[embedded content]
[Check against delivery]
Ioana Dogioiu: Bună ziua! Bine ați venit la briefingul de după ședința de astăzi a Guvernului României. Sunt mai multe puncte pe ordinea de zi și în afara ordinii de zi. Îl invit pe domnul prim-ministru Ilie Bolojan să prezinte principalele decizii.
Ilie Bolojan: Bună ziua! Principala activitate din următoarea săptămână, care a fost discutată și astăzi în ședința de Guvern, este legată de finalizarea proiectelor de lege care vor trebui puse pe agenda Parlamentului și adoptate, în așa fel încât România să-și încaseze sumele aferente PNRR. Am inventariat aceste proiecte. Sunt șase proiecte de bază și încă trei proiecte secundare, pe care ne propunem să le finalizăm până săptămâna viitoare.
Asta înseamnă că vor fi încheiate discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene pe fiecare domeniu, în așa fel încât ceea ce trimitem Parlamentului, pentru a fi dezbătut, să aibă avizul Comisiei. Vom informa grupurile parlamentare, liderii de grup și liderii de partide, în așa fel încât să aibă acces la aceste proiecte din timp, pentru a le putea studia. Unele sunt deja depuse în Parlament. Le vom depune la ambele Camere, în așa fel încât să intre în ordinea de dezbatere corespunzătoare, pentru ca, la votul final, să ajungă la Camera decizională.
Voi solicita conducerii celor două Camere convocarea unor sesiuni extraordinare în a doua jumătate a lunii iulie, în așa fel încât aceste proiecte să poată fi dezbătute. Ele sunt foarte importante, pentru că fiecare proiect are o valoare de cel puțin 770 de milioane de euro, iar valoarea maximă este de 970 de milioane de euro.
Aceste proiecte sunt următoarele: Primul este legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Aici, aspectul principal care se negociază cu reprezentanții Comisiei Europene este ca acest proiect, odată aprobat, să crească anvelopa salarială, deci fondul total de salarii, cu o valoare care să păstreze actuala pondere a cheltuielilor de personal, ca procent, la actualul nivel, adică maximum 8,1% din PIB. De asemenea, în condițiile în care se face această majorare la nivelul maxim, trebuie identificate alte soluții legate de reducerea cheltuielilor sau de creșterea veniturilor la bugetul de stat.
În ceea ce privește discuțiile privind grilele de salarizare și celelalte aspecte care țin de negocierile cu reprezentanții grupurilor profesionale care lucrează în sectorul public, acestea au avut loc, iar Ministerul Muncii trebuie să le integreze în propunerea finală. Comisia Europeană este interesată în principal de anvelopa salarială, grilele și propunerile fiind făcute pe baza unui contract de consultanță încheiat cu Banca Mondială în acest sens.
Săptămâna viitoare ar trebui să avem toate aceste discuții încheiate și să putem trimite acest important proiect de lege pentru studiu, înainte de dezbaterea în Parlament.
Al doilea proiect important este cel privind actele normative în domeniul integrității. Este vorba despre regimul incompatibilităților. Acest proiect a fost finalizat de Ministerul Justiției și de Agenția Națională de Integritate. În momentul de față, este transmis partidelor politice și liderilor de grup pentru a putea fi consultat. Vom avea o consultare în a doua jumătate a săptămânii viitoare cu reprezentanții Comisiei Europene și ar trebui să îl putem transmite și pe acesta.
Al treilea proiect important este așa-numitul proiect „bonus-malus”, și anume proiectul privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanței pentru personalul ANAF, pentru cel de la Ministerul Finanțelor și de la Antifraudă, în vederea consolidării colectării veniturilor la bugetul de stat și combaterii evaziunii fiscale.
Acest proiect este și el prezentat Comisiei. Urmează să primim un punct de vedere până la începutul săptămânii viitoare și va fi transmis pe circuitul parlamentar. O primă formă este deja depusă în Parlament.
Al patrulea proiect este propunerea legislativă pentru modificarea Codului administrativ. Este vorba despre reglementări privind cariera funcționarilor publici, concursurile și modul în care se avansează, în așa fel încât să ne asigurăm că avem concursuri corecte și că oamenii profesioniști sunt promovați. Este un proiect gestionat de Ministerul Dezvoltării și de ANFP, adică Agenția Națională a Funcționarilor Publici, și urmează să fie promovat săptămâna viitoare.
