Intervenția în sistem video-conferință a Viceprim-ministrului Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Justiției și ministrul interimar al Afacerilor Interne, în cadrul evenimentului la nivel înalt „De la Kyoto la Abu Dhabi: transpunerea viziunii în acțiune pentru justiția penală și tratamentul infractorilor”, din curpinsul celui de-al XV-lea Congres al Națiunilor Unite privind Prevenirea Criminalității și Justiția Penală – Abu Dhabi, 26 septembrie 2026

   

Scriptul în limba engleză:

„Your excellencies,

Distinguished colleagues,

Ladies and gentlemen,

It is an honor to participate in this high-level event and to reflect on a question that lies at the heart of modern criminal justice: how do we move from commitments to implementation, and from vision to measurable results?

Five years ago, the Kyoto Declaration reaffirmed that effective criminal justice systems should be evidence-based, people-centered, and firmly anchored in the rule of law. Today, in Abu Dhabi, we have the opportunity to demonstrate not only our commitments, but also what we have achieved.

Romania believes that sustainable criminal justice reform must be built on knowledge, cooperation, and long-term public policies.

Allow me to illustrate this with one example.

Romania conducted its first comprehensive national study on the causes of reoffending. The research examined not only criminal behavior, but also the individual, social, and institutional factors that contribute to recidivism. By bringing together experts from different disciplines and institutions, the study created an evidence base that had previously been unavailable.

The study was never intended to remain an academic exercise. Its findings became the foundation of Romania’s National Strategy for the Prevention of Recidivism 2025–2029, which aims to strengthen social reintegration, improve institutional coordination, and develop interventions tailored to offenders’ actual needs.

This experience confirmed an important lesson: reducing reoffending cannot be achieved by the justice system alone. It requires coordinated action by probation and prison services, social and educational authorities, local communities, employers, and civil society.

Reintegration is not simply a social objective. It is one of the most effective forms of crime prevention.

Evidence also shows that successful reintegration brings benefits that extend far beyond the individual offender. It contributes to safer communities, reduces victimization, and strengthens public confidence in justice institutions.

This is why Romania has actively supported the development of the Kyoto Model Strategies on Reducing Reoffending. We regard them as an important practical tool for translating the Kyoto Declaration into concrete national policies while respecting the diversity of legal systems. They also enable countries to learn from one another’s experience, measure results, and continuously improve their responses.

In this respect, the Kyoto Model Strategies also demonstrate the essential role of international cooperation. No country has all the answers.

The challenges we face—including organized crime, technological change, and increasingly complex patterns of offending—require us to exchange knowledge and good practices as actively as we provide mutual legal assistance.

The United Nations provides the most appropriate framework for this dialogue and for turning our shared experience into practical action.

By bringing together policymakers, practitioners, researchers, and international organizations, it allows evidence, experience, and innovation to become shared global resources.

Looking ahead, our objective must be to build criminal justice systems that protect society while also changing lives—systems that combine accountability with rehabilitation and invest in prevention as much as in enforcement.

And systems that recognize that effective treatment of offenders is not an alternative to public safety—it is one of its strongest foundations.

Romania remains committed to contributing to this collective effort.

From Kyoto to Abu Dhabi, we have come a long way. Our challenge now is to turn today’s commitments into practical solutions that strengthen our institutions, improve people’s lives, and make our societies safer.

Thank you.”

Scriptul în limba română:

„Excelențele voastre,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este o onoare să particip la acest eveniment la nivel înalt și să reflectăm împreună asupra unei întrebări aflate în centrul justiției penale moderne: cum trecem de la angajamente la punerea lor în aplicare și de la viziune la rezultate măsurabile?

În urmă cu cinci ani, Declarația de la Kyoto a reafirmat faptul că sistemele de justiție penală eficiente trebuie să se bazeze pe date, să fie centrate pe oameni și să fie ferm ancorate în principiile statului de drept. Astăzi, la Abu Dhabi, avem ocazia să prezentăm nu doar angajamentele asumate, ci și ceea ce am reușit să realizăm.

România consideră că o reformă durabilă a justiției penale trebuie construită pe cunoaștere, cooperare și politici publice pe termen lung.

Permiteți-mi să ilustrez această abordare printr-un exemplu.

România a realizat primul său studiu național amplu privind cauzele recidivei. Cercetarea a analizat nu doar comportamentul infracțional, ci și factorii individuali, sociali și instituționali care contribuie la recidivă. Prin reunirea experților din diferite domenii și instituții, studiul a creat o bază de date și de cunoaștere care nu exista anterior.

Studiul nu a fost conceput pentru a rămâne un simplu exercițiu academic. Concluziile sale au stat la baza Strategiei Naționale pentru Prevenirea Recidivei 2025–2029, care urmărește consolidarea reintegrării sociale, îmbunătățirea coordonării instituționale și dezvoltarea unor intervenții adaptate nevoilor reale ale persoanelor care au săvârșit infracțiuni.

Această experiență a confirmat o lecție importantă: reducerea riscului de recidivă nu poate fi realizată numai de sistemul de justiție. Este nevoie de acțiunea coordonată a serviciilor de probațiune și a administrației penitenciare, a autorităților din domeniul social și educațional, a comunităților locale, a angajatorilor și a societății civile.

Reintegrarea nu este doar un obiectiv social. Este una dintre cele mai eficiente forme de prevenire a criminalității.

Datele arată, de asemenea, că o reintegrare reușită produce beneficii care depășesc cu mult situația individuală a persoanei care a săvârșit o infracțiune. Ea contribuie la siguranța comunităților, reduce victimizarea și consolidează încrederea publicului în instituțiile de justiție.

Acesta este motivul pentru care România a susținut activ elaborareaStrategiilor Model privind Reducerea Recidivei (Kyoto Model Strategies – KMS). Le considerăm un instrument practic important pentru transpunerea principiilor Declarației de la Kyoto în politici naționale concrete, cu respectarea diversității sistemelor juridice. În același timp, acestea permit statelor să învețe din experiența celorlalte, să măsoare rezultatele și să își îmbunătățească permanent răspunsurile.

Din această perspectivă, Strategiile de la Kyoto evidențiază și rolul esențial al cooperării internaționale. Nicio țară nu are toate răspunsurile.

Provocările cu care ne confruntăm — de la criminalitatea organizată și schimbările tehnologice până la forme tot mai complexe de comportament infracțional — impun un schimb de cunoștințe și bune practici la fel de activ precum cooperarea noastră în materia asistenței judiciare internaționale.

Organizația Națiunilor Unite oferă cadrul cel mai potrivit pentru acest dialog și pentru transformarea experienței noastre comune în acțiuni concrete.

Prin reunirea factorilor de decizie, a practicienilor, a cercetătorilor și a organizațiilor internaționale, ONU permite ca datele, experiența și inovația să devină resurse comune la nivel global.

Privind spre viitor, obiectivul nostru trebuie să fie construirea unor sisteme de justiție penală care protejează societatea, dar care, în același timp, pot schimba destine. Sisteme care îmbină tragerea la răspundere cu reabilitarea și care investesc în prevenire în aceeași măsură în care investesc în aplicarea legii.

Sisteme care recunosc că tratamentul eficient al persoanelor care au săvârșit infracțiuni nu reprezintă o alternativă la siguranța publică, ci unul dintre cele mai solide fundamente ale acesteia.

România rămâne angajată să contribuie la acest efort comun.

De la Kyoto la Abu Dhabi am parcurs un drum important. Provocarea noastră este acum să transformăm angajamentele de astăzi în soluții concrete, care să consolideze instituțiile, să îmbunătățească viața oamenilor și să facă societățile noastre mai sigure.

Vă mulțumesc.”

Articol preluat de pe just.ro