Vizita premierului Marcel Ciolacu la Spitalul județean de urgență Bihor

Galerie foto

[embedded content]

Declarații susținute de prim-ministrul Marcel Ciolacu și ministrul sănătății, Alexandru Rafila, după vizita la Spitalul județean de urgență Bihor

[Check against delivery]

Marcel Ciolacu: Încep să înțeleg cât mai bine sistemul medical din România și normal că am mers în București la Spitalul Universitar și o să continui cu domnul ministru să mergem împreună în spitalele aglomerate și unde din toată țara se direcționează către București cazurile grave; la fel cred că se întâmplă și aici, în spitalul dvs., domnule manager. Domnul manager are ceva în plus față de anumite spitale, este unul dintre spitalele – aproape 5% – care se încadrează ”cu excedent” și în afară de faptul că are pe fonduri europene, are cu Banca Mondială, are cu Ministerul Sănătății – și asta am fost să vedem ce s-a cumpărat în ultimul timp prin proiectele de la Ministerul Sănătății și din bugetul consolidat al statului. Vedem cu toții că deja se pregătesc pentru viitor, unde au investiții noi într-o nouă clădire cu patru etaje, gândită pasarela între ATI-uri ca să mărească capacitatea. Ce să vă zic? Sunt impresionat, mai ales, repet, cred că /…/ avem o școală de medicină foarte bună şi scoatem medici foarte buni.

Cred că este cazul să avem și o școală de manageri de spital, unde politicul trebuie să se excludă absolut de tot din acest sistem, iar managerii de spitale trebuie să urmeze o școală, și cred că dl. manager de aici poate să fie un bun profesor, dacă dorim să avem performanță în sistemul sanitar și dorim să nu continuăm să aruncăm bani într-o gaură fără sfârșit. În acest moment, cheltuielile statului român, prin Casa de sănătate, sunt de aproape un miliard euro pe lună și în continuare pacienții sunt supărați că nu au acces rapid la sistemul de sănătate, că nu au suficiente medicamente în spitale, medicii de familie că nu pot să deconteze absolut totul – toată lumea e nemulțumită la un efort financiar foarte mare din partea statului român. E o singură concluzie, cu toate că am reușit cu dl. ministru să mărim cu 40% bugetul Ministerului Sănătății în acest an, fiindcă avem foarte multe investiții, avem medici  pe care trebuie să-i trimitem în străinătate, să se pregătească pentru tehnologia, noua tehnologie pe care o aveți în primul rând la dvs. în spital, dar va trebui să ne asumăm o reformă în sistemul sanitar, dacă vrem să mergem înainte. Dacă dorim să nu recunoaștem adevăratele probleme din sistem și risipa de bani – îmi pare rău că /…/ Personal, am să-l sun pe dl. Bolojan și am să-mi cer scuze. Am fost ferm convins că o să mă întâlnesc cu dânsul astăzi aici. Au reușit să unească două spitale, deci au găsit capacitatea administrativă de a sta de vorbă și de a face un singur spital, un singur manager, deci sunt multe soluții. În alte părți, dorim să fragmentăm, să avem fiecare spitalul lui, fiecare cu managerul lui, fiecare cu mândria lui. Nu, acesta nu este viitorul! Viitorul este ce se întâmplă astăzi la dvs. și eu recunosc şi vă felicit, dl. manager, te felicit, Sandu, și pe tine, dl. ministru – scuză-mă, ţi-am zis Sandu, că nu ne auzim – pentru că cu adevărat te implici cu proiecte, unde există performanță, unde se salvează vieți omenești, nu unde ne facem că facem act medical, dar, de fapt, facem paleație. Trebuie gândită, scoasă din sistem și să lăsăm sistemul să respire corect. Mulțumesc mult. Stau la dispoziție cu toate întrebările. Las pe dl. manager și pe /…/ și dl. ministru ce au de spus. /…/

