COMUNICAT DE PRESĂ
Premierul Ilie Bolojan, la inaugurarea a două pasaje rutiere la ieșirea din Oradea, investiții realizate cu fonduri din PNRR
Prim-ministrul Ilie Bolojan s-a aflat astăzi, împreună cu reprezentanții autorităților locale, la deschiderea pentru circulație a pasajelor subteran și suprateran de pe Calea Aradului (DN 79) din Oradea, proiecte finalizate cu finanțare din bugetele naționale, locale și PNRR. Cele două investiții fac parte din rețeaua de șase pasaje rutiere construite la ieșirile din Oradea către Arad, Cluj și Satu Mare.
”Aceste lucrări de infrastructură vor descongestiona intersecțiile din zona metropolitană, ceea ce înseamnă mai puține accidente în trafic, timp de așteptare mai scurt, o fluență mai bună și un câștig pentru toți cei care sunt în zonă. Sunt recunoscător colegilor din administrația locală – Consiliul Județean, Primăria Oradea – , dar și celor din Ministerul Transportelor și CNAIR pentru că au finalizat aceste proiecte sub presiunea timpului”, a afirmat premierul Ilie Bolojan, la Oradea.
Șeful Executivului a mai declarat că eforturile pentru atragerea banilor europeni în această perioadă sunt reflectate în lucrările de investiții care au loc în toată țara inclusiv construcția de autostrăzi, precum Autostrada Moldovei, spitale, școli, creșe, blocuri de locuințe anvelopate. Pentru derularea în ritm accelerat a acestor proiecte sunt importante atât colaborarea între Guvern, companiile publice și autoritățile locale, cât și implicarea companiilor private serioase, a adăugat șeful Executivului.
Pasajele pe DN 79 intersecție cu Centura Oradea – Municipiul Oradea și intersecție drumuri colectoare zona Aeroport au implicat o finanțare totală de aproximativ 75 de milioane de lei.
Pasajul denivelat pe DN 79 intersecție cu Centura Oradea – Municipiul Oradea este o investiție în valoare de aproximativ 37 de milioane de lei. Lucrările pentru pasajul subteran, rutier și pietonal, cu o lungime totală de 406 metri, au fost finalizate, iar în câteva zile urmează să fie procedurile de recepție.
Pasajul denivelat pe DN 79 intersecție drumuri colectoare zona Aeroport a implicat o finanțare de 37,6 milioane lei. Lucrările pasajului suprateran cu o lungime de peste 500 de metri au fost finalizate, proiectul fiind deja recepționat.
[embedded content]
Premierul Ilie Bolojan a participat la deschiderea pasajelor de pe Calea Aradului (DN 79) din Oradea
***
[embedded content]
Conferinţă de presă susținută de premierul Ilie Bolojan după vizita la pasajele subteran și suprateran de pe Calea Aradului (DN 79) din Oradea
[Check against delivery]
Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor: Bună ziua! /…/ reducând timpul pe care oamenii îl petrec în trafic, reducând zgomotul și poluarea. Vreau să aduc mulțumiri tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor proiecte importante pentru orașul și județul nostru. În primul rând, vreau să-i mulțumesc domnului prim-ministru Ilie Bolojan pentru că, în calitate de președinte al Consiliului Județean, în calitate de senator de Bihor și în calitate de prim-ministru a avut un rol important în realizarea și susținerea acestor proiecte. Vreau să mulțumesc partenerului nostru, CNAIR. Sunt aici doi oameni care au avut o contribuție importantă la fiecare dintre cele cinci proiecte pe care am reușit să le realizăm împreună într-un timp record: doamna Cristina Amărăzeanu și domnul Cristian Andrei. De asemenea, este prezent aici și domnul director de la DRDP Cluj, domnul Eugen Cecan. Și vreau să-i mulțumesc domnului primar Florin Birta și Primăriei Oradea pentru colaborarea foarte bună pe care am avut-o și în realizarea acestor proiecte. Vreau să-i mulțumesc constructorului, asocierea de firme Selina – Drum Asfalt, să-i mulțumesc domnului Beniamin Rus pentru că s-a ținut de cuvânt. Am stabilit în toamna anului trecut împreună că, indiferent de vreme și de vremuri, suntem condamnați să terminăm aceste investiții la timp. Deși au avut la dispoziție un timp foarte scurt, astăzi lucrările sunt finalizate: pasajul suprateran recepționat, iar pasajul de aici este în curs de recepționare, în câteva zile va fi și el recepționat.
