Briefing la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului Mihai Constantin

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern de astăzi, miercuri, 9 aprilie 2025. Au fost aprobate mai multe proiecte care au ca susținere finanțările și expertiza Uniunii Europene. Pentru protecția mediului, a fost majorat cu 40% suportul pentru împăduriri. Sunt susținute în continuare investițiile pentru infrastructura de transport – varianta ocolitoare a municipiului Baia Mare și Centura Metropolitană Cluj. Tot fondurile europene finanțează, în cea mai mare parte, și implementarea cărții electronice de identitate, care a primit astăzi normativele pentru securitatea datelor personale.
O informație de context, în România, la această oră, există peste 14.000 de proiecte de investiții în derulare și în diferite faze de implementare, iar mai mult de jumătate sunt cofinanțate din fonduri europene. De asemenea, conform Programului de guvernare și al angajamentelor asumate de țara noastră pentru implementarea PNNR și a parcurgerii drumului de aderare la Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare – OECD, Executivul a continuat și în ședința de astăzi să ia decizii în aceste direcții, prin asumarea principiilor de guvernare deschisă. Sunt doar câteva precizări pe care le fac la început de acest brief.
Vreau să punctez acum, în primul rând, pentru a-i mulțumi domnului ministru al Mediului, Mircea Fechet, pentru prezența la acest brief, să punctez o ordonanță de urgență prin care, pentru a crește suprafețele împădurite din România, a fost majorată prima anuală pentru persoanele fizice și juridice, precum și pentru primăriile care își împăduresc terenuri agricole sau terenuri degradate. Este, de altfel, un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Această primă creștere cu 40%, nominal, înseamnă la 640 de euro pe hectar anual, față de 456 de euro cât era anterior. Să mă ierte domnul ministru că am dat eu toate aceste precizări, dar îl invit pe dumnealui alături de mine ca să pună mai bine în context această decizie și această viziune de ansamblu a României, care este angajată în toate formele pentru o dezvoltare sustenabilă și respect pentru mediu. Vă rog, domnule ministru.
Mircea Fechet: Vă mulțumesc. Bună ziua tuturor! Așa cum bine a spus și domnul purtător de cuvânt mai devreme, am reușit astăzi să aprobăm în Guvern o ordonanță de urgență prin care majorăm prima de sechestrare. Sperăm că acest lucru va conduce la o adevărată catalizare a proiectelor de împădurire. Aș reaminti faptul că, la acest moment, avem contracte semnate, adică certitudinea că vom împăduri pentru aproximativ 9.300 de hectare ce se vor adăuga la fondul forestier național. În urmă cu aproximativ un an și jumătate, când am ajuns la minister, această cifră era una modestă, aveam puțin sub 100 de hectare împădurite, însă, uitându-mă la dinamica cererilor de finanțare și la volumul și la suprafața ce urmează a fi împădurită, pot să afirm că sunt convins că această cifră va crește exponențial, mai ales acum, în situația în care prima de sechestrare în valoare de 456 euro devine, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței de urgență, devine o primă de sechestrare de 640 euro. Bineînțeles că aceste prime ce urmează a fi plătite timp de 20 de ani se adaugă tuturor celorlalte cheltuieli ocazionate cu înființarea acestor păduri și aș profita de faptul că mă aflu astăzi aici pentru a face un apel către toți proprietarii de pădure, persoane fizice, persoane juridice, unități administrativ-teritoriale, cu suprafețe mai mici sau cu suprafețe mai mari – și mă bucur să văd că ne intră proiecte de 300, de 400 de 500 de hectare o dată, însă apelul meu este să absorbim toți acești bani, să îi consumăm, pentru că la anul în luna ianuarie, cel mai probabil, sau în prima parte a anului viitor, acest proiect se va opri din finanțarea din PNRR. Spun asta pentru că, la 30 iunie 2026, tragem linie și vedem în ce măsură am epuizat toți acești bani sau nu. Aș reaminti și faptul că până acum nu s-a descoperit un lucru mai bun decât împădurirea terenurilor în legătură cu combaterea schimbărilor climatice, în legătură cu combaterea fenomenelor meteo extreme. Pierdem în România aproximativ 1000 de hectare de terenuri agricole în fiecare an din cauza deșertificării. Și dincolo de inundațiile pe care le avem din ce în ce mai des în ultimul timp, dincolo de fenomene meteo extreme, cum ar fi perioade lungi de caniculă, am citit de puțin timp o știre care m-a intristat, respectiv, faptul că anul acesta vom mânca mai puțin de jumătate din cât ne-am fi propus să producem în România, referindu-mă aici la cireșe, la vișine, la piersici, dacă îmi amintesc eu bine, pentru că frigul din ultima perioadă, acest val polar, a compromis o parte din livezile din România.
Aș mai adăuga un lucru, pe care l-am anunțat și dimineață, am închis astăzi toate discuțiile cu colegii de la AFM în legătură cu Programul „Rabla”, un program mult așteptat, și, așa cum m-am consultat și cu colegii din Cabinet, și cu primul-ministru, și cu producătorii români de autoturisme, mai ales în lumina faptului că începând de anul acesta producem în România trei modele de autoturisme electrice, am decis majorarea primei de ecobonificație, ecotichetului, de la aproximativ 5.000 euro, valoarea propusă în proiectul de ordin privind finanțarea „Rabla 2025”, propunerea pe care o voi trimite la Monitorul Oficial este de 7.500 euro, respectiv, 37.000 lei. Vom finanța 10.000 lei pentru motorul termic convențional, 12.000 lei pentru autoturismele hibride și 15.000 lei pentru cele plug-in hybrid. Aștept cu nerăbdare aprobarea bugetului Administrației Fondului pentru Mediu. Sunt convins că în viitoarea ședință de Guvern vom reuși să obținem și avizul Ministerului Finanțelor Publice, moment din care toate aceste programe pe care le trimitem deja la Monitorul Oficial, toate aceste programe pot demara, pentru că sunt îndelung așteptate de către români. Dacă aveți întrebări în legătură cu cele menționate mai devreme sau în legătură cu orice alte subiecte, vă stau la dispoziție.
Reporter: Bună ziua! Pe proiectul cu Casa Verde -fotovoltaice, cum va fi sistemul în acest an? Va fi tot primul venit, primul servit sau se va schimba ceva față de anul precedent?
Mircea Fechet: Încă nu am decis care va fi modalitatea de atribuire a contractelor de finanțare, însă ne propunem să avem cât mai puțini români nemulțumiți la încheierea perioadei de înscriere. Spun acest lucru pentru că, în trecut, acest program se transformase într-unul de competențe digitale; era mai mult o olimpiadă de informatică decât de panouri fotovoltaice. Și cred că și acele persoane care sunt mai puțin familiarizate cu tastatura, cu laptopul sau cu calculatorul trebuie să aibă o șansă pentru a beneficia de Programul Casa Verde Panouri Fotovoltaice. Că vom face acest lucru menținând în continuare perioada de înscriere și, pe măsură ce avem sume suplimentare, să putem să calificăm și restul persoanelor e o chestiune pe care o putem lua în calcul; că vom face acest lucru raportându-ne și la valoarea de cofinanțare, care ar putea să crească anul acesta – în anii trecuți am avut 10% cu 90% – e posibil ca o cofinanțare un pic mai mare să mai reducă din viteza de înscriere. Există propuneri și legate de o loterie, pe principiul loteriei vizelor, în legătură cu care trebuie să mărturisesc că nu sunt neapărat optimist în legătură cu o astfel de procedură. Nu îmi propun să îl transformăm din olimpiadă de informatică în loterie sau în alt astfel de instrument, însă cu siguranță există o preocupare la nivelul ministerului. Ne propunem în continuare să finanțăm, finanţarea acumulatorilor are un feedback foarte bun din partea prosumatorilor, pentru că îi face pe aceștia și mai independenți decât erau înainte. Facturile la curent vor fi și mai mici, pentru că vom consuma noaptea ceea ce producem ziua. La fel cum, profit de întrebarea dumneavoastră, să vă comunic și o informație suplimentară, anul acesta vom avea un program dedicat acelor prosumatori care n-au mai așteptat statul român să îi finanțeze, acei români care din resurse proprii și-au pus panouri fotovoltaice, cred eu că ar trebui cumva ajutați, sprijiniți și ne propunem să deschidem un program special pentru achiziția bateriilor, pentru achiziția acumulatorilor în legătură cu această categorie de prosumatori.
Reporter: Și pe un alt subiect. Parlamentul a adoptat recent o lege prin care s-ar putea acorda pedepse cu închisoarea pentru cei care ard, care poluează prin arderea deșeurilor. Care este situația cu acest fenomen, în special în jurul Bucureștiului, pentru că știm că la un moment dat erau cumva scăpate de sub control aceste arderi ilegale?
Mircea Fechet: Nu doar în jurul Bucureștiului, ci în multe alte locuri din România, fie că ne referim la județul Dolj, fie că ne referim la județul Giurgiu, fie la județul Călărași și în multe județe, nici nu aș exemplifica, există în continuare acest fenomen al arderilor ilegale. Am încercat și în trecut cu plângeri penale, cu dosare penale. Nu am cunoștință de vreun astfel de proces penal care să se fi finalizat cu o eventuală condamnare. Din acest motiv, eu cred că, cel puțin în legătură cu ceea ce se întâmplă în vecinătatea Bucureștiului, la Sintești, mai exact, unde am participat la vreo două acțiuni de combatere a acelui fenomen, cred că nu e suficientă plângerea penală și nu e suficient dosarul penal. De altfel, Garda de Mediu a făcut un alt lucru nemaiauzit sau nemaiîntâmplat în România, a făcut plângere penală pentru toată comunitatea. Cu alte cuvinte, nu mai conta dacă are sau nu deșeuri în propria ogradă. Era, între ghilimele, beneficiarul unei astfel de plângeri penale. Nu mă mir că nu s-a mai întâmplat nimic cu acea plângere penală, însă eu cred în soluții serioase. Cred în reintegrarea acelor comunități vulnerabile. Cred într-o bună coordonare a instituțiilor statului român, pentru că acolo nu e doar o problemă de mediu, e o problemă de crimă organizată, e o problemă de exploatare de minori, e o problemă de evaziune fiscală și, probabil, aș mai putea înșira alte fapte extrem de grave, ce nu au nevoie de noi prevederi în Codul penal. Cred că sunt arhisuficiente cele existente. Însă, în calitate de ministru al mediului, orice înăsprire în legătură cu poluarea aerului, apei sau a solului nu poate decât – a pedepselor, bineînțeles – nu poate decât să mă bucure.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! O întrebare legată de fenomenele meteo din ultimele zile. Am avut parte în acest weekend de soare, ploi și zăpadă la o distanță de numai câteva ore. Aș vrea să vă întreb dacă acest lucru este normal pentru această perioadă, pentru luna aprilie și, de asemenea, ce vă arată hărțile pentru următoarea perioadă, având în vedere că urmează de asemenea și sărbătorile de Paște, în scurt timp, pentru ce ar trebui să se pregătească românii?
Mircea Fechet: Schimbări climatice nu înseamnă doar încălzire globală. Schimbări climatice înseamnă fenomene meteo extreme și ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile poate fi ușor catalogat în această categorie. Am avut astăzi o discuție cu doamna director general Mateescu de la Administrația Națională de Meteorologie, care mi-a confirmat că, în continuare, vom fi sub cod portocaliu în legătură cu fenomene meteo extreme, cu lapoviță, cu precipitații și vânt puternic. Urmărim ceea ce se întâmplă și încercăm să alertăm autoritățile publice locale, acolo unde e cazul, în legătură cu instrumentele ce urmează să le aplice pentru a pregăti populația sau pentru a interveni, dacă este cazul. Însă se confirmă ceea ce spunem oricum, de ani de zile, fenomenele meteo extreme afectează și România, nu doar restul țărilor. Și fenomenele meteo extreme înseamnă nu doar caniculă în timpul verii, ci pot însemna la fel de bine inundații, precipitații însemnate în intervale foarte scurte sau, atunci, când ne pregăteam de sărbătorile pascale să ne trezim cu zăpada până la genunchi în România.
Reporter: Domnule ministru, pentru că ați vorbit de fenomenele meteo, intervin în aceeași idee și vă întreb care este opinia dumneavoastră ca ministru al mediului, schimbările climatice sunt produse și de om?
Mircea Fechet: Bineînțeles că înțeleg substratul acestei întrebări. Aici sunt suficient de multe cercetări și o spun oamenii de știință, nu o spun eu. Fenomenele meteo extreme și schimbările climatice, așa cum le resimțim în ultimii ani, sunt cel mai probabil cauzate de activitatea umană. Și spun acest lucru citind foarte multe rapoarte, foarte multe studii în ultima vreme, care corelează practic tot ce înseamnă emisii de gaze cu efect de seră cu incidența și intensitatea acestor fenomene.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Ieri, președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților a declarat faptul că iazul de decantare de la Bozânta Mare, județul Maramureș, a otrăvit, „15.000 de persoane”, pentru că acel iaz ar avea, spunea doamna președinte, substanțe toxice, metale grele. Voiam să vă întreb dacă Ministerul Mediului are date despre acest iaz și care este strategia pentru celelalte iazuri din țară, pentru că, spunea doamna Buzoianu, este o problemă de mediu.
Mircea Fechet: Statul român a fost condamnat pentru neînchiderea unor depozite de deșeuri, în cea mai mare parte depozite industriale și în cea mai mare parte a acelor depozite industriale, depozite de deșeuri periculoase. Problema principală cu un astfel de depozit, indiferent dacă e un iaz de decantare, dacă e o haldă de fosfogips sau dacă e un alt tip de depozit, poate un batal de produse petroliere, însă problema principală în legătură cu aceste depozite este că ele poluează fie aerul, fie solul, fie apa din pânza freatică sau din straturi de suprafață sau din straturi de adâncime, iar acest lucru, în funcție de tipul de poluant, în funcție de concentrația poluanților respectivi, bineînțeles că afectează populația într-o măsură mai mare sau mai mică.
Este adevărat că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor nu poate evalua incidența sau nu poate evalua în mod direct efectul unei astfel de situații, însă, împreună cu autoritățile de sănătate publică, putem observa că acolo unde există sau au existat fenomene intense de poluare, nu mă refer la un anumit depozit, acolo există indicatori în legătură cu speranța medie de viață în regiunea respectivă, în legătură cu tipul de afecțiuni de care suferă populația și există astăzi corelări certe făcute chiar aici, în București, la Institutul de Boli Pulmonare „Marius Nasta”, corelări certe între incidența bolilor cardiovasculare și a bolilor respiratorii și episoadele de poluare cu particule PM 2,5 și PM 10 sau cu oxizi de azot în municipiul București. Sunt convins că astfel de date există și în județul Maramureș și există în jurul fiecărei localități afectate de unul din cele 31 de depozite pe care suntem obligați să le închidem cât mai repede, dar nu numai în legătură cu acelea, pentru că și astăzi există situații, unele dintre ele cunoscute, altele mai puțin cunoscute, în care diferite activități afectează sănătatea celor din jur.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș vrea să vă întreb care este stadiul și care sunt cauzele întârzierii programului fabrici de reciclare.
Mircea Fechet: În acest moment, dacă am înțeles bine informația comunicată de către colegii de la AFM în urmă cu câteva zile, programul pentru finanțarea fabricilor de reciclare este foarte aproape de a fi evaluat. Asta înseamnă că în foarte scurt timp vom avea pe site-ul AFM-ului lista celor 26 de fabrici de reciclare, la care vom adăuga, așa cum am discutat cu colegii mei de la AFM, în limita epuizării bugetului de finanțare, respectiv, 220 de milioane de euro, vom adăuga și alte proiecte până la epuizarea acelor sume. Putem avea această certitudine, respectiv, faptul că vom finanța mai mult de 26, uitându-ne la valoarea solicitată. Avem la dispoziție, până în iunie 2026, aproximativ 14 luni, dacă am calculat bine, ceea ce este suficient, spun eu, pentru a ne asigura că toate acele fabrici finanțate din PNRR vor fi finalizate, vom obține și banii europeni și vom îndeplini jalonul privind Programul Național de Redresare și Reziliență.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule ministru, pentru prezența la acest brief și dați-mi voie, dragi colegi de la presă, să mai punctez eu câteva decizii luate astăzi de Executiv.
Guvernul transferă circa 14,5 milioane lei, prin hotărâre de guvern, către autoritățile locale pentru lucrări de investiții la 175 de unități de învățământ preuniversitar de stat care funcționează cu grupuri sanitare neconforme. Aproape 13 milioane de lei reprezintă continuarea proiectelor de acest gen începute în anul trecut, 2024. Banii vin de la bugetul Ministerului Educației și sunt distribuiți către primării, prin intermediul inspectoratelor școlare județene. Primarii și consiliile locale sunt responsabili să facă branșamentele la canalizare şi apă și să se asigure că acești bani sunt cheltuiți cum trebuie în acest an, pentru ca fenomenul școli cu toalete în curte să se diminueze semnificativ sau chiar cum ar trebui să fie în anul 2025, să dispară din România.
În contextul derulării procesului de eliberarea a cărților electronice de identitate, care a început la Cluj, urmând să fie extins la nivel național, guvernul s-a asigurat că acest tip de document va fi emis de autorități și utilizat de cetățeni în condiții de siguranță, adaptate provocărilor erei digitale. Cu peste 106 milioane de lei finanțați prin PNRR, Ministerul Afacerilor Interne va implementa sistemul de alertă timpurie SAT sau Early warning sistem și cele mai actuale soluții de backup și de securitate cibernetică. Este un palier tehnic, dar semnificativ, pentru buna implementare și funcționare a acestui instrument. Vă mai aduc aminte: decizia este recentă, dar câteva informații de context. Acum câteva zile, pe 2 aprilie, a fost eliberată prima carte electronică de identitate la Cluj, iar acest tip de document va deveni disponibil în 20 mai în toate cele 674 de servicii publice comunitare de evidență a persoanelor din țară. Eliberarea cărții electronice de identitate este gratuită pentru cetățeni, costurile fiind acoperite prin PNRR până în iunie anul viitor, 2026. O altă premieră este că și copiii mai mici de 14 ani pot solicita, evident, prin tutorii lor, eliberarea unei astfel de cărți pentru a folosi ca document de călătorie.
Investițiile în infrastructură continuă atât la București, unde am văzut în această dimineață că se lucrează la extinderea rețelei de metrou, cât și la Baia Mare și Cluj. Locuitorii din Baia Mare, dar și cei care călătoresc în zonă, vor avea la dispoziție varianta ocolitoare a municipiului. Printr-o hotărâre aprobată astăzi de Guvern poate fi declanșată investiția de peste 3,2 miliarde lei, cu o lungime de 31,8 km, astfel că în aproximativ doi ani, cât este estimată perioada de realizare a variantei ocolitoare, traficul greu și de tranzit să poată fi scos din municipiul Baia Mare, cu beneficii evidente atât de confort, cât și pentru mediu și economie locale. Proiectul este finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat și este o investiție strategică pentru conectivitatea rutieră a regiunii de dezvoltare Nord-Vest, dar și pentru întreg sistemul de transport național, iar la Cluj se va construi centura metropolitană. Ambele etape ale acestui proiect de investiții sunt estimate la 9,3 miliarde de lei, după reaprobarea indicatorilor tehnico-economici care au ținut cont de evoluția costurilor materialelor de construcții. Lungimea totală este de 42,13 km, iar termenul de execuție patru ani. Acest proiect de infrastructură rutieră este finanțat din fonduri europene, dar și de la bugetul de stat și va avea, evident, o contribuție substanțială, de asemenea, la tot ce înseamnă viața economică și socială în acea regiune.
Guvernul continuă demersurile pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, care însă sunt convergente și cu efortul aderării României la OCDE, prin adoptarea Strategiei pentru guvernare deschisă în România 2025-2030. Se instituie un cadru instituțional coerent pentru implementarea politicilor de guvernare deschisă, cu scopul de a consolida încrederea publică și calitatea relației dintre cetățeni și instituțiile statului. Acest demers face parte din modernizarea administrației publice, este susținut de analize și de rapoarte internaționale și completează reformele deja inițiate în acest domeniu. Vă dau și o informație de context. România a aderat în anul 2020, prin Secretariatul General al Guvernului, la recomandarea Consiliului OCDE privind guvernarea deschisă, iar strategia adoptată astăzi se găsește deja spre consultare pentru cei interesați pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului. De altfel, informații mai detaliate și mai complexe despre deciziile luate astăzi în ședință se regăsesc în comunicatul care va fi emis imediat după acest brief, dacă nu vă pot fi de folos acum cu alte lămuriri. Vă rog.
Reporter: Da, Ministerul de Externe rus ar fi anunțat că doi diplomați români vor fi expulzați în perioada următoare de pe teritoriul țării. Dacă există precizări din partea MAE până în acest moment pe acest subiect.
Mihai Constantin: Ați precizat foarte bine dumneavoastră. Expertiza, fără îndoială și răspunsul trebuie să vină de la Ministerul Afacerilor Externe, însă am putut să mă documentez despre această informație. E, într-adevăr, s-a comunicat reprezentanței noastre diplomatice de la Moscova astăzi această decizie de declarare de persona non grata a doi diplomați de la reprezentanța noastră la Moscova și cred că mă ajută memoria să și contextualizăm această informație. Cu aproximativ o lună în urmă, România a luat decizia de a declara persona non grata doi diplomați de la reprezentanța Rusiei Federației Ruse la București și s-au invocat acolo, cu temei, dovezi de încălcare a Convenției de la Viena. Și cutuma diplomatică spune că reacția este în oglindă. Trebuie însă punctat faptul că, dacă decizia României a avut ca bază argumentul încălcării Convenției de la Viena, decizia autorităților de la Moscova vine doar ca o replică diplomatică standard în aceste situații. Vă mulțumesc foarte mult și vă stăm oricând la dispoziție până data viitoare, când să ne revedem sănătoși.