Al cincilea proiect este proiectul de lege privind Codul urbanismului. Acest proiect se află în Comisia pentru administrație de la Camera Deputaților de la sfârșitul anului trecut. Necesită discuții în continuare, atât pe articolele generale, cât și pe aspectele care țin de articolele incidente municipiului București, de relația dintre Primăria Generală și primăriile de sector, având în vedere referendumul votat de cetățenii Bucureștiului, care prevede mutarea documentațiilor de urbanism la Primăria Generală.
Și în acest caz, discuțiile ar trebui să fie finalizate săptămâna viitoare, în așa fel încât să avem un proiect de cod clarificat pe articole. El poate intra la vot final imediat în Camera Deputaților, astfel procedura se poate încheia destul de repede.
Un alt proiect important este cel legat de decarbonizare în sectorul de încălzire și răcire. Și aici proiectul a fost discutat în Senat zilele trecute și au lipsit trei voturi pentru a fi adoptat. Proiectul va fi redepus la Camera Deputaților, în așa fel încât să reintre pe circuit, iar noi vom căuta să comunicăm, prin reprezentanții Ministerului Energiei, care este ministerul responsabil, și ai Ministerului Mediului, cu reprezentanții grupurilor parlamentare, pentru a clarifica toate aspectele care țin de acest proiect.
De asemenea, așa cum v-am spus, mai sunt trei proiecte secundare, fiecare având o valoare importantă. Ultimele două proiecte, spre exemplu, cel legat de Codul urbanismului și cel privind decarbonizarea, au fiecare o valoare efectivă de 972 de milioane de euro. Gândiți-vă că, dacă aceste șase proiecte, de exemplu, nu sunt adoptate, este vorba despre o sumă foarte importantă, de peste 4 miliarde de euro, pe care nu o putem absorbi, iar absorbția acestor fonduri este o prioritate pentru România.
De asemenea, așa cum v-am spus, mai avem un proiect de lege privind adoptarea unei ordonanțe de urgență referitoare la unele măsuri de decarbonizare în sectorul energetic. Aici a fost introdus un amendament care nu trebuie votat, pentru că, dacă s-ar vota un astfel de amendament, practic am anula întreg jalonul de decarbonizare și am ajunge în situația în care sumele pierdute de România ar fi imense.
Mai sunt încă două proiecte: cel legat de transpunerea unei directive europene privind organizarea pieței energiei electrice și proiectul de lege care închide întreg PNRR-ul, și anume cel privind stabilirea cadrului juridic pentru închiderea PNRR.
Acesta este proiectul final, care nu are o valoare financiară, dar a cărui adoptare este necesară, în așa fel încât să se stabilească toate condițiile în care se poate închide acest program important pentru România până la sfârșitul lunii august.
Așa cum v-am spus, toate aceste proiecte vor fi pregătite. Responsabilii, miniștrii titulari, știu despre ce este vorba.
Vom încheia consultările, vom comunica Parlamentului și considerăm că, în a doua jumătate a lunii iulie, aceste proiecte pot fi discutate și adoptate în Parlament, în așa fel încât România să absoarbă fondurile europene.
De asemenea, mai sunt câteva hotărâri de guvern care țin de Ministerul Mediului, de Secretariatul General al Guvernului și de Ministerul Energiei, care vor fi și ele pregătite săptămâna viitoare, în așa fel încât să poată fi supuse ordinii de zi a ședinței de Guvern și adoptate, pentru ca și celelalte jaloane, mai mici, să fie îndeplinite.
După ședința de guvern de astăzi am semnat un acord important, și anume acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind aspectele legate de conectivitate, respectiv cele care țin de infrastructura de transport strategic, derivate din programul SAFE pe care România l-a aprobat, și anume conectarea la nivel de autostradă între România și Republica Moldova, mai exact coridorul de autostradă dintre Pașcani, Iași și Ungheni, Republica Moldova.
Practic, acest acord clarifică aceste aspecte, inclusiv finanțarea podului rutier, respectiv a podului de autostradă dintre România și Republica Moldova, în zona localității Ungheni, un proiect aflat într-un stadiu avansat de execuție, care va fi finalizat în toamna acestui an.