Vreau să le mulțumesc oamenilor care au lucrat efectiv pe șantier, pentru că pe o vreme caniculară, care nu a ținut doar câteva zile, ci a afectat o bună perioadă de timp, au continuat să lucreze în condiții neprielnice pentru ca noi să ne putem încadra în termen. Lucrările la acest pasaj au început în 26 ianuarie 2026 și, practic, în mai puțin de șapte luni acest pasaj a devenit realitate și peste câteva minute va fi la dispoziția oamenilor. Celălalt pasaj a început pe 18 septembrie și în mai puțin de un an a fost finalizat. Așa cum am spus, sunt investiții prin PNRR. Valoarea celor două proiecte este de 75 de milioane de lei, inclusiv TVA.
Îi rog pe reprezentanții CNAIR-ului să ne spună câteva cuvinte. Mulțumesc colegilor mei din Consiliul Județean, proiectanților, diriginților de șantier și tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor proiecte. Am pus un accent deosebit și pe calitatea lucrărilor, pe aspectul estetic și urbanistic al acestor pasaje, având în vedere că ele sunt amplasate în orașul Oradea. Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte și vă mulțumesc încă o dată pentru tot ce ați făcut pentru județul Bihor!
Cristea Andrei, director CNAIR București: Bună ziua! Și noi vă mulțumim pentru invitație. Ne simțim deosebit de onorați că am fost invitați la această conferință de presă. După cum vedeți, pasajele sunt gata, sunt și recepționate, deci traficul poate să pornească fără niciun fel de problemă. Vreau să vă spun că aceste pasaje nu sunt singulare în România. CNAIR a pornit un program de peste 40 de pasaje la acest moment, aflate în diferite faze de execuție. La această oră, din cele 40 de pasaje, sunt gata 10 bucăți, împreună cu aceste cinci pasaje care au fost construite în municipiul Oradea și zonele limitrofe. De asemenea, încă șapte pasaje sunt în diferite stadii de licitație și urmează să fie executate cât de curând. Avem surse de finanțare, ele sunt stabilite pe priorități și sperăm cât de curând să implementăm cât mai multe. Acestea au fost alese pe criterii strict tehnice. S-a ținut cont, în primul rând, de siguranța circulației acolo unde se înregistrau multe accidente. De asemenea, s-a luat în considerare mobilitatea participanților la trafic, pentru că timpul de tranzitare a unor zone foarte congestionate este mult mai scurt. Și nu în ultimul rând aș vrea să amintesc factorul de poluare, care de obicei este analizat la aceste lucrări. Faptul că nu se mai staționează în trafic la diverse intersecții, care au alte moduri de reglementare, gen semaforizare sau ”cedează trecerea”, contribuie practic la reducerea coeficienților de poluare. Nu în ultimul rând, vreau să amintesc modul în care au fost executate aceste pasaje. Practic, contribuția CNAIR a fost de obținere a finanțării necesare pentru construcția lor, iar după aceea, toate fazele de execuție au fost monitorizate de CNAIR. Ce înseamnă această monitorizare? Practic, fiecare pasaj trece prin faze de avizare, care includ CTE-uri de siguranță rutieră și CTE-uri de măsuri structurale care se iau la aceste pasaje, astfel încât să avem o exploatare cât mai sigură și fără probleme. Nu în ultimul rând, Poliția Rutieră își dă avizul pe toate aceste elemente, în special pentru cele care țin de siguranța rutieră. Avantajele au fost menționate și de domnul președinte Mălan. Vreau să vă spun că toate aceste pasaje sunt gândite ca să asigure legăturile viitoare cu rețeaua de autostrăzi și drumuri de mare viteză, care se află în curs de dezvoltare la această dată.
