Conferință de presă susținută de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria

[embedded content]

[Check against delivery]

Ilie Bolojan: Bună ziua! Am mai fost în această sală, cred că prin 2008, prin primăvară, deci a trecut ceva timp. Şi am considerat că după o ședință de guvern care pregătește pachetul de măsuri pe care îl vom anunța săptămâna viitoare, este normal să vin în faţa dumneavoastră, să vă explic care sunt aceste probleme și să vă răspund la întrebări.

Așa cum știți, România este într-o situație dificilă, ca urmare a deficitelor bugetare cronice din ultimii ani, cel mai mare deficit fiind înregistrat anul trecut. Ca urmare a acestei situații și a acumulărilor pe care le avem, avem printre cele mai mici venituri din Europa ca pondere din produsul intern brut, avem cheltuieli mai mari decât ne putem permite, nu neapărat cheltuieli publice mai mari, care țin de numărul de locuitori, ci cheltuieli publice mult prea mari față de numărul de contribuabili. Creditele pe care le luăm sunt la dobânzi destul de ridicate și pentru că nu putem recupera într-un termen scurt acest deficit de 30 de miliarde de euro dintre cheltuielile statului și venituri, va trebui să luăm și în perioada următoare credite. Prin urmare, pentru România este foarte important și este urgent să atace două probleme: problema deficitului, pentru echilibrarea lui și a doua componentă este cea de accesare a fondurilor europene.

În ceea ce privește deficitul, așa cum știți, e nevoie să ne creștem veniturile și să ne scădem cheltuielile. Dar trebuie să facem asta, pe de o parte, într-un regim de urgență, pentru că avem o presiune financiară importantă în această perioadă, dar și pe termen lung, adică să atacăm venituri și cheltuieli structurale, care să reașeze bugetul pe noi coordonate, în așa fel încât să ne putem scădea an de an deficitul și să ajungem la unul rezonabil, care nu împovărează generațiile viitoare. Urmărim, așa cum v-am spus, aceste două urgențe și câteva priorități. În ceea ce privește scăderea de cheltuieli, lucrăm pe mai multe componente, inventariem tot ceea ce înseamnă comitete, comisii – le-aș numi sinecuri – și în fiecare ședință de guvern și în fiecare săptămână de acum înainte, pentru că nu pot fi făcute de pe o zi pe alta, întrucât fiecare este pe o hotărâre de guvern, pe o lege, uneori legi organice, vom ataca această zonă.

Și astăzi am început, practic, cu o astfel de structură, care ține de Guvernul României în mod direct, un comitet care era format din 17 persoane, care aveau un venit pentru una, două, trei ședințe lunare, de 4.000 de euro net pe lună, l-am transformat într-un comitet de 5 persoane, a căror venit va fi de aproximativ 1.000 de euro pe lună, pentru că, într-adevăr, au o răspundere, pentru că aprobă anumite credite. Și vă rog să faceți un calcul, ceea ce înseamnă o mică economie la bugetul național.

De asemenea, în afară de această direcție care trebuie urmărită, și am început de astăzi acest lucru, un aspect important este partea de scădere de cheltuieli per ansamblu. Aici avem câteva acumulări pe care nu le putem nega, avem un număr mare de sporuri care sunt permise de lege, unele dintre ele au fost abuzate în acești ani, și avem sporuri unele peste altele, cele populare pe care le știți, sporul de antenă, asta înseamnă că un om care este în sectorul public, dacă este în fața unui calculator, conform definițiilor actuale, beneficiază de acest spor. Mă gândesc la cei din sectorul privat, la cei care, cum sunteți dumneavoastră, de exemplu, nu beneficiază de acest spor. Și deci, am dat un exemplu, dar toate aceste sporuri vor fi evaluate în perioada următoare, și cred că trebuie legate de performanță și de realitate. Sporul de fonduri europene, altfel un spor important, a cărui valoare îți poate crește un salariu cu până la 50%, este legat de numărul de ore lucrate. Dar avem situații în care pierdem fonduri europene, în care proiectele nu se termină la timp, sigur, orele lucrate, real sau fictiv, sunt bifate, dar proiectul nu se termină. Și introducerea unor criterii clare de performanță, în sensul în care se vede progresul la proiecte, în care se vede fără echivoc absorbția de fonduri europene, înseamnă un aspect corect, atât pentru cei care lucrează în sectorul public, dar și pentru cei din sectorul privat, în așa fel încât o componentă a salariului să fie legată și de performanță.

Un lucru care suntem obligați să-l analizăm și nu mă ascund de el, sunt aspecte care țin de zona de educație, pe care, oricum le-am spune, e foarte greu să le ducem cu aceste deficite mai departe. Am dezvoltat un pachet de burse pentru elevi, care a plecat acum trei ani de zile, de la 188 de milioane de lei pe toată țara, și am ajuns la 4,7 miliarde de lei în trei ani de zile. Deci o creștere imensă. Sunt bune orice fel de burse, dar gândiți-vă că plătim un miliard de euro aproape, doar pe bursele elevilor. Și cei care fac o analiză a notelor, vor constata o dinamică crescătoare peste pragul stabilit, imediat după ce au apărut bursele, sigur, nu datorită efortului elevului, combinat cu cel didactic, ci datorită reperului de bursă, și acest lucru trebuie reconfigurat. Am dat câteva exemple, la care suntem obligați să lucrăm, încercând în felul acesta, ca să controlăm creșterea cheltuielilor statului, în general, pentru că nu le mai putem susține la acest nivel, la aceste venituri, și la acest buget de investiție.

O a doua componentă importantă, la care trebuie să lucrăm imediat, este componenta de creștere a veniturilor. Aici sunt două aspecte, un aspect de fond, care înseamnă creșterea veniturilor prin îmbunătățirea colectării, prin combaterea evaziunii fiscale, prin eliminarea excepțiilor, dar în același timp, suntem puși în situația să pregătim un pachet de măsuri fiscale. Acest pachet va fi anunțat săptămâna viitoare, va fi dezbătut cu cei implicați și înseamnă câteva direcții pe care vi le precizez. Foarte probabil, taxa pe valoarea adăugată va fi reașezată la două praguri, azi avem trei praguri, săptămâna viitoare vă vom anunța aceste praguri și vom explica care sunt argumentele. Avem posibilitatea să încasăm repede sume și e foarte posibil să propunem o creștere a accizelor care țin de alcool, de exemplu, sau de combustibili.

O problemă importantă pe care o avem este subfinanțarea Casei de Sănătate, cu afectarea calității serviciilor din acest sistem. Vă rog să vă gândiți că avem foarte puțini contributori la Casa de Sănătate, puțin peste 6 milioane, dar avem peste 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă că avem foarte multe excepții și în același timp, avem categorii care sunt scutite. Și analizăm extinderea bazei de contribuabili, deci să avem mai mulți contribuabili – pe de o parte, prin reducerea unor excepții, pe de altă parte, prin aplicarea acestei contribuții la pensiile mai mari. De asemenea, avem în vedere impozitarea suplimentară a capitalului. Mă refer, de exemplu, la bănci, la câștigurile de la jocuri de noroc. Acestea sunt câteva elemente la care lucrăm în această perioadă. Facem analize, discutăm cu partenerii noștri. Sunt foarte importante aspectele care țin de relația cu Comisia Europeană și, de asemenea, sunt foarte importante relațiile cu piețele, cu agențiile de rating, în așa fel încât România să rămână o țară stabilă din punct de vedere economic, cu toate costurile care vor veni din aceste măsuri, să rămână o țară care e pe o traiectorie de reducere a deficitului, ca o combinație de măsuri de scăderi de cheltuieli, creșteri de venituri și prioritizări de investiții. Și aș trece la următorul capitol.