Prin acest acord, din programele SAFE, în afară de realizarea tronsonului de pe teritoriul României, între Pașcani și Ungheni, se va realiza un prim tronson de autostradă, de 5 km, și pe teritoriul Republicii Moldova, până la hub-ul pe care autoritățile moldovene îl construiesc, în așa fel încât traficul, atât rutier, cât și feroviar, să poată fi preluat în condiții normale.
Ca efect al semnării acestui acord, astăzi s-a semnat și primul contract de construcție pe tronsonul dintre România și Republica Moldova. Este vorba despre un tronson de 15 km, respectiv tronsonul 4, între Iași și Ungheni. Lucrările ar urma să înceapă după perioada de proiectare, de aproximativ șase luni, și să se finalizeze până în 2030.
Tronsonul integral dintre Pașcani și Ungheni, Republica Moldova, cuprinde patru sectoare de drum. Pentru trei dintre acestea contractele au fost semnate, inclusiv cel de la graniță, astăzi. Mai avem un singur sector, care se află într-o fază de contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, și sper ca, cel târziu în toamna acestui an, odată cu finalizarea acestei contestații, să poată fi semnat și acesta, în așa fel încât, începând din primăvara anului viitor, lucrările să fie începute pe întreg tronsonul dintre Pașcani și Ungheni.
De asemenea, vor începe lucrările și pe tronsonul dintre Pașcani, Suceava și Siret, pentru ca, în 2030, conform calendarului de finanțare, când trebuie închis programul SAFE, să putem circula pe autostradă în nord-estul României, între București și Ucraina, precum și între București și Republica Moldova.
Este un proiect important pentru conectivitatea dintre România și Republica Moldova și un proiect foarte important pentru municipiul Iași, deoarece permite extinderea ariei sale de dezvoltare și descongestionarea circulației în zona metropolitană.
Un alt aspect pe care l-am decis astăzi, în ședința de guvern, a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție.
De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional, pentru că, potrivit Legii nr. 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului Administrativ, „elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din Fondul de Rezervă Bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector – e vorba de plata restanțelor salariale din zona de justiție – instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului. Așa cum probabil știți, în luna martie, la final, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat? Foarte repede, cu mare celeritate, Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune, iar termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie, deci în perioada imediat următoare, săptămâna următoare. Prima instanță a stabilit, în afara acestei sume, și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi – deci, o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt și sume în zona de Parchet, care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Și, deci, o sentință de un anumit tip declanșează alte efecte bugetare, cu toate că, din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanța de Urgență nr. 99 a interzis expres conducătorilor de instituții publice, care au calitatea de ordonator de credite, să mai stabilească prin acte administrative drepturi salariale suplimentare peste cele prevăzute de legislația specifică – în zona de justiție am avut, ulterior acestei date, astfel de decizii, deși, ele sunt sub sancțiunea anulării de drept a acestor sume. Care sunt aspectele care țin de acest conflict? O instanță poate obliga executivul să modifice bugetul de stat, deși modificarea și rectificarea acestuia, așa cum știți, sunt atribuții ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competență exclusivă a guvernului. Ministerul Finanțelor, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat. La propunerea Ministerului Finanțelor, Guvernul a adoptat astăzi decizia de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la acest conflict juridic și am înregistrat astăzi la Curte această sesizare. Dincolo de această dimensiune constituțională, o astfel de soluție este un precedent pentru toți ordonatorii principali de credite, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulțumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, așa cum consideră de cuviință, ar putea obține, pe calea contenciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanțe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalități. Gândiți-vă că, în condițiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituțiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ținta de deficit, ieșirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferențială în baza unei hotărâri judecătorești deschide calea unor, așa zise, rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabilește cum se modifică bugetul de stat, și dat fiind situația în care suntem, practic, dacă ar apărea o astfel de sentință, am fi puși în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de lege, deși neexecutarea atrage niște penalități enorme, doar prin adunarea acestor penalități ne dăm seama în ce zonă ne duce. Procedura legii care permite aprobarea și rectificarea bugetului, prevede cât se poate declar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea și publicarea de către Ministerul Finanțelor, a raportului privind execuția bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede. De asemenea, sursele de finanțare pe care nu le avem, ar impune ca alocarea acestor sume s-ar putea face, fie prin majorarea deficitului, destul de serios, cu costuri de finanțare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcționare, fie prin majorarea impozitelor și taxelor pe care nimeni nu cred că vrea să le facă. Prin urmare, am declanșat această sesizare și acest conflict de natură constituțională, considerând că nu este normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și care își aprobă sentințe, fiind, oricum am spune, direct interesați într-o astfel de situație, care, dacă mai continuă în felul acesta, creează serioase probleme bugetare. Deci, din punct de vedere al Guvernului și al juriștilor Guvernului, s-a impus declararea acestei situații și sesizarea Curții Constituționale.