Alexandru Rafila: /…/ Eu nu vreau să intervin foarte mult. În primul rând vreau să-i mulțumesc domnului director Carp, mă rog, eu sunt așa pe stil vechi, îi spun director, nu manager, pentru performanța organizării acestui spital. V-a spus și dl. prim-ministru, situația corectă este ca în orașele mici sau cele medii să existe o adunare a resurselor existente în domeniul medical pentru oferirea de servicii medicale, nu fragmentarea lor, cred că este abordarea corectă, ceea ce duce de fapt și la un lucru la care, poate, vă gândiți mai puțin, fac foarte multe servicii medicale din care spitalul obține venituri suplimentare, care pot fi utilizate în dezvoltarea spitalului. Faptul că noi am contribuit foarte mult la dezvoltarea laboratorului de neuro-radiologie, probabil unul dintre cele mai moderne din România, la dezvoltarea laboratorului – aici nu e probabil, sigur este cel mai modern laborator de analize din România, nu fac altceva decât să confirme că acolo unde există profesionalism în conducerea unei unități sanitare sunt rezultate bune, dar scopul nu este nici profesionalismul, nici o conferință de presă. Scopul este ca pacienții să aibă acces la servicii de sănătate de bună calitate. Lucrul ăsta se întâmplă la Oradea. Îl felicit pe dl. director și sunt convins că alături de celelalte proiecte pe care le dezvoltăm la Ministerul Sănătății, în infrastructură, PNRR-ul, Oradea beneficiază de un mare proiect, de peste 100 de milioane de euro, care ține tot de acest spital, de pneumologie, boli infecțioase, capacitate mare de terapie intensivă în caz de urgențe epidemiologice majore. Mă gândesc că acest model de bună practică poate fi extins și, aici, depinde foarte mult și de dorința celor care lucrează în autoritățile locale de a participa la astfel de proiecte care necesită voință și viziune, măcar pe termen mediu, pentru dezvoltarea serviciilor de sănătate. Sunt și alte județe în România, la Bistrița, de exemplu, unde se întâmplă lucrul ăsta, alte județe, în apropiere de la dvs. unde nu se întâmplă lucrul ăsta – aceste chestiuni țin foarte mult de responsabilitatea pe care au oamenii și o avem fiecare dintre noi pentru comunitățile în care trăim și pentru care suntem responsabili. Mulțumesc frumos, bineînțeles, prim-ministrului, care sprijină Ministerul Sănătății în demersurile lui de a moderniza sistemul de sănătate.

Şi aș vrea să vă spun un lucru, care cred că este extrem de important, suntem acum la sfârșitul lunii ianuarie a anului 2024, ne vom reîntâlni într-un fel sau altul peste 3 sau peste 4 ani și o să vedeți că majoritatea investițiilor pornite în România de acest guvern vor fi finalizate și, indiferent de poziţia pe care o vom avea, ne vom bucura că oamenii din această ţară au în sfârșit acces la alte tipuri de servicii de sănătate, așa cum se dorește de foarte, foarte mult timp în țara noastră, inclusiv la spitale regional. Mulțumesc frumos.

Gheorghe Carp: Eu vă mulţumesc pentru prezență și sunteți primul prim-ministru care a fost în spitalul acesta, miniştri au mai fost, dar prim-miniștri niciodată. Trebuie să subliniez importanța Ministerului Sănătății pentru derularea proiectelor care la început poate că păreau fanteziste sau cu mare riscuri: unificare spitalelor, finanțările care au fost în aceste domenii de vârf, aprobările pentru unificarea spitalului și tot, tot, tot ce s-a realizat aici. Nu facem niciun secret că an de an avem finanțare de la Ministerul Sănătății de ordinul milioanelor de euro, ceea ce ne ajută foarte mult să completăm acele goluri pe care le avem în finanțarea proiectelor noastre îndrăzneţe. Domnul prim-ministru spunea de manageri; cu domnul ministru am discutat o schemă de pregătire a managerilor pentru următorii ani și, după calculul nostru, în 9 ani de zile am avea manageri pentru spitale de grad I – dar, dacă domnul prim-mnistru doreste odată să-i dezvolt ideea, ca să avem într-adevăr manageri profesioniști. Suntem într-adevăr, foarte, foarte bucuroși de cuvintele dvs. de apreciere și ne vom strădui pe mai departe ca să devenim, cel puțin din dorința noastră, centre de referință în România, prin colaborarea cu Guvernul României și cu Ministerul Sănătății, pentru a arăta că se poate face și nivelul de asistență medicală spitalicească poate să fie ridicat fără multe strădanii zadarnice, ci, din contră, prin proiecte țintite, foarte bine focusate pentru dezvoltare și nu pe dorințe personale, ci pe interesul comun al tuturor celor care beneficiază de aceste asistențe. Încă o dată vă mulțumesc pentru prezenţă, domnule prim-ministru şi domnule ministru.