A doua urgență este legată de fondurile europene. Avem în derulare proiecte importante pe fonduri europene. Unele sunt pe infrastructură mare, cale ferată, autostrăzi, altele sunt în servicii vitale, cum este cel de sănătate, în educație, altele în administrația publică locală și accesarea acestor fonduri înseamnă pentru România intrări de capital, care ne echilibrează bugetele, înseamnă o economie care se dezvoltă, locuri de muncă, condiții mai bune în serviciile publice, unde se duc aceste investiții și, nu în ultimul rând, credibilitate pe piețele financiare internaționale. Aici efortul va fi pe componenta de investiții şi pe componenta de îndeplinire jaloane din Programul de reziliență.

În ceea ce privește investițiile, se derulează negocieri importante cu Comisia Europeană, pe care vi le-a prezentat ministrul care gestionează fonduri europene, care este, astăzi, la Bruxelles pentru a continua aceste discuții în așa fel încât proiectele care pot fi finalizate până la finalul anului viitor să rămână pe componentele din PNRR, iar cele care nu pot fi finalizate să fie transferate pe finanțarea națională și înlocuite cu alte proiecte. La acest capitol, în momentul de față se lucrează pentru a le prioritiza, pentru că s-ar putea să fim în situația în care anumite proiecte care erau pe fonduri europene și la care nu avem licitațiile finalizate, să nu le mai putem asigura finanțarea în anii următori datorită faptului că anvelopa pentru investiții este cea pe care o avem. De aceea este important să se lucreze pe componenta de investiții prin asigurarea finanțărilor, iar beneficiarii să pună presiune pe constructori să urgenteze lucrările. De asemenea, să reașezăm, deci, aceste proiecte în așa fel încât în prima jumătate a lunii iulie să putem depune la Comisia Europeană programul nostru revizuit de proiecte care să prevadă lista acestor proiecte şi graficul de respectare a condițiilor de reforme, așa-numitele jaloane, care este a doua prioritate. Am avut o ședință în această săptămână cu toți miniștrii care au restanțe pe această componentă. Am stabilit un pachet, din nou, de măsuri care trebuie puse în practică: proiecte de legi, hotărâri de guvern, ordine de ministru, avize, documentații și așa mai departe, în așa fel încât până în toamnă să putem îndeplini un pachet important de proiecte și de jaloane, pentru a ne putea accesa o sumă de, țintim noi, cinci miliarde de euro, cel puțin, care să ne permită să continuăm investițiile și să ne asigure echilibrarea bugetului. Aici sunt reforme importante care trebuie parcurse: unele țin de Ministerul Sănătății, altele țin de Ministerul Transporturilor, de exemplu, de Ministerul Energiei. Avem problemele legate de pensiile speciale, unde va trebui să intervenim în așa fel încât să se asigure o justiție socială minimală, iar pensionarea să se facă la o vârstă corectă, care este vârsta normală de pensionare. Și un efort important, în următoarea perioadă, va fi pe aceste componente.

O direcție importantă prin care putem avea resurse mai multe la bugetul de stat este cel privitor la reforma companiilor de stat şi tot ceea ce înseamnă autorități care, într-o formă sau alta sunt finanțate din piețe şi sunt în subordinea Guvernului. Am stabilit, azi, în guvern că până săptămâna viitoare vom inventaria toate aceste companii şi pentru că unele dintre ele au nevoie de aprobarea bugetelor în ședință de guvern, am condiționat aprobarea acestor bugete de stabilirea unor indicatori de performanță fără echivoc, de reducerea numărului de membri în Consiliile de administrație, Consiliile de supraveghere, în plafonarea indemnizațiilor şi în stabilirea unor măsuri care să facă aceste companii mult mai eficiente. De asemenea, un aspect important legat de prioritizarea investițiilor în general, nu doar pe fonduri europene, ci pe toate proiectele, inclusiv cele din bugetul național, este legat de evaluarea și prioritizarea investițiilor. Acest lucru se va face în următoarele luni și pentru a putea să asigurăm finanțarea investițiilor, am convenit azi un moratoriu de șase luni de zile, până la sfârșitul anului, în care vom suspenda declanșarea unor noi proceduri de licitații sau întreruperea celor care sunt pornite, dar nu s-au depus oferte și nu s-au adjudecat deja din punct de vedere al câștigătorilor, în așa fel încât să ne putem prioritiza proiectele în această perioadă, pentru a asigura finanțarea acelora pe care ni le putem permite, pe care le putem termina într-un timp rezonabil și care au un impact în comunitățile lor. Această suspendare se face doar pentru proiectele care sunt finanțate de guvern și nu sunt legate de fondurile europene. Pentru toate proiectele care au proiecte câștigate din fondurile europene, măsura este inversă, adică trebuie urgentate, trebuie finalizate toate apelurile care nu sunt finalizate, trebuie accelerate lucrările, procedurile, în așa fel încât să urgentăm aceste investiții, pentru a putea face, așa cum am spus, absorbția.

Un alt pachet de măsuri se referă la cele care vor intra în vigoare de anul viitor, dar pe care, foarte probabil, chiar dacă intră în vigoare de anul viitor, le vom anunța tot în această perioadă, în așa fel încât să dăm o perspectivă piețelor că România știe care îi sunt problemele și că luăm măsurile necesare pentru a putea să stabilizăm macroeconomic lucrurile și să nu degenerăm din punct de vedere al unei crize economice. Asta înseamnă că mai avem jaloane de îndeplinit care intră în vigoare de la începutul anului viitor. V-aș da de exemplu un caz: impozitele persoanelor fizice pe proprietate – case, terenuri – vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât calculul acestora să se facă după valoarea proprietății de piață. Aceste venituri suplimentare vor reveni autorităților locale, în așa fel încât să-și poată gestiona mai bine activitatea și sume de echilibrare, care astăzi pleacă de la bugetul de stat către autoritățile locale să fie economisite. Această măsură va fi dublată de pachetul de reformă pentru administrația publică locală, pe care îl vom negocia cu autoritățile locale în perioada următoare. Tot de anul viitor urmează să fie, foarte probabil, majorat impozitul pe capital, de exemplu, impozitul pe dividende. Dar toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp și să evităm, pe cât posibil, cu excepția acestei perioade, din păcate, adoptarea unor măsuri fiscale într-o perioadă foarte scurtă, pentru că nu este bun nici pentru economie, oamenii trebuie să știe la ce să se aștepte, nu este nici predictibil și nici aplicarea lor nu este foarte ușoară. Vă mulțumesc pentru răbdarea cu care m-ați ascultat! Vă stau la dispoziție pentru întrebări!
Reporter: Bună ziua! Vedem, domnule prim-ministru, deja ample reacții negative din partea reprezentanților bugetarilor în legătură cu aceste tăieri de sporuri, inclusiv angajații de aici de la guvern au protestat astăzi. În același timp și sindicatele anunță că au intrat în stare de alertă. Spuneți-ne cum răspundeți la aceste viitoare proteste?