Aș încheia cu un subiect care a apărut ieri pe agenda publică și anume blocarea conturilor ROMATSA. Așa cum se știe, România a pierdut, ca și Polonia, un proces cu compania Pfizer, care ține de partea de vaccinuri din pandemie. În baza pierderii acestui proces, prin Ministerul de Finanțe și prin Ministerul Sănătății am declanșat procedurile de negociere cu firma Pfizer. Suntem în situația în care aceste negocieri vor continua începând de săptămâna viitoare, dar așa cum s-a stabilit între reprezentanții Ministerului de Finanțe și firma Pfizer, nu vom putea face comentarii legate de conținutul acestor negocieri. În paralel cu aceste negocieri, firma Pfizer a încredințat unei companii de avocați și unui executor din Belgia, declanșarea procedurii de executare silită și acest executor a declanșat această procedură pentru ambele entități, atât din Polonia, cât și din România. Deci, suntem în situația în care sumele, care sunt ușor de reținut, cele care vin de la Agenția de Control Aerian a Europei către ROMATSA, au fost poprite. Ca să vă faceți o imagine, suma care revine anual este la nivelul de aproximativ 300 de milioane de euro, iar sentința pe care Pfizer o are împotriva României se ridică la aproximativ 600 de milioane de euro. Firma ROMATSA, împreună cu avocații Guvernului României, vor depune săptămâna viitoare o contestație în Belgia la această procedură de executare, pe de o parte, și pe de altă parte, vom continua negocierile cu firma Pfizer, în așa fel încât să putem găsi o soluție, pentru ca, pe de o parte, activitatea firmei ROMATSA să poată să se desfășoare fără niciun fel de probleme și, pe de altă parte, să găsim o procedură care să permită închiderea acestui litigiu într-o manieră acceptabilă pentru ambele părți și într-o formulă care să fie sustenabilă pentru bugetul de stat, pentru că și această sentință, care a apărut, așa cum știți, acum câteva luni de zile, este de natură a crea probleme suplimentare legate de echilibrele bugetare. Acestea au fost lucrurile pe care am ținut să le spun. Vă stau la dispoziție pentru cinci întrebări. Vă rog.
Reporter: Bună ziua. Aș vrea să vă întreb despre acest ultim subiect, despre procesul cu Pfizer și blocarea conturilor ROMATSA. Dacă ne puteți spune etapizat, ca să înțeleagă fiecare român, ce va face compania ROMATSA până săptămâna viitoare, dacă are aceste conturi blocate, ce va face Guvernul României, cum vă spuneam, etapizat, care sunt pașii de urmat și ce timp mai avem cât să oferim acești bani către Pfizer?
Ilie Bolojan: Compania ROMATSA va funcționa fără probleme în perioada următoare, are această capacitate de a funcționa, deci nu va fi afectată supravegherea și dirijarea zborurilor aeriene pe teritoriul României. Așa cum am precizat, avocații companiei, contactați de companie și cei ai Guvernului României vor depune o contestație la instanța belgiană vis-à-vis de această acțiune. În paralel cu asta, prin reprezentanții Ministerului de Finanțe și cei ai Sănătății, deci săptămâna viitoare, continuă negocierile dintre Guvernul României și compania Pfizer. Vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua. Legat de un alt subiect, a expirat acea reducere de 37 de bani pentru litrul de motorină. În Parlament ar fi trebuit să aibă loc o comisie de buget, pe care o conduce un liberal, dar nu a fost convocată acea ședință pentru prelungirea măsurii la o propunere depusă de PSD. Întrebarea este dacă luați în calcul o discuție pentru ca, în acea sesiune extraordinară, poate convocată pentru proiectele PNRR, să analizați și validarea unui proiect care să prelungească această măsură? Pentru că deja prețurile sunt mai mari la pompă și știți bine că se vor reflecta și în prețul alimentelor la raft.
Ilie Bolojan: În această perioadă, odată cu expirarea schemei de plafonare, s-au întâmplat două lucruri. Primul, cel mai important lucru și cel mai bun, este că avem o liniște relativă în Golf, deci s-a încheiat, practic, acțiunea militară agresivă de o parte sau de alta și, așa cum vedeți pe piețele internaționale, prețul barilului de țiței a revenit la valorile de dinainte de începerea conflictului. Acest lucru nu s-a întâmplat însă și la motorină, care este combustibilul cel mai solicitat în această perioadă și încă avem un preț global al motorinei mai mare decât cel de dinainte. Al doilea fenomen este că, odată cu încheierea schemei de plafonare, acciza a revenit la nivelul anterior, deci plus 36 de bani. În baza discuțiilor pe care le-am avut ieri cu reprezentanții companiilor care operează în acest domeniu, am tras câteva concluzii. În primul rând, că stocurile pe care ei le-au achiziționat în urmă cu 10-15 zile, pentru că lucrează pe stocurile achiziționate la prețurile mari de la jumătatea lunii iunie, se vor epuiza în zilele următoare și vor intra cu produse care au fost achiziționate la prețuri mult mai mici. Pe cale de consecință, începând din aceste zile, treptat, treptat vom vedea o scădere a prețurilor la combustibili care, în a doua jumătate a lunii iulie, ar trebui să se apropie de prețurile care au fost în piață înainte de luna martie. Acesta este angajamentul și discuțiile pe care le-am purtat cu reprezentanții companiilor din acest sector. Sigur, dacă prețul motorinei va rămâne cu ceva mai mare, în mod evident și prețul la pompă al motorinei va fi puțin mai mare decât cel de dinainte, asta pentru că majoritatea acestui tip de combustibil care se folosește în România vine din import și doar o parte din el se procesează pe teritoriul României și deci avem avantajul de localizare. În condițiile în care nu se va vedea acest trend de scădere, Guvernul, prin Ministerul de Finanțe, a lucrat la o nouă schemă de plafonare pe care, în condițiile în care nu vedem că piața se adaptează la realitate, vom putea să o promovăm ca proiect în Parlament, odată cu sesiunea care ar putea fi convocată. Din punctul meu de vedere, având discuțiile la care și eu am participat ieri, ar trebui să ajungem în situația în care prețurile în piață să fie cele de dinaintea începerii conflictului, înspre finalul lunii iulie. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, cu permisiunea dumneavoastră, aș dori să vă întreb dacă dumneavoastră ați primit decizii sau sfaturi din pădure?
Ilie Bolojan: Da, dacă aveți întrebări care țin de activitatea guvernului, vă pot răspunde, dacă nu, nu doresc să transform această discuție cu dumneavoastră, care ține de calitatea de premier și de respectul față de dumneavoastră și față de opinia publică, cu teme care pot să sune bine, dar nu sunt de competența guvernului. Vă rog.
Reporter: Domnule premier, ați fost președinte al Consiliului Județean patru ani și având în vedere situația și dosarul care a fost deschis de către procurorii de DIICOT în această perioadă legată de acel azil, acel adăpost pentru persoane defavorizate din Bihor, din acea comună, în care viceprimar în comuna Holod era chiar fiul lui Viorel Pașca, membru PNL, și acesta primar PNL, dumneavoastră, încă din 2020, de când ați fost președinte al Consiliului Județean și până în prezent, chiar și ca premier, inclusiv că au fost implicate în acest dosar penal mai multe persoane care ocupau funcții publice, atât la nivel local, cât și la nivel central, știați de aceste lucruri care se practicau în zona respectivă și mai mult decât atât, cum poate un membru PNL să se folosească de acea autoritate pentru interesele personale și mai ales pentru acea activitate infracțională care este cercetată acum de către procurori?
Ilie Bolojan: Oricât ați încerca, prin expozeul larg pe care l-ați făcut, să mă asociați cu această situație, nu am nicio legătură.
Reporter: Domnule premier, dumneavoastră l-ați premiat atunci când erați primar la Oradea.
Ilie Bolojan: Puteți să-mi permiteți să răspund?
Reporter: Vă rog.
Ilie Bolojan: Nu am nicio legătură cu acest caz, nu am avut interacțiuni cu reprezentanții acestei asociații, nu i-am vizitat niciodată.