Și, nu în ultimul rând, vreau să mulțumesc autorităților locale – Consiliul Județean, Zonei Metropolitane Oradea, Primăriei Oradea – care au fost lângă noi și de câte ori a fost nevoie, atât în faze de avizare, cât și de construcție, ne-au oferit tot sprijinul. De asemenea, vreau să amintesc că dânșii s-au ocupat atât de faza de licitație, cât și de faza de implementare a proiectului. Noi am fost mai mult ca o asistență tehnică în procesul de implementare. Vă mulțumesc încă o dată pentru această oportunitate de a fi prezent la acest eveniment! Mulțumesc!
Florin Birta, primarul municipiului Oradea: Bună ziua! Vă spun și eu câteva cuvinte. În primul rând, vreau să mulțumesc tuturor celor implicați în realizarea acestor proiecte esențiale pentru Oradea, pentru zona metropolitană și pentru județul Bihor: de la domnul prim-ministru Ilie Bolojan, la domnul președinte Mălan, la reprezentanții CNAIR, la cei care s-au ocupat de implementarea acestui proiect și, bineînțeles, grupului de firme Selina, care, cel puțin acest pasaj, l-a implementat într-un timp record.
Vreau să subliniez două aspecte foarte importante. Ce înseamnă colaborarea în primul rând, pentru că aici este un proiect care a fost făcut într-un parteneriat între Consiliul Județean, Guvernul României, prin CNAIR, și Primăria Oradea. Și vedeți rezultatul în ceea ce se vede azi la fața locului. Și doi, ce înseamnă fondurile europene pentru România, pentru că aceste lucrări, aceste pasaje au fost construite din finanțări europene, mai ales într-o perioadă în care dezinformarea este foarte acută. Noi, ca Primărie, noi, ca și Consiliu Județean, nu am fi avut banii necesari pentru a construi aceste pasaje. Practic, aceste pasaje, în această zonă, una dintre cele mai aglomerate zone la ieșirea din oraș, ce fac? Separă traficul de tranzit de traficul local. Cel puțin în spatele nostru avem o intersecție care nu știu dacă se mai regăsește în altă zonă, cu trei niveluri de trafic: traficul de centură, care este pe pasajul de deasupra, traficul de legătură dintre Oradea, aeroport și zona metropolitană pe dedesubt și traficul local, prin sensul giratoriu de deasupra acestui pasaj.
Mulțumesc încă o dată tuturor celor implicați și cred că orădenii, bihorenii, locuitorii din zona metropolitană vor aprecia acest proiect, pentru că, la fel cum spunea și domnul Mălan, nu vor mai sta în trafic. Știți bine ce era pe Calea Aradului la ieșire din oraș de fiecare dată când oamenii voiau să meargă înspre aeroport sau înspre centrele comerciale. Vor avea mai mult timp pe care să-l petreacă cu familia sau să-și facă alte treburi, decât să stea în trafic. Mulțumesc încă o dată tuturor celor implicați pentru aceste proiecte majore pentru infrastructura rutieră a municipiului Oradea, a zonei metropolitane și a județului Bihor!