Ilie Bolojan: Pe bună dreptate, niciun cetățean, indiferent că lucrează în sectorul public sau privat, nu poate fi liniștit atunci când se anunță lucruri care îi pot afecta nivelul câștigurilor, siguranța locului de muncă și așa mai departe. Deci această neliniște este pe bună dreptate. Dar trebuie să înțelegem câteva lucruri. Am tot respectul pentru colegii care lucrează în sectorul public, dar orice s-ar spune, în acești ani, în multe zone s-a sărit calul, atât din punctul de vedere al inventării unor sporuri, a unor stimulente, a unor drepturi, dar și din punctul de vedere al extinderii numărului de angajați. Și s-a dovedit că se poate lucra cel puțin la fel de bine cu mai puțini oameni. Cred că una din marile noastre probleme, poate cea mai mare, este faptul că avem foarte puțini oameni raportat la populația activă, printre cei mai puțini din Europa – noi și Italia suntem pe ultimele locuri – care sunt în economia activă, reală. Și astăzi există o cerere din partea economiei private. Nu au angajați, pur și simplu. Este o criză a locurilor de muncă în aproape toate marile orașe. E adevărat, cu cât te îndepărtezi de un mare oraș, nu mai este cererea de forță de muncă atât de mare, nu sunt atâtea oportunități, dar nu putem nega această realitate. Eu întotdeauna am spus că numărul locurilor de muncă trebuie calculat corect, în așa fel încât cei care lucrează în sectorul public să-și facă datoria. Vă rog să mă credeți că, lucrând de mulți ani în sectorul public, ştiu foarte mulți oameni, colegi care își fac datoria și care sunt supărați când văd că altcineva – într-un birou, într-o direcție diferită – vine destul de relaxat la serviciu și, dacă îl întrebi ce a făcut, constați că nu poate explica despre ce este vorba. Aici nu e vorba de a reduce oameni pur și simplu ca să te afli în treabă. Aici e vorba de a calcula corect încărcarea de personal şi aș vrea să vă dau un exemplu, ca să mă înțelegeți. La poliția locală, de exemplu, există normă de un polițist la 1.000 de locuitori. În Oradea, care are aproape 200.000 de locuitori, ar fi trebuit să existe 200 de polițiști. Sunt sub 80, de când eram primar. Dar n-ați auzit să fie cel mai murdar oraș, cea mai mare infracționalitate sau alte lucruri, comparați cu alte orașe. Dar, sigur, am luat niște măsuri care sunt corecte și cinstite, pentru că unele competențe ale poliției locale se suprapun cu competențele poliției naționale – ordinea și circulația, de exemplu, da? Dacă se întâmplă un incident și nu se știe exact cine răspunde, s-ar putea sau să nu se ducă nimeni, sau să se ducă două poliții, sau unii să aștepte să se ducă ceilalți. În Oradea, de exemplu, competențele sunt partajate. Avem un dispecerat comun și se știe clar când sună cineva la dispeceratul comun, – unde nu pățesc nimic, că stă și un polițist local, dar stau numai ziua, sunt mai puțini – atunci se trimite exact echipajul care răspunde de această zonă, nu pleacă doi, se știe cine răspunde. Un calcul mai bun, o optimizare, trebuie să ții armamentul undeva, se poate ține în același loc, nu trebuie să ai cinci oameni în pază care să păzească armamentul. Și v-aș putea da foarte multe detalii pe tema asta. Eu cred și sunt convins că, fără să avem o vânătoare de vrăjitoare, – pentru că nu sunt de acord cu asta și îmi respect foarte mult colegii care sunt în sectorul public – nu putem nega niște evidențe, dar asta nu va fi un sport, ci trebuie să fie făcută analiza fiecărei instituții, de la primăria de comună, până la Guvernul României. E adevărat că în perioada următoare vom face o analiză, dar nu cred neapărat că premierul trebuie să aibă 17 consilieri, sau… poate să aibă, nu știu, 9,10,11. S-ar putea să vedem că nu se întâmplă nimic deosebit și așa mai departe. Nu trebuie neapărat ca un demnitar să aibă un cabinet plin. Poate să aibă un cabinet mult mai redus ca număr, și tot nu se va întâmpla nimic, dar asta arată un respect pentru oameni. Și că ne place, că nu ne place, un calcul corect al aparatului public, o încărcare civilizată, o performanță, a pune presiunea pe performanță. Să știți că am avut o ședință la ANAF și am discutat de încasările de buget. Și în mod evident, ca în orice activitate, unii își fac planul, ca să vorbesc în general, unii nu își fac planul. Și am întrebat dacă s-au dat niște sancțiuni, dacă a fost cineva schimbat din funcție. Vă asigur că dacă ar fi niște criterii de performanță peste tot și s-ar lua măsuri – ți-ai făcut treaba, ești respectat, nu întreabă nimeni ce simpatie politică ai, iar dacă nu faci, nu dai rezultate, nu asiguri performanță, ești schimbat din funcție – vă asigur că, în multe domenii, lucrurile s-ar schimba substanțial. Eu asta voi susține în ceea ce privește sistemul public din România, respectându-i pe colegii care își fac datoria în toate serviciile publice din țara noastră și care, alături de cei din sectorul privat, duc această țară în spate.
Reporter: Bună ziua. Domnule premier, vorbiți despre reducerea cheltuielilor statului, dar conduceți un guvern care are cinci vicepremieri. Mai mult, la reforma făcută la Senat, 50% din oamenii concediați au mers prin detașare, delegare către alte instituții. În programul de guvernare nu este prevăzută tăierea subvențiilor pentru partidele politice, de exemplu. Și astăzi a venit execuția bugetară și vedem că, în continuare, cheltuielile statului cresc, deși PNL a fost și el la guvernare. Vă rog să explicați punctual toate aceste lucruri și dacă ne puteți face și precizări cu privire la cotele de TVA. Vă mulțumesc.
Ilie Bolojan: În ceea ce privește reorganizarea de la Senat, în momentul în care se reduc niște posturi în sectorul public, oamenii au două opțiuni. Dacă vor să se transfere în alte locuri din sectorul public, pot să o facă, e o chestiune perfect legală. Pentru asta nu este de vină Senatul, dacă s-au transferat. Probabil că dacă nu erau locuri libere în sectorul public din România, pe care ar fi trebuit să le desființeze, conform unei ordonanțe de anul trecut, dar nu le-au desființat, pentru că au făcut detașări, pentru că le-au transformat în posturi unice. Aparatul public are o inventivitate în această zonă. Au preferat să se transfere. Credeți-mă și când am făcut reduceri la primărie și la consiliul județean, o parte dintre cei care trebuiau să participe la concurs, au preferat să se transfere. A doua variantă este să participe la concurs. Eu sper ca peste tot unde se organizează concursuri, dacă personalul este dimensionat corect și directorul care conduce direcția aia face concursul – dar e personalul dimensionat corect – va fi forțat să facă un concurs cinstit, că altfel trebuie să lucreze pentru pila pe care o protejează. Deci instinctul de conservare îl va pune să facă ceea ce trebuie, că n-are cui să mai repartizeze sarcinile – asta, apropo de Senat. În ceea ce privește vicepremierii, eu sunt un om corect. Vechiul guvern avea trei vicepremieri. Acum sunt cinci vicepremieri, dar să reținem că, din acești vicepremieri, doi, de fapt, sunt miniștri. Deci, în fapt, sunt doi vicepremieri în plus, care sunt vicepremierii fără portofoliu. Vă rog să rețineți că sunt mai multe partide în acest guvern și că partidele au dorit să fie parte a deciziei care se ia la nivel de guvern. Dacă fiecare din acești oameni – și cred că suntem cu toții conștienți de această responsabilitate – ne facem datoria și muncim de dimineața până seara, nu două posturi în plus sunt problema ci ceea ce vom face în perioada următoare. Sunt instituții publice, cum este, de exemplu, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, unde cred că personalul, de exemplu, este subdimensionat. Unde nu ne taxăm corect redevențele pentru resursele noastre. Unde nu se încasează sume importante și acolo, de exemplu, trebuie crescut personalul și pus să își facă datoria în teren și, bineînțeles, calculate corect redevențele. Deci nu e o discuție legată de a te duce doar într-o direcție, ci de a face calcule corecte, de a elimina suprapuneri și așa mai departe. În ceea ce privește cotele legate de TVA, săptămâna viitoare, după o analiză pe care o vom face, după discuțiile pe care le avem, după consultarea tuturor celor implicați, vom anunța care este propunerea și, de asemenea, vom face o procedură de transparență în așa fel încât să putem explica, să auzim care sunt părerile din piață în mod cert. Știm însă că aceste măsuri nu pot naște aplauze nici într-o direcție nici în alta, dar așa cum am spus, încă de anul trecut, suntem într-o situație dificilă și era doar o problemă de timp până când aceste măsuri trebuiau luate. Cu cât se lungesc mai mult, cu atât lucrurile se pot complica pentru noi. Este foarte important să nu ajungem într-o situație în care agențiile de rating ne clasifică drept o țară care este cu grad de risc mare pentru că asta ar însemna costuri mult mai mari, în primul rând, pentru oamenii de rând.
Reporter: Și reducerea subvențiilor pentru partide de ce nu ați decis-o?
Ilie Bolojan: Reducerea subvențiilor pentru partide și toate celelalte măsuri care urmează să fie puse în practică vor fi adoptate la rectificarea bugetară. Personal consider și este una din direcții, că toată lumea, inclusiv partidele politice, inclusiv cei care suntem pe funcții de conducere, trebuie să fie parte a acestui efort național de corecție. Lucrurile care au fost posibile anii trecuți nu cred că mai sunt posibile toate și ceea ce s-a acumulat negativ trebuie să corectăm. Nu pentru că vrem să fim populiști, ci pentru că este absolut necesar să facem acest lucru în interesul cetățenilor țării noastre.
Reporter: Bună ziua! Ați vorbit despre reașezarea TVA-ului la două praguri față de trei în prezent. Este avută în vedere creșterea TVA principală de 19% și dacă, nu știu, noile niveluri vor fi aplicate de la 1 august, la ce bunuri şi servicii? Să avem un orizont de așteptări.
Ilie Bolojan: Da, caut să fiu un om responsabil și nu-mi permit, ca prim-ministru al României, să arunc cifre care nu sunt validate nici într-un domeniu. Prin urmare, mai mult de ceea ce v-am spus – am punctat direcțiile principale, v-am anunțat în ce zone lucrăm. Aceste lucruri, foarte probabil, vor fi anunțate săptămâna viitoare. Avem – nu trebuie să ne ascundem – un termen de reper pentru noi, care este Consiliul miniștrilor de externe, care se va ține pe data de 8 iulie. De asemenea, avem vizitele agențiilor de rating și România trebuie să vină cu un pachet fiscal care să atace probleme structurale, în așa fel încât să trecem cu bine peste acest moment, pentru că reducerea de cheltuieli și creșterea de venituri, de exemplu, pe termen lung este o luptă zi de zi. Ca să te bați cu evaziunea, trebuie să modifici câteva legi, trebuie să poți executa mai repede pe cei care au arierate – avem foarte multe arierate, parte la companiile de stat, parte de la privați către companiile de stat – și este anormal să-ți iei astfel de directori, care nu-și fac datoria sau care acumulează pierderi. Dar aceste lucruri nu pot fi făcute de pe o zi pe alta. Vă dau un exemplu: analiza unei autorități din punctul de vedere al structurii de personal sau competențe sau calitatea serviciilor sau banii pe care îi consumă, după ce ai făcut-o, te poate duce în situația să modifici o lege, să modifici o lege organică, pentru că toate aceste lucruri sunt făcute printr-un lanț de legi, iar modificarea acestora nu se poate face de pe o zi pe alta și nici nu vom beneficia de un mare sprijin și de un mare entuziasm la aceste proceduri. Știm asta, dar ne-am asumat această răspundere și eu personal și colegii de cabinet suntem cu toții conștienți că trebuie să facem ceea ce este necesar pentru țara noastră.
Reporter: Vă rog să mă iertați, dacă aș putea să vă mai adresez totuși o întrebare, pentru că nu mi-ați răspuns la întrebarea legată de…
Ilie Bolojan: Dacă mă întrebați de chestiuni stricte, care nu sunt stabilite, nu are rost să insistați pe anumite lucruri, la care nu vă pot răspunde, pentru că…
Reporter: V-aș întreba exact de ceea ce spun angajații Guvernului, au ieșit astăzi în protest spontan și vă reproșează că invocați reforma statului, dar în paralel, ați creat noi funcții de demnitate, vicepremieri în plus, fiecare cu câte patru-şase consilieri, cu câte trei secretari de stat per cabinet, fiecare cu alți consilieri, plus șoferi, autoturisme. Bun, cum le explicați românilor situația asta? De ‘grăsimea’ asta politică, cum scăpăm de ea, la guvern, aici, la dumneavoastră?
Ilie Bolojan: Știu, oamenii sunt cu imaginea ‘grăsimii’ politice de dinainte. Vă asigur că nu va fi așa. Vi s-au dat date greșite. Veți vedea când se stabilesc numărul de secretari de stat, numărul de oameni pe cabinete. E o amintire. Lucrurile se vor schimba și asta nu pentru că voi declara, pentru că ori veți constata acest lucru, ori la următoarea conferință de presă, sigur, o să mă întrebați, că am spus una și am făcut alta. Dar încerc, din respect pentru dumneavoastră și pentru români, să am grijă ceea ce spun, iar ceea ce spun, să încerc să fac. Altfel nu vom putea recâștiga încrederea oamenilor. Mai bine le spunem adevărul, chiar dacă el nu e foarte comod, chiar dacă anumite lucruri se întâmplă din cauza unor acumulări negative generate de lumea politică din care și eu fac parte, să ne înțelegem. Dar trebuie să avem un timp de la care să începem să corectăm.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru. Vă citez din acordul politic semnat la înființarea actualei coaliții, la articolul 1, punctul 6: meritocrația și profesionalismul vor fi promovate în administrație, dincolo de apartenența politică. Aș vrea să vă enumăr primele numiri făcute de actuala coaliție de la înființare și până acum, adică într-un timp foarte scurt. Mihai Busuioc, la CCR, fără să aibă pregătirea necesară pentru a ajunge în această funcție. Dragoș Anastasiu, vicepremier, al cincilea vicepremier, independent, de altfel, fotografiat în trecut cu afaceristul interlop Nicu Gheară. De asemenea, Oana Ţoiu și Ionuț Moșteanu la externe și apărare, contestați inclusiv de oameni politici pentru că nu au pregătirea necesară pentru portofoliile pe care le dețin. Unde este meritocrația, domnule Bolojan?
Ilie Bolojan: Numirile pe care le voi face direct mă vor califica sau descalifica. Primul meu consilier care va fi numit, începând de azi, onorific este domnul Ionuț Dumitru, un economist care este consacrat și care sper să fie un sprijin important și pentru mine și pentru guvern, în calitate de bancher, de fost președinte al Consiliului Fiscal, în reformele pe care le facem. Fiecare partid, fiecare om, prin numirile pe care le face, prin oamenii pe care îi susține, se poate califica sau se poate descalifica.
Reporter: Pe domnul Dragoş Anastasiu nu l-aţi numit dumneavoastră?
Ilie Bolojan: Eu îl cunosc pe domnul Dragoș Anastasiu. Cred că este un om care a dovedit că, în sectorul privat, a gestionat proiecte importante și are expertiza necesară să vină cu un pachet de reforme importante, pe componentele de digitalizare, pe componenta de debirocratizare, pe componenta de simplificare. Pe rezultatele muncii pe care o va duce în guvern, se va vedea dacă această propunere a fost bună sau nu. Dar haideți să vedem, timpul să probeze acest lucru.
Reporter: Domnule premier, ați vorbit deja despre reducerea subvenției pentru partide, însă alte măsuri de reducere a cheltuielilor, precum reducerea numărului de parlamentari sau reforma administrației publice locale – şi mă refer aici la posibile comasări de primării – toate măsuri despre care ați vorbit inclusiv dumneavoastră în ultima vreme – nu se regăsesc în programul de guvernare. Dacă puteți să-mi spuneți, vom vedea în perioada următoare o reformă și la aceste capitole? Iar în privința subvenției, cu cât ar urma să fie redusă?
Ilie Bolojan: Nu vă pot răspunde la procente, nici dintr-un domeniu sau altul acum. Când se va face acest lucru, îl veți vedea. Trebuie să analizăm bugetul României. Este evident, avem o ușoară scădere la încasări, pentru că avem, din păcate, și o ușoară scădere economică. Asta este o realitate. Şi, deci, în momentul în care se va face rectificarea de buget, veți vedea cifrele și ceea ce se întâmplă. Mai mult de atât mi-e greu să vă spun. În ceea ce privește celelalte măsuri, așa cum v-am spus, în perioada următoare, le veți vedea pe toate. Dacă mă întrebați personal, vizavi de anumite aspecte, de reforma administrației, de votul pentru 300 de parlamentari, nu o să retrag niciodată că Parlamentul României poate funcționa, cel puțin la fel de bine, cu mult mai puțini parlamentari. Am fost acolo, știu despre ce este vorba, dar pentru a prinde un proiect într-un program de guvernare, pentru a susține un proiect mai multe partide politice, indiferent de proiect, trebuie să ai un acord de la cei care sunt în acea înțelegere. Și pentru proiectele care nu au un acord, dacă vrem să rezolvăm problemele acestei țări, care sunt urgente și le vedeți și dumneavoastră, celelalte proiecte – bune, poate – trebuie să aștepte momentul lor.
Reporter: La fel și cu reforma administrației?
Ilie Bolojan: Aveți dreptate, pe componenta de reformă a administrației, din punctul meu de vedere, sunt două planuri. Primul plan este ceea ce se poate face imediat și trebuie să facem asta, să avem o administrație locală mai eficientă, să premiem performanța în administrație. Ți-ai încasat impozitele, bugetul de stat îți dă direct proporțional sumă de echilibrare; nu ți le-ai încasat, n-ai văzut că în centrul comunei este o casă p+ 2 făcută fără autorizație de construire? Atunci te descurci. Deci trebuie să existe un sistem de genul acesta, care să facă administrația mai eficientă, pentru că și în administrație, în afară de a demoniza pe toată lumea, sunt primari performanți, sunt oameni din administrația publică locală, în consiliile județene, simpli oameni, care își fac datoria acolo. Deci reorganizarea administrativă nu se poate face, oricum, decât din 2028 și e timp până atunci să se găsească o formulă pentru a discuta serios despre acest proiect. Nu uitați că asta înseamnă un vot, înseamnă legi organice, înseamnă susținere parlamentară puternică. Dar ceea ce putem face în această perioadă, așa cum v-am spus – vom face, este să discutăm un pachet care să facă administrația mai eficientă, un pachet care să ducă mai mulți oameni în piața forței de muncă, să descurajăm nemunca, să limităm durata ajutorului de șomaj, când este o cerere peste tot și n-ai cu cine lucra și, luând astfel de măsuri, sunt convins că vor fi efecte în administrație, în economia reală. Oamenii se adaptează la regulile care se stabilesc. Voi încuraja întotdeauna să stabilim reguli bune, care sunt convins că vor genera comportamente corecte.
Reporter: O ultimă precizare, dacă îmi permiteți. PNL de ce nu a propus nici măcar o singură femeie în Guvernul României, ca ministră?
Ilie Bolojan: Sunt de acord cu dumneavoastră că PNL trebuie să încurajeze ca oamenii performanți, femei sau bărbați, să fie susținuți, să li se creeze culoare. Am încercat să propunem oameni competenți. A fost mai puțin important ceea ce sunt.
Reporter: Bună ziua, domnule prim-ministru. În programul de guvernare este trecută achiziția directă a rachetelor Mistral de la o companie franceză. Aș dori să vă întreb de ce o achiziție directă și nu o licitație, având în vedere că astfel putea fi ales cel mai bun preț pentru această achiziție și de ce o companie franceză? Mulțumesc!
Ilie Bolojan: Programul pe componenta de apărare a fost propus de Ministerul Apărării și dacă este trecut acolo, vă dați seama, sunt un număr de pagini, îl asumăm. Acum, vă rog să verificați de când au început procedurile de licitație, de când s-au derulat aceste proceduri și vedeți că practic, este o fază finală, care a început de ceva timp. Ceva timp înseamnă cel mai, să spunem, târziu 2024. Și în programul de guvernare, la capitolul Transporturi, sunt autostrăzile care sunt începute.
Reporter: În spațiul public a apărut deja informația potrivit căreia Programul Rabla ar urma să fie suspendat pentru următorii doi ani. Puteți să confirmați dacă această decizie a fost luată și dacă da, ce soluții aveți pentru românii care și-au planificat achiziția unei mașini prin acest program? Și ce se va întâmpla cu celelalte programe ale Ministerului Mediului, cum ar fi Rabla pentru tractoare sau Casa verde?
Ilie Bolojan: Nu există o decizie legată de suspendarea pe un anumit timp a unui program sau a altuia, ca să fie lucrurile cât se poate de clare. Dar e adevărat că am discutat, așa cum v-am precizat, la componenta de licitații care pot fi demarate, să suspendăm programele care se deschid în perioada următoare pe o perioadă de o lună-două, până le putem analiza impactul și până putem analiza dacă avem bani să le susținem, pentru că pe de o parte, ne spuneți: vă rog să nu reduceți cheltuieli, că avem nevoie de oameni în administrație, vă rog să nu scădeți investițiile, pentru că avem nevoie de investiții, dar vedeți și cu programele. Dar nu merg lucrurile astea așa. Și atunci, vom analiza în câteva zile toate programele care țin de componenta de mediu și vor fi luate niște decizii în acest sens. Din punctul meu de vedere, dar luați-o ca o părere care nu ține strict de această întrebare a dumneavoastră, nu mai avem capacitatea financiară să ne susținem toate programele care erau dedicate din bugetul de stat unor anumite componente economice. V-aș da un exemplu: avem componenta de panouri fotovoltaice. Personal cred că având mult mai puțini bani la dispoziție trebuie să ne rezumăm strict la acele programe de susținere a unor direcții care rezolvă câteva lucruri. În primul rând, ne cresc capacitatea de a ne crește exporturile. Avem un deficit comercial foarte mare și dacă venim cu un program de sprijin pe o componentă mai mică sau mai mare într-o anumită zonă economică, cred că trebuie să susținem firmele care exportă din România sau programe de genul acesta. De asemenea, putem să ne susținem firmele care dacă dezvoltă, de exemplu, componenta de prelucrare a produselor agricole, ne scad importurile. Pentru că avem niște importuri foarte mari în zone unde le-am putea înlocui și de ce să nu susținem un program? Cumpără ceva făcut în România, pentru că ne echilibrăm parțial bugetele comerciale sau susținem niște linii de finanțare care generează un plus de tehnologie, aduc tehnologii noi în România. Dar dacă susținem o finanțare care înseamnă import total din străinătate, nu vom face decât să dezechilibrăm dacă ea nu aduce în plus. Iar, de exemplu, pe componenta de fotovoltaic am ajuns să avem niște dezechilibre foarte mari în sistemul energetic. El este gândit în România să se lucreze în bandă, deci în producții de tip hidrocentrale, termocentrale și așa mai departe. Și pentru că, din păcate, nu s-a investit în acești ani în stocare, în instalații, capacitatea de absorbi noi infuzii de fotovoltaic este foarte scăzută. În anumite zone sunt probleme destul de mari și deci nu putem face rău susținând un anumit program care sună bine, într-adevăr, dar trebuie să vedem care sunt efectele lui economice. Și datorită acestui deficit foarte mare trebuie să ne prioritizăm și aceste programe.
Reporter: Și atunci programul Casa Verde?
Ilie Bolojan: Doamna ministru, cu siguranță, după ce definitivează această analiză, vă va anunța care din programe continuă, în ce sens și așa mai departe.
Reporter: Aș face o revenire la situația de la Senat, pentru că adevărata informație sau adevăratul curs al lucrurilor a fost în felul următor. Dumneavoastră ați anunțat că sunt 147 de posturi reduse, iar în urma informațiilor primite de la biroul de presă de la Senat, 45 de persoane angajate la Senat, de fapt, s-au transferat. Întrebările noastre sunt în felul următor: de ce nu ați anunțat dumneavoastră aceste cifre? Dacă sunteți de acord cu transferurile în general între instituțiile publice, transferurile de angajați între instituțiile publice și cum se armonizează, cum intră în concordanță asta cu principiul dumneavoastră de reducere și de economie care ar trebui făcută la bugetul național?
Ilie Bolojan: Cu cât sunt mai puţine posturi vacante cu atâta capacitatea de transfer scade. Dar un primar care face reducere de personal, iertați-mă, nu este polițistul posturilor vacante din serviciile deconcentrate ale statului dintr-un județ. Și dacă personalul care s-a redus de la Primăria Oradea s-a dus la Agenția de Muncă, la ITM sau la alte structuri, e de vină primarul că a făcut reducerea sau sunt de vină alții că au ținut rezerva de posturi vacante ca să aibă o piramidă a funcțiilor, să aibă mai mulți șefi şi să mai aibă vreun post care să-l primească pe acolo? Sau cei care nu au pus în practică ordonanța prin care se desființează posturile vacante? Deci n-aș vrea să faceți de vină pe cineva. Eu răspund pentru lucrurile pe care le fac eu, dar nu sunt de vină pentru ceea ce fac alții. Asta ca să fie lucrurile cât se poate de clar. În ceea ce privește transferurile, în general, eu cred că ele trebuie să existe ca mecanism, dar la fel ca și sporurile, nu trebuie abuzate. Am niște poziții disponibile pe cabinet, pe anumite poziții. Am două posibilități: să îmi aduc niște oameni care nu au nicio legătură cu sectorul public din privat – veți fi încântată probabil – sau să scanez niște oameni competenți, care sunt undeva în guvern, într-un minister sau altul și să îi spun: vrei să faci ceva mai mult? Vrei să-ți pui pielea la bătaie? Mută-te, te rog frumos, transferă-te aici, unde ai un câmp mai mare de arat și fă-ți treaba. Eu nu sunt adeptul transferurilor incompetenților. Dar promovarea oamenilor valoroși din interior este cel mai bun lucru ca să dăm un semnal administrației publice din România. Domne, dacă îți faci datoria acolo unde eşti, cineva te avansează și sistemul te performează. Nu vine direct pe postul de șef cineva de la partid. Sigur, nu s-a transferat din sectorul public. Nu asta este problema noastră. Ați pus problema greșit, în sensul că reducerea s-a făcut, ca să ne înțelegem bine. Unde au plecat oamenii respectivi? Asta este o altă situație de care nu poate fi făcut răspunzător, chiar dacă se sugerează puțin, cel care ori nu știu mecanismele administrației publice sau doar o fotografie de moment. Încerc să fiu corect și cu dumneavoastră.
Reporter: Domnule prim-ministru, Ambasada Statelor Unite a anunțat ieri că introduce verificări suplimentare pentru românii care vor să obțină viza în SUA. Vor fi verificate inclusiv paginile de socializare. Vreau să știu cum vi se pare această măsură? Ce veți face dumneavoastră ca prim-ministru ca românii să scape de vizele pentru Statele Unite? Și când vă așteptați să scăpăm de aceste vize?
Ilie Bolojan: Bun. Fiecare țară își stabilește propriile criterii după care permite accesul în țara respectivă. Știți, probabil, că pentru Administrația SUA componenta de imigrație ilegală a fost o temă importantă și pe agenda publică americană a fost un subiect de interes, cum sunt la noi, de exemplu, nu știu, pensiile speciale sau alte subiecte de genul acesta, da? Și atunci este logic să ia anumite măsuri care să le securizeze frontierele, care să limiteze imigrația ilegală și nu văd niciun fel de problema legată de această direcție, cum le iau aceste măsuri. Ce fac e o altă chestiune. În ceea ce privește reintrarea României în programul de vize, eu cred că trebuie să rămână un obiectiv important pentru noi în relaţia cu Statele Unite pentru cetățenii noștri și lucrăm ca acest lucru să se întâmple. Dar haideți să lucrăm mai mult și să claxonăm mai puțin. Și poate veți vedea rezultate.
Reporter: Bună seara, domnule prim-ministru! Într-un studiu recent, românii spun că statul înainte de a majora taxe, ar trebui să eficientizeze colectarea de TVA.
Ilie Bolojan: Aveți dreptate, dar nu se poate face de pe o zi pe alta. Îmbunătățirea colectării de TVA este un proces care înseamnă digitalizare la ANAF. O fac de nu știu câți ani de zile, am pus presiune pe ei s-o finalizeze cât mai repede, înseamnă apoi analize de risc, înseamnă controale țintite, înseamnă oameni dedicați care sunt pur și simplu într-un total dezacord cu evaziunea, deci care o fac asta din convingere, înseamnă structuri funcționale, înseamnă performanță, înseamnă legi bune și acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. Dar dacă în fiecare lună, în fiecare trimestru veți vedea deja niște îmbunătățiri de colectare înseamnă că acest guvern nu a stat degeaba, dar să le spunem la oameni că totul se rezolvă de pe o zi pe alta dintr-o colectare mai bună, îi inducem in eroare ca să nu spun că îi mințim.
Reporter: Dar guvernul dumneavoastră are vreo țintă clară, unde vrea să ajungă referitor la colectarea TVA, luând în considerare că acum suntem primii în Europa de la coadă?
Ilie Bolojan: Guvernul are ca țintă să îmbunătățească substanțial colectarea, dar nu se poate face acest lucru de pe o zi pe alta. Nu va dura câteva luni de zile și veți analiza această dinamică, dar asta…, trebuie să vedeți acest lucru, dar vom face tot ce este posibil pentru a îmbunătăți colectarea. Și pentru ca nu doar să încasăm venituri mai mari, e o problemă și de echitate și de respect pentru contribuabilii corecți care plătesc în România.
Reporter: Și dacă îmi permiteți o scurtă clarificare, de ce proiectul de ordonanță de urgență de astăzi privind tăierea școli amânat și dacă luați în calcul revizuirea sumelor de bani?
Ilie Bolojan: A fost într-o primă citire, pentru că nu a avut toate avizele necesare. Nu facem sport din aplicarea unor proiecte, deci nu trebuie să facem lucrurile decât în limitele legii și cu respectarea procedurilor care sunt prevăzute și asta vom face.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, Dominic Fritz, liderul USR, parte a coaliției de guvernare, declara pe 21 iunie că în cazul în care președintele Nicușor Dan îi va cere să schimbe un ministru, o va face și citez aici: „fără să clipească”, închei citatul. Lămuriți-ne, vă rog, cine are ultimul cuvânt de spus în privința miniștrilor, dumneavoastră, președintele, liderii partidelor din coaliție?
Ilie Bolojan: Sunt două aspecte aici, partidele politice au posibilitatea să-și înlocuiască miniștrii. Este decizia lor. Ar fi bine să gândim bine când unii miniștri și să îi lăsăm o perioadă cât mai lungă de timp să existe stabilitate. Altfel s-ar putea să vină un investitor într-un proiect mare și să se întâlnească în cinci ani de zile cu cinci miniștri. Vă puteți imagina că nu mai știu ultimii ce au discutat primii. Deci stabilitatea miniștrilor mi se pare o chestiune care este de dorit. În ceea ce privește un alt aspect legat de înlocuire, premierul nu a avut, să spun, drept de veto pe miniștri, nici asta nu era problema, dar vă asigur că dacă lucrurile care sunt în programul de guvernare nu sunt puse în practică într-un termen rezonabil, dacă în mod cert, într-un anumit domeniu, nu sunt rezultate, nu voi ezita să uzez de prerogativa premierului de a înlocui miniștrii. Asta se face însă corect și cinstit, nu politic, nu din rațiune de imagine, nu de paratrăznet, ci pur și simplu pe baza unei analize corecte, pe informarea ministrului și a partenerilor și pe niște decizii raționale. Nu spectacolul este problema, ci munca este problema și rezultatele.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Aș vrea întâi, dacă se poate, o clarificare legat de ce ați spus mai devreme, că suntem pe o scădere economică. Asta înseamnă că în trimestrul al doilea datele vă arată că am avut o scădere economică?
Ilie Bolojan: Avem, cred, o ușoară scădere economică, care se vede în partea de consum uneori, în intrările în anumite sectoare, asta este o tendință pe care nu o putem nega.
Reporter: Și aș vrea să vă întreb legat de pachetul de măsuri fiscale, Comisia Europeană a cerut o majorare, o ajustare mai mare a României. Într-un raport publicat în această săptămână se vorbește de 1,7% din PIB, care, cum se încadrează aici în pachetul de măsuri fiscale pe care l-ați prezentat? Înțeleg că ce este inclus în programul de guvernare, măsurile despre care ați vorbit și dumneavoastră, nu aduc la buget sau nu rezolvă problema solicitată de Comisia Europeană și înțeleg că și de agențiile de rating. Mulțumesc!
Ilie Bolojan: Comisia Europeană nu ne cere decât să respectăm lucrurile la care România s-a angajat. Dacă ne-am angajat să îndeplinim anumite jaloane, atunci ne cere să le respectăm, exact ca într-un contract comercial. Dacă se anunță o conferință de presă, de exemplu, astăzi, e bine să se țină, poate să se ține la 4 și 10, dar să se țină conferința de presă, da? Și deci, nu pentru că ne cere Comisia Europeană sau cineva, este pur și simplu o problemă de interes pentru noi, de sănătate bugetară și economică, să facem aceste ajustări. Sigur că ele pot fi făcute cu anumite dinamici, mai mult pe venituri, mai mult pe cheltuieli, trebuie să ții cont de o realitate pe care o ai, de niște date care nu pot fi contestate, dar dialogul cu Comisia este o necesitate și suntem, într-adevăr, în acest dialog pe componenta atât de fonduri europene, PNRR, dar și pe componenta de deficit, pentru că ne-am angajat să respectăm un anumit parcurs, în sensul de reducere a deficitului și trebuie să recunoaștem că până acum n-am făcut acest lucru.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, în programul de guvernare este menționată eșalonarea investițiilor din bugetul de stat, inclusiv programul Angel Saligny și proiectele derulate prin CNI. Aș vrea să vă întreb dacă toate programele naționale, dar în special Angel Saligny și CNI, vor fi analizate din punct de vedere al eficienței, după cum ați spus, și dacă după această analiză ar putea fi modificate bugetele pentru acestea.
Ilie Bolojan: Și componenta de investiții pe bugetul național, care este parte la Ministerul Transporturilor, parte la Ministerul Dezvoltării, pe cele două componente pe care le-ați precizat, trebuie evaluată și prioritizată, asta, pentru că nu putem finanța toate proiectele în același ritm, nu avem banii necesari. Și atunci trebuit făcută o prioritizare. V-aș dau un exemplu, ce consider că ar trebui făcut. Avem mai multe stadioane în România, pe care fiecare localitate, fiecare oraș mare, spune că este o prioritate pentru el. Perfect. Atunci cred că am putea introduce un program în care, să spunem, funcție de capacitatea ta administrativă, deci de bugetul pe care îl ai – ai bugete mari, contribui mai mult, ai bugete mici, contribui mai puțin – aceste proiecte se fac după o cofinanțare și de către primăria respectivă. Pentru că dacă e un proiect important pentru voi, înseamnă că nu vreți să vă vină totul gratuit de la guvern, ci sunteți și voi dispuși să puneți, nu știu, 15%, 20%, 25% din bani, da? Și asta mi se pare o chestiune de punctaj, dar atunci sunt convins că primăria, nu vă dau nume de oraș, se va gândi foarte bine dacă stadionul vrem să fie de 30.000 de locuri sau de 12.000 de locuri. Avem stadioane în România, care nu s-au umplut niciodată de când sunt finalizate, în care primăriile s-au angajat că vor duce utilitățile, nu le-au dus, le-a dus tot statul. Suntem în situația în care nu avem suficienți bani să ne rezolvăm problemele vitale pe care le-am abordat mai înainte, dar, sigur, trebuie să facem stadioanele hiperdimensionate și foarte importante pentru comunitatea locală. E foarte bine, dar mie mi se pare o chestiune fair-play. Şi atunci vă dau un exemplu: avem cinci stadioane și introducem o cofinanțare de 25%. Ce vom avea? Dacă finanțăm patru, avem unul gratis, unu în plus. S-ar putea să avem mult mai multe. Ştiți de ce? Pentru că s-ar putea să constate primăria că nu mai vor 12.000 de locuri. E bine și 5.000. Nu vor 30.000, e bine și 14.000. Dar cât timp primești ceva gratis, este de primit. În momentul în care ai o răspundere, ceea ce se întâmplă peste tot, atunci te gândești foarte bine: chiar îmi este necesar? Da. Cât mi-e de necesar, adică și ca intensitate și ca mărime? Şi, credeți-mă, primăria atunci își dimensionează corect solicitarea. V-am dat un exemplu de abordare, de prioritizare. Altfel, fiecare o să spună că trebuie în vestul României un stadion la Oradea, de exemplu, sau alții o să vrea în sud-est, la Constanța. Dar, dacă se pun condiții corecte și cinstite, pentru cine este important, va veni cu o cofinanțare, nu la finalul lucrării, că nu mai vine uneori, că aşa s-a întâmplat. Nu, la fiecare plată, într-un cont special dedicat. Și mi se pare o chestiune… Dacă se prioritizează, ai echipă de fotbal sau n-ai echipă de fotbal. Nu avem echipă de fotbal, dar ne facem stadion. Perfect. Este bine.
Reporter: Ați vorbit de eficientizare…
Ilie Bolojan: Altfel, iertați-mă, sunt un susținător al sportului. Dar un om important de sport din România, care a făcut foarte multe lucruri, mi-a spus ceva acum vreo trei luni, într-o întâlnire privată: domnul Bolojan, eu fac proiectele mele unde există deja, sportul e puternic, e dezvoltat. Deci am cerere. Nu mă duc cu un proiect în câmp şi dup-aia caut să văd cine va veni la sala aia. Nu, văd că e cerere mare şi un om care a făcut ceva în sportul din România, dar fiind o discuție privată, nu-i pot da numele.
Reporter: Aţi vorbit mai devreme de eficientizarea companiilor de stat. Aș dori să știu dacă vă veți ocupa și de eficientizarea unei regii care se află în subordinea guvernului. Mă refer la RAAPPS. Iar, în această privință, dacă dumneavoastră considerați normal ca guvernul, fie și printr-o regie, să administreze un fond imobiliar în afara locuințelor de protocol? Iar în al doilea rând, dacă v-aţi interesat ce se întâmplă cu Vila din Aviatorilor, tot legat de RAAPPS?
Ilie Bolojan: Da. Cred că e mult loc de bine la RAAPPS. Asta ca părere generală. De când i-am lăsat eu, din 2008, nu mai știu ce au făcut.
Reporter: Au făcut vila din…
Ilie Bolojan: Dar v-aș da un exemplu de zilele astea. Pe Șoseaua Kiseleff există o clădire frumoasă a RAAPPS, unde funcționează o bancă de stat. Credeți că banca de stat a închiriat sediul de la RAAPPS? Nu. RAPPS a încheiat unui privat. Și privatul, cu câteva zeci de mii de euro lunar, de foarte mulți ani, a închiriat-o unei bănci de stat. Încă nu m-am întâlnit cu directorul de la RAAPPS, dar pe cel de la bancă l-am întrebat. Totuși, la un salariu de 20.000 de euro net, nu v-ați interesat de ce plătiți unui intermediar sume exorbitante lună de lună? Ați făcut vreo adresă la RAAPPS, să-i spui: dragă, regie a statului, o bancă a statului vrea să-ți plătească o chirie mai mare. Nu vrei să mă anunți când se încheie contractul privatului? Deci, cum să vă spun, cred că e loc de bine de peste tot. Vă rog să înmulțiți, nu știu, 60-70 de mii de euro, ori 12 luni, ori X ani. Dar nesimțirea e mare în multe locuri, să știți. Și cred că în foarte multe companii de stat este mult loc de bine. Și întotdeauna administrarea unor active de stat, din păcate, s-a dovedit că se face destul de prost, când acolo nu sunt puse niște criterii corecte și cinstite, și tendința de a le da la prieteni, sau la un nivel de chirie sub cel de piață, este destul de mare. Nu pot să fac comentarii legate de o persoană sau alta, nu am apucat să mă interesez, nu asta era problema. E reparat, văd că am trecut odată pe acolo prin față, arată bine de afară, dar nu știu, vă rog să mă credeți, care e situația. Cred că trebuie să i se dea unei destinații care să aducă niște venituri regiei, la modul cinstit. Altfel, să ții un patrimoniu care este subevaluat, subvalorificat, mai bine îl vinzi, vă rog să mă credeți, prin licitații publice. Nu pot însă să răspund la întrebarea dumneavoastră. Efectiv de patru zile, este a patra zi, gândiți-vă că avem alte probleme decât o casă de la RAPPS, dar asta mi-a sărit în ochi și am zis că, totuși, dacă nu vede nimeni asta de avion, măcar să-l întreb pe acel director de bancă.
Reporter: În ceea ce privește apărarea, sistemul Mistral. De ce era nevoie de introducerea în 2025 în programul SAFE, în contextul în care era în curs de finalizare licitația de la RomTechnica. Și ea a fost demarată în 2023 noiembrie. În decembrie 2024 a fost încheiată, dar au fost contestații care, la rândul lor, au fost finalizate, deci în momentul de față, cel puțin din informațiile pe care le avem noi, licitația respectivă ar putea avea un desemnat, un câștigător.
Ilie Bolojan: Pot să vă dau un răspuns în general.
Reporter: Da.
Ilie Bolojan: Pe componenta de apărare, așa cum ați văzut, după deciziile de la Haga, în anii următori, România, alături de celelalte țări europene, își va crește treptat cheltuielile de apărare. Cred că este important ca această creștere de cheltuieli de apărare, în anii următori, să se facă o parte pe acest credit safe. În primul rând că este mult mai avantajos decât cele pe care le luăm noi de pe piață. Și în momentul în care ai niște, să spunem, investiții ferme, care pot fi trecute pe această finanțare, cred că toate trebuie trecute pe această finanțare și nu din bugetul de stat, pentru că acest credit se plătește pe termen lung, are o perioadă de grație, dar asta e o chestiune general valabilă. Nu știu ce s-a întâmplat, exact despre ce este vorba, v-am dat un răspuns general.
Reporter: Dar nu e un semnal că degeaba facem licitații, că oricum statul va desemna el cu cine să fie făcută chestiunea?
Ilie Bolojan: În momentul în care o procedură este încheiată, și, cum să vă spun, autostrada Moldovei o construiește, nu știu, UMB, înseamnă că nu e niciun fel de problemă să spui că vom construi cu firma respectivă. Nu văd o problemă pe tema asta. Vă rog.
Reporter: Se mai poate o întrebare?
Reporter: N-am apucat să spun întrebarea, doar am solicitat o completare.
Ilie Bolojan: Ați spus o întrebare, dar am înțeles.
Reporter: O întrebare foarte scurtă. Dacă mai e interesat statul român de corveta care era vehiculată a fi achiziționată din Turcia, în contextul în care în momentul de față deja negociază cu cei de la Damen Galați un proiect de construire a unor corvete?
Ilie Bolojan: Eu înțeleg că s-au aprobat acele proceduri și că derularea o gestionează Ministerul Apărării, dar strict acum să vă spun dacă s-a schimbat sau nu față de ceea ce a s-a aprobat, nu sunt strict cu datele la zi. Ultima chestiune, vă rog, dacă se poate.
Reporter: În mandatul..
Ilie Bolojan: Ați întrebat parcă, dacă țin în minte. Memoria încă nu-mi joacă feste.
Reporter: O completare doar la ce ați răspuns mai devreme legat de RA-APPS. Domnule premier, în mandatul dumneavoastră, guvernul trebuie să atribuie o casă pentru fostul președinte Klaus Iohannis. Când veți face acest lucru și care este imobilul pe care l-aveți în vedere? Pentru că deja au trecut câteva luni de când și-a încheiat mandatul.
Ilie Bolojan: Nu m-am ocupat de această chestiune. Dacă va fi depusă o solicitare, sigur că guvernul, prin RA-APPS, va respecta prevederea legală. Vă mulțumesc foarte mult pentru răbdare.