceste compensări de care vorbeați dumneavoastră mai înainte?
Sebastian Burduja: Da, sigur, prețurile la energie electrică variază. Se pot întâmpla multe. Asta răspund și când sunt întrebat legat de schema de compensare-plafonare. Dacă se rezolvă conflictul din Ucraina, se repornesc anumite grupuri de producție mari de acolo, cu siguranță prețurile în toată regiunea noastră vor scădea. Nu avem un glob de cristal. Sigur că orice măsură ajută, chiar dacă e vorba de câteva procente mai puține sau mai multe, dar vă spuneam, pentru țara noastră, remediul este să crească pur și simplu capacitatea de producție. Lucrul ăsta, exact ca la autostrăzi, din păcate, nu se întâmplă de azi pe mâine, proiectele energetice durează ani de zile. Dar dacă avem șansa ca anul acesta să mai punem în funcțiune 2.500 de megawați, noi așa ne-am propus, va însemna, practic, dublarea recordului de anul trecut. Anul trecut am pus 1.200 de megawați în funcțiune, cât în precedenții 8 ani la un loc. Dacă anul ăsta dublăm la 2.500, dacă o să avem o parte din Mintia – 1.050 de megawați, dacă o să avem Iernutul – încă 430, celelalte parcuri solare și eoliene în lucru, eu cred că vom avea, chiar pe termen relativ scurt, perspectiva unor prețuri mult mai bune și, deci, o industrie mai competitivă.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru! O perspectivă luminoasă, la propriu, îmi permit să închei cu această metaforă.
Sebastian Burduja: Trebuie să mai dăm și vești bune.
Mihai Constantin: Și cu încă o informație. Îmi face și mie o deosebită o onoare să punctez, așa cum de altfel, și premierul Marcel Ciolacu a făcut la începutul ședinței de guvern, că în această zi, 27 martie, marcăm Unirea Basarabiei cu România în 1918. Și vă mai dau o informație care are cumva legătură. Guvernul a luat la cunoștință, printr-o notă de informare din partea Ministerului Afacerilor Externe, de Planul anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, aferent anului 2025, iar destinatarul numărul unu pe această listă este Republica Moldova. Mai aveți o întrebare, vă rog.
Reporter: Da, legat de plafonarea tarifelor RCA, s-a discutat în cadrul Guvernului dacă aceasta va fi ultima prelungire a măsurii de mai bine de 2 ani?
Mihai Constantin: Da, exact, cred că întrebarea aceasta e recurentă la fiecare decizie de prelungire. N-am răspuns la această întrebare, dar după cum, și în dățile anterioare, ASF-ul a spus că se lucrează la o revizuire a întregului mecanism RCA, îl așteptăm cu interes. Ce ar trebui să ne intereseze este că din volumul total de vehicule înregistrat în România și numărul de polițe RCA există acolo un ecart care încearcă să fie închis, acoperit, iar menținerea acestui plafon este unul dintre mecanismele pentru a îndeplini acest obiectiv. Vă mulțumesc foarte mult! Comunicatul urmează, așa cum ne-am obișnuit. Și să ne revedem sănătoși!
Articol preluat de pe gov.ro