Reporter: Dar ați fost în comuna respectivă în acea perioadă. Sunt filmulețe video.
Ilie Bolojan: Ascultați-mă, îmi dați voie să vă răspund sau doriți să vă răspund cum ați vrea dumneavoastră?
Reporter: Vă rog, vă ascult.
Ilie Bolojan: Bun, vă rog, hai să vă pot răspund. Deci, nu am avut tangențe, nu am avut competențe de reglementare asupra acestei situații. Cei care pot inspecta toate așezămintele sociale sunt cei de la agențiile județene de inspecție socială, care ar trebui să aibă rapoarte în acest sens, iar în calitate de primar sau de președinte de Consiliu Județean, nu am avut niciun fel de raport cu această asociație. În ceea ce privește întrebarea subsidiară, vă pot informa că în fiecare an Direcția de Asistență Socială a Primăriei Oradea premiază ONG-uri, asociații legat de activități de responsabilitate socială, dar ceea ce vă pot spune este că în anii mei de primărie, nu am participat la acest tip de premieri, eu fiind, în general, centrat pe muncă și mai puțin pe partea de activități de reprezentare, deci nu am cunoștință legat de persoanele juridice, de persoanele fizice pe care Direcția de Asistență Socială le-a premiat. Vă mulțumesc.
Reporter: Și nu știați, nu ați făcut o cercetare la momentul respectiv?
Reporter: Domnule premier, în momentul de față, vorbim despre un caz despre care s-a scris în presă și în trecut… Vă rog, spuneți-ne, sunt oameni abuzați acolo…
Ilie Bolojan: V-am răspuns la întrebări…
Reporter: Dumneavoastră nu aveați informații din presa locală? Acolo funcționa un azil care nu era autorizat, domnule premier. Cine trebuia să știe de el?
Reporter: Nu știați de ceea ce se întâmplă în comune în momentul în care dumneavoastră erați președinte al Consiliului Județean, căci cercetarea vizează inclusiv fapte din 2020…
Ilie Bolojan: Vă rog, dacă aveți alte întrebări…
Reporter: Bună ziua! Președintele Nicușor Dan a publicat în presa americană un editorial într-unul dintre cele mai influente canale media conservatoare. Spunea că „leadership-ul american se bucură de un respect profund în rândul românilor, iar pentru români a fost un aliat puternic, angajat în apărarea păcii, securității și a libertății”. V-aș întreba dacă ați citit acest editorial și care este părerea dumneavoastră, ca premier?
Ilie Bolojan: Vă rog să mă credeți că de azi-dimineață sunt în întâlniri și, până în acest moment, nu prea am rămas singur ca să pot să citesc ceea ce s-a publicat nici în presa noastră și nici în presa internațională. Deci, ăsta este adevărul.
Reporter: Dacă îmi permiteți o întrebare despre Bihor, pentru că înțeleg că azi ar fi trebuit să intre în ședința de guvern anumite ajutoare pentru oamenii care au fost relocați, până la finalul anului, să beneficieze de cazare. Despre câți beneficiari ar fi vorba și care sunt sumele? De ce nu a mai intrat proiectul?
Ilie Bolojan: Știu că Departamentul pentru Situații de Urgență a făcut o propunere legată de alocarea unor sume de sprijin pentru acești oameni și înțeleg că, în baza analizării formulei legale care poate fi asigurată, Ministerul Dezvoltării va încheia documentația până la finalul acestei săptămâni, în așa fel încât săptămâna viitoare, la început, să fie posibilă aprobarea unei hotărâri de guvern care vine să confirme propunerea Departamentului pentru Situații de Urgență. Vă rog, ultima întrebare.
Reporter: Bună ziua! Domnule premier, aș dori să știu dacă parlamentarii SOS și POT sunt extremiști doar în propriile partide, iar în rest ei sunt buni de racolat de PNL și puși șefi la filiale?
Ilie Bolojan: Am mai răspuns la acest tip de întrebări, în sensul în care, în afară de alte considerații, la conferințele de presă pe care le-am susținut în tot anul acesta la guvern, am evitat să intru în zone de comentarii politice care nu au legătură cu activitatea Guvernului. Vă mulțumesc foarte mult. Să aveți o după-amiază liniștită! Sărut mâinile, toate cele bune!
Articol preluat de pe gov.ro