Reporter: /…/ Am o întrebare pentru dvs domnule prim-ministru şi o întrebare pentru domnul ministru Rafila.

Reporter: Încep cu domnul Rafila /…/. Domnule ministru, se întreabă foarte mulți medici, inclusiv și de la baza sistemului din medicina primară, dar si din spitale, când anume, apropo de reforma sistemului sanitar, va fi echilibrată în sistem, când populația să aibă programe de screening, să li se descopere la timp afecțiunile, să li se trateze mai repede, cu mai puţină suferinţă şi la costuri mai mici, ca să nu ajungă la UPU şi în spitale la costuri mai mari ? Asta este întrebarea pentru dvs, iar domnule prim-ministru, l-aţi auzit pe colegul dvs, spunea că e foarte importantă adunarea resurselor şi nu o fragmentare, şi l-aţi pomenit şi pe domnul Bolojan, absent astăzi de aici. Întrebarea mea este: la finele anului trecut, în decembrie, promiteați o restructurare a aparatului bugetar, pe care ați amânat-o, la data respectivă vorbeați de câteva ministere, dar nu s-a întâmplat nimic, ați dat ca exemplu Ministerul Muncii…

Marcel Ciolacu: Ba da, dar între timp s-au întâmplat. Vă răspund.

Reporter: … și, între timp, populația constată următorul lucru, că noi trăim pe datorie, ne împrumutăm ca să plătim niște multe salarii în sistemul bugetar și mari în unele locuri, nu în toate, și ne amanentăm viitorul trăind pe datorie în loc să restructurăm acest sistem bugetar. Domnul Bolojan, de care vorbeați dumneavoastră, în 2008 când a preluat primăria și în 2021 /…/ la Consilul Județean a restructurat /…/ Vă mulțumesc…

Marcel Ciolacu: Cunosc toată… Vă mai dau un exemplu: primarul municipiului Buzău, funcționează cu 60% din organigramă și a făcut același sistem cum a făcut și domnul Bolojan. Are și sistemul Kaizen implementat. A fost la Brașov și l-a implementat. Presupun că acesta este viitorul și am vorbit și la AMR, și cu domnul președinte Boc, și cu alți primari din… și cu Ionuț de la Galați.

Eu înțeleg așteptările și le respect, fiindcă sunt îndreptățite. Înțeleg și faptul că sunt… de 30 și de ani se așteaptă această reformă. Mai mult decât să ne asum, într-un an electoral, că voi finaliza reforma în sistemul bugetar nu pot să fac. Dacă îmi cereți să fac ce nu s-a făcut în 30 de ani, pe un sistem paușal, să spun: din acest moment toată lumea trebuie să dea afară 10% din sistemul de sănătate ca să fim… domnule, să devenim… am făcut reforme. Nu o să fac. Câteodată, graba poate strica buna intenție și asumarea. În acest moment, sunt vreo trei ministere care au făcut sistemul de organizare în interiorul ministerului, urmează agențiile și tot ceea ce sunt companiile subordonate. De exemplu, vorbeam cu domnul Grindeanu, la el sunt 53 de entități separate, ordonatori terțiari de credite. Am să o duc până la capăt. Înțeleg așteptarea, dar chiar să dați cu pietre într-unul care și-a asumat acest lucru și în an electoral și să spuneți după șase luni… destul de complicat, ținând cont numai dacă vorbesc de deficite și de buget; m-am încadrat cu toate la termen, o să mă încadrez și cu ce am promis în ceea ce privește sistemul. Am o relație personală bună cu domnul Bolojan, de aceea nu am știut dacă dânsul… fiindcă nu fac eu /…/ dânsul e plecat în concediu și de aceea am crezut că nu a fost invitat și chiar m-am simțit dator să menționez și în fața dumneavoastră. Să știți că există și respect, nu trebuie să fim dușmani în politică. Și vorbea domnul ministru aici de buna practică. Dacă nu identificăm bunele practici și să încercăm să le multiplicăm – pentru că avem ce să arătăm exact ce /…/ ce am descoperit la dvs, nu vom face nimic. De ce am fost la Universitate? Ca să înțeleg, sunt anumite… Eu nu pot să am… E un singur ordin, mi se pare din 2010 dat cu personalul…

Alexandru Rafila : …cu normarea.

Marcel Ciolacu: … cu normarea,  câte asistente să fie la fiecare pat, nu se ține cont că unul e neurochirurgie; domnul manager, nici n-am apucat să termin și mi-a zis ca e o prostie, fiindcă diferă de la una la alta. Asta încerc cu domnul ministru… e adevărat, am intrat un pic și în domeniul dânsului ca să înțeleg și eu unde sunt problemele. Eu nu pot compara un spital orășenesc cu spitalul de aici. Eu nu pot să nu respect o administrație locală care a decis să unească două spitale și să ajungă la performanța de a avea excedent, deci, asta înseamnă progresul. Trebuie să ni-l asumăm și împingem lucrurile în direcţia corectă. Ca să realizăm acest lucru, vă spun fără nici o reţinere: cu PSD, fără PSD, cu PNL, fără PNL, România are nevoie de o stabilitate politică, de o stabilitate politică democratică. Dacă continuăm să punem sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO când toate realizările, totuși, și din spitalul de aici sunt cu fonduri europene marea majoritate?! De ce vine Banca Mondială la dvs. și vrea să facă proiecte? Pentru că a văzut management performant aici. Normal că nu mă duc să fac, Bancă Mondială, proiecte într-un spital care e plin de datorii nu își atinge scopul pe care ar trebui… Am promis că termin legea cu parteneriatul public-privat. În acest moment, Ministerul Sănătății are acest instrument și veți vedea că se vor dezvolta. Deci, cam ce am promis m-am ținut de cuvânt. Că am văzut că nu este chiar așa simplu și nu poți să vii să dai cu barda și să tăiem de peste tot. Vor fi servicii unice în fiecare minister de avizare. Știți că până acum te duceai într-un minister, trebuia să-ţi iei din şapte locuri avize. Dacă te duci la Ministerul Mediului, te iei cu mâinile de cap. La Transporturi la fel, la Dezvoltare la fel. Pornim de undeva. Dar, repet, iertați-mă, de 32 de ani nu s-au mișcat aceste lucruri, n-am văzut pe nimeni pe stradă să țipe când un prim-ministru a îndatorat țara cu 200 de miliarde într-un an și nici acum nu știm unde sunt, în afară de miliardul pe vaccinuri. Să văd pe unde scoate cămașa domnul ministru, cum facem cu procesul cu Pfizer. Astea-s adevăruri. Am înțeles, sunt la primire, sunt sacul de box, n-am nici o problemă. Îmi asum, fiindcă nu mă obligă nimeni să stau în funcția asta. Dar vă repet, am să duc lucrurile până la capăt.

Alexandru Rafila: Mulțumesc. Întrebarea pentru mine…

/…/

Marcel Ciolacu: Da, da, am şi răspuns.

Alexandru Rafila: Noi facem programe de screening, inclusiv la nivelul cabinetelor de medicină de familie. E vorba de boile cardiovasculare, de diabet. Ne dorim să le extindem. Știți bine că plata medicilor de familie în momentul de față se face și pe un pachet de servicii preventive din care screening-ul face parte. Probabil că proiectul cel mai important și cel mai așteptat după bolile cardiovasculare și diabet, zic eu, pentru că sunt mult mai frecvente, este cel legat de screening-urile majore în cadrul Planului Național de Combatere a Cancerului – mă refer aici la cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul de prostată și cancerul digestiv. Unele dintre ele sunt, să zicem, relativ ușor de implementat din punct de vedere al screening-ului, dar ceea la ce lucrăm ca să putem să asigurăm este ce urmează după screening, pentru că screening-ul în sine nu face altceva decât să facă o detecție precoce a unor boli serioase şi trebuie să ai tot circuitul și toate resursele disponibile încât pacientul care a fost identificat în cadrul unui screening să poată să beneficieze de evaluare și tratament imediat. Or, lucrul ăsta, organizarea și reorganizarea sistemului de sănătate la nivel regional, cu centre de excelență, cel puțin la planul de cancer, este un proces laborios, lucrează zeci de specialiști, cei mai buni specialiști din oncologie în momentul de față, coordonați de domnul profesor Schenker de la Craiova, fac acest lucru. Practic, legislația este terminată, însă trebuie să ne asigurăm că există și în spatele screening-ului ceva. Oricum, în prima jumătate a acestui an dăm drumul la primele programe de screening. Dvs. știți, de exemplu, că a fost un program de screening pentru cancerul de col uterin în urmă cu vreo 7-8 ani. Trebuia să facă screening la 1 milion de femei în fiecare an și făcea la o sută de mii. Nu dorim un astfel de program care să fie un eșec încă din primul an de implementare.

Avem nevoie de parteneriat cu medicii de familie, care, sigur, vor fi plătiți pentru ceea ce fac, dar vrem să-l facem cu seriozitate și nu vrem să facem o improvizație care să fie folosită exclusiv în campania electorală. Din păcate, există colegi de-ai noștri din alte zone care folosesc aceste chestiuni care ar trebui să țină de interesul public și de sănătatea publică în scop politic, electoral. Nu e loc de astfel de manifestări politice în sănătate, din punctul meu de vedere. Acționăm responsabil și cu profesionalism și cu ceea ce este poate cel mai important, cu bună-credință. Mulțumesc foarte mult.

Reporter: Domnule ministru, am şi eu o întrebare.

Alexandru Rafila: Vă rog.

Reporter: /…/ Cum se va apăra România în acest proces cu Pfizer şi cum se explică acele comenzi de vaccinuri de pe finalul pandemiei /…/?

Alexandru Rafila: România se va apăra prin intermediul unei firme de avocatură care trebuie să aibă corespondent în Belgia. Prezint un memorandum în Guvern, încât România să poată să angajeze o firmă care să poată să reprezinte, prin intermediul unui partener, că discutăm de legislația belgiană, /…/ franceză în acest proces. Am luat legătura și cu Polonia, mai ales, să vedem să ne coordonăm. Și Ungaria are un proces cu Pfizer asemănător. Am primit și o ofertă chiar ieri din partea firmei care reprezintă Polonia, o să vedem cum finalizăm acest lucru. O să lămurim imediat și chestiunea cu comenzile de vaccin.

Vaccinurile au fost… practic, au reprezentat o obligație de plată pentru România, în momentul în care Guvernul României a semnat un memorandum legat de furnizarea de vaccinuri cu Pfizer și cu Moderna, astea au fost principalele firme care au furnizat. În 2021, Ministerul Sănătății, reprezentat atunci de dl. Voiculescu, a plătit un avans de 30% la Moderna pentru niște vaccinuri pe care nu le-a mai și recepționat. Cei de la Moderna au acceptat să încheie contractul fără restul de 70% de plată și, respectiv, vaccinuri livrate și, în contul banilor plătiți în 2021, au livrat o cantitate de vaccinuri în cursul lunii decembrie. Ultima variantă de vaccin am distribuit la medicii de familie. Toți medicii de familie din România au o anumită cantitate și își pot vaccina pacienții de pe listă care doresc să se vaccineze împotriva infecției cu noul coronavirus. Asta este o parte.

Partea cealaltă, cu Pfizer: noi am vândut 5 milioane de doze Germaniei, 2 milioane de doze Ungariei de peste 2 milioane sau un milion și jumătate la începutul anului 2022. Această cantitate de vaccin a putut fi vândută prin semnarea unui așa-numit VOF, adică un document administrativ, care era necesar și care făcea parte din obligația de plată contractuală a României, semnată în 2021 de dl. prim-ministru Cîțu. Până la urmă, o să vă dăm documentele astea, să le vedeți, că înțeleg că oamenii nu-și recunosc propria semnătură. Despre asta este vorba, un document de natură administrativă care făcea referire la cantitatea contractată de România prin semnătura și memorandumul aprobat de prim-ministrul de la acea vreme. Mie nu-mi place să intru în polemici de genul ăsta, mai ales că este vorba de o cercetare penală în curs. Există trei sau patru persoane care sunt urmărite penal. Știți bine că interferențe în activitatea organelor de cercetare penală nu sunt permise și mi se pare deplasat din partea unor astfel de persoane care sunt implicate într-o urmărire penală să facă diverse declarații pe la posturi de televiziune. Eu mă rețin să fac astfel de declarații. Am vrut doar să vă explic care au fost elementele care au stat la baza acestor contracte. Rămânem în relații cu companiile respective, trebuie să discutăm, să vedem dacă putem să ajungem la o înțelegere. La Moderna, lucrurile au mers foarte repede, au venit la inițiativa lor și s-a închis dosarul comercial cu ei. Despre asta este vorba. Vă mulțumesc.

Reporter: Domnule Ciolacu, dumneavoastră cum răspundeţi acuzaţiilor aduse de domnul Cîţu vizavi de achiziția celor două sute de milioane de doze în 2022… de vaccinuri.

Marcel Ciolacu: /…/ lui domnul Cîțu pentru ce s-a întâmplat în 2022?

Reporter: Achiziţia de vaccinuri din 2022, vă acuză pe dumneavoastră şi pe domnul…

Marcel Ciolacu: /…/ un singur lucru, doamnă. Îi urez multă sănătate.

Alexandru Rafila: Ştiţi care e probelma şi de asta cred că foarte bun. Cred că foarte mulți din oamenii din țara asta îi doresc domnului Cîțu multă sănătate din toate punctele de vedere.

Reporter: Şi mai am eu câteva întrebări. Experţii FMI  vor veni luni în România…

Marcel Ciolacu: În fiecare an fac lucrul ăsta.

Reporter: La ultima vizită au estimat un deficit bugetar de 5%…

Marcel Ciolacu: 7,8.

Reporter: Bun. Şi spuneau să introducem măsuri fiscale mai dure. Să ne aşteptăm la noi măsuri în anul 2024?

Marcel Ciolacu: FMI-ul nu poate să impună unui stat şi unui guvern. E normal să vină, fiindcă fac în toată lumea, toate țările europene, fac și în Germania aceste evaluări. Noi avem o evaluare de țară pe care o face Comisia.

Ni s-a spus că vom închide cu un deficit de 7,8. Eu am promis că voi închide cu un deficit cu minimum 0,5% ai puțin decât deficitul de anul trecut. Îmi cer scuze, am reușit. Mai mult, am spus că vom avea un buget până la sfârșitul anului și vom avea. Voi prinde un deficit mai mic cu cel puțin 0,5% față de anul acesta. Îmi cer scuze, am reușit să-l fac cu 5%.

Hai şi vedem și prima execuție pe primul trimestru, ca să fiu și mai determinat. S-au luat anumite măsuri, s-au luat anumite măsuri în primul și în primul rând pentru că ele au fost trecute în PNRR, ele sunt trecute în jalonul 206, care este în cererea de plată numărul 3 și deja au venit anumite semne de întrebare și am mai anunțat public că este o problemă cu jalonul 206, cu microîntreprinderile, fiindcă Comisia încă consideră că nu am luat toate măsurile pentru a închide această zonă unde ei consideră că este o impozitare mult prea lejeră pentru o țară de mărimea României. De obicei, acel sistem de sistem de impozitare se face în zona de off-shore. Să am capacitate, cum am avut și până acum, să merg la Comisie să explic că atât poate suporta România în acest moment. Dar toate aceste cerințe, vă rog frumos să-i întrebați pe ipocriții care le-au trecut în PNRR și acum stau pe la televizoare și critică măsurile pe care le-au trecut ei. Înțeleg multe în politică, înțeleg că nu-i balet, înțeleg orice vreți dvs., dar ipocrizia e cel mai urât lucru. Mulțumesc mult. O zi bună!

Articol preluat de pe gov.ro