Beniamin Rus, constructor, patron Selina Grup: Bună ziua tuturor! Doar câteva cuvinte. Vreau să vă prezint câteva chestiuni tehnice. Acest ansamblu de două pasaje, un pasaj suprateran și un pasaj subteran, și mai avem încă un subpasaj de pietoni, care ne-a dat destul de mult de lucru. Utilitățile relocate și bretele și toate astea ne-au făcut să nu fim foarte siguri că vom termina la termen. Și, până la urmă, nu termenul a fost problema foarte mare pentru noi, ci timpul, având în vedere că abia în 26 ianuarie am turnat primii piloți, iar fundarea s-a executat abia în luna mai. Deci, până în luna mai, n-am putut să intrăm să turnăm betoane. Pasajul suprateran are o lungime de 530 de metri, cu cinci deschideri și un sens giratoriu. Pasajul subteran are peste 400 de metri. Aici s-au executat 830 de piloți și s-au folosit în jur de 20.000 de tone de beton. Contractele s-au semnat în 2025 și, dacă la pasajul suprateran am avut timp suficient de execuție, aici lucrurile au stat un pic altfel. V-am mai spus că abia din luna mai putem să spunem că am lucrat la nivelul la care ne doream să lucrăm. A fost un trafic intens, suntem la mijlocul lunii august și putem să spunem că, în mai puțin de șapte luni, am predat aceste proiecte și ne mândrim cu asta. Dacă deja începe să-mi placă asemenea provocări, abia m-am obișnuit. Mai am, dar nu vreau să le spun aici, că nu e tema discuției, dar ne-am închis absolut toate contractele prin PNRR, astfel încât banii din PNRR să nu se piardă. Aveam un logo și nu mă sfiesc să-l prezint aici, nu prea l-am scos în față, dar când am constituit firma, am spus: ”Nu promitem mai mult decât facem, dar ne străduim să facem mai mult decât promitem” și cred că este un moment în care am dovedit asta.
Mulțumesc beneficiarilor, Consiliului Județean, Primăriei, Ministerului Transportului. Mulțumesc proiectanților, colaboratorilor și, în special, vreau să mulțumesc echipei care a făcut ca lucrurile astea să se întâmple. Voi fi foarte scurt: Silviu Mateuţ – manager de proiect, Jolt Dea – șef șantier, Ștefan Florin – șef șantier structuri, Dale Liviu – departament tehnic, Tania Mihalea – asistent manager, Adrian Țibulea – topograf, Stănculescu Nicolae – departamentul calitate și colaboratori direcți, Doru Parta Adrian și Frentz Alexandra. Ne cerem scuze pentru disconfortul creat la trafic, pentru praf, noroi uneori. Constat sau am constatat că au fost suficient de îngăduitori cu noi, ca să nu pună o presiune în plus. Le mulțumim și le dorim drumuri cât mai bune. Vă mulțumesc!
Ilie Bolojan: Bună ziua! Sunt bucuros că am putut să ajung în această dimineață în județul Bihor. Azi sunt două evenimente legate de investiții din proiecte importante pentru județ, finanțate printr-o combinație de fonduri europene, bugete naționale și bugete locale. Suntem aici la rețeaua de pasaje proiectată în anii anteriori pentru a descongestiona intersecțiile din zona metropolitană, care înseamnă mai puține accidente în trafic, care înseamnă mai puțin timp de așteptare, o fluență mai bună și un câștig pentru toți cei care sunt în această zonă. Al doilea proiect important este cel de la Leșu, un baraj care era de foarte mulți ani blocat, care nu aducea niciun plus de mediu, dar nici de electricitate – este închis astăzi din punct de vedere al lucrărilor – tot printr-o finanțare asigurată din PNRR. Sunt recunoscător colegilor din administrația locală, Consiliul Județean, Primăria Oradea, pentru că au finalizat aceste proiecte sub presiunea timpului. Această rețea de pasaje va aduce câștiguri importante în anii următori și, așa cum se vede, eforturile care s-au făcut inclusiv pentru atragerea banilor europeni, în această perioadă, înseamnă aceste lucrări pe care le vedem, înseamnă în toată țara infrastructură de autostrăzi, cum este cea a Moldovei, înseamnă spitale noi care se construiesc, școli, foarte multe școli care sunt reabilitate, unde condițiile sunt incomparabil mai bune pentru copiii noștri, rețeaua de creșe, anvelopări de blocuri și asta înseamnă un efort care a meritat. E foarte important când discutăm de astfel de proiecte să vedem cum s-au realizat într-un timp relativ scurt. Un element foarte important este colaborarea dintre guvern, companiile care țin de guvern, cum este CNAIR în acest caz, și autoritățile locale. Pentru că foarte mult timp se pierde atunci când se întocmesc proiectele, când se obțin avizele, când se autorizează, se pierde foarte mult timp la licitații și, din păcate, în multe cazuri am ratat proiecte. Dar, în acest caz, se vede că rețeta pentru a livra rapid este această colaborare. Întotdeauna am susținut că un element de bază al realizării de proiecte este colaborarea dintre autoritățile locale și cele centrale și le mulțumesc încă o dată tuturor celor care sunt implicați – autorități locale, colegii din Ministerul Transporturilor, de la CNAIR. Dacă țara noastră, cu toate problemele pe care le avem, reușește să livreze, este pentru că în sistemul public sunt mulți profesioniști cu aportul cărora se derulează proiecte și le mulțumesc colegilor care sunt aici prezenți pentru că au avut un aport important. De asemenea, foarte importante sunt companiile serioase care se mobilizează, care fac eforturi. Când veneam acasă, odată la două-trei săptămâni, de fiecare dată peisajul era diferit, se vedea că se progresează, că se lucrează și îi vedeam și sâmbăta, și duminica uneori, și noaptea târziu și încă o dată le mulțumesc pentru acest efort. Consider că aceste lucrări și rețeaua pe care Primăria Oradea o are în lucru în interiorul orașului vor face ca mobilitatea în Oradea și în zona metropolitană să se îmbunătățească în anii următori, să scadă congestia în trafic, ceea ce înseamnă o poluare mai scăzută și, așa cum a spus domnul primar, pentru cei care sunt în trafic, timp mai mult pentru familiile lor și pentru ceea ce doresc să rezolve.
Vă mulțumesc pentru tot și de aici mă duc la Timișoara, unde va fi un alt eveniment de inaugurare, de data aceasta în zona universitară, pentru că și condițiile în învățământ, în zona studențească, sunt foarte importante și mă bucur că și la Oradea, și la Timișoara se finalizează cămine studențești importante pentru calitatea vieții de student. Vă mulțumesc foarte mult!
Reporter: Puteți să ne spuneți de ce v-ați întâlnit cu președinta CCR și de ce în biroul președintelui Senatului? Ce ați discutat?
Ilie Bolojan: Bun, am crezut că îmi puneți întrebări legate de acest pasaj sau de lucrările de infrastructură, dar la această întrebare, dacă m-ați întrebat, caut să vă răspund, după care, dacă aveți întrebări legate de proiecte, vă stau la dispoziție. Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta, în care se încearcă această schemă. Atunci când ocupi o funcție publică, în mod evident, ai întâlniri cu reprezentanți de instituții, cu companii, în așa fel încât să rezolvi problemele. Atunci când eram primar în Oradea și se reabilita sediul Curții de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susțină în CTE-ul de la interministerială proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilități, să se lucreze în paralel. Și atunci, sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituționale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol. Atunci când eram președinte de Consiliul Județean, am avut întâlniri din nou pentru a rezolva probleme și îmi aduc aminte că Parchetul dorea să-și facă un sediu. Și am avut întâlniri din nou cu reprezentanții conducerii Parchetului și am identificat un teren și le-am pus terenul la dispoziție pentru a face sediu. Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Așa este și în astfel de cazuri și mai mult de atât n-are rost să vă spun. Dacă aveți întrebări legate de proiectele de investiții sau de aspecte directe, vă rog.
Reporter: Despre pactul pentru energie ne puteți spune ceva? Are șanse să nu rămână doar o declarație politică și care ar fi primele proiecte pe care ați putea să le puneți în aplicare? Și termene eventual, pentru că vine iarna, știți dumneavoastră, populația este îngrijorată.
Ilie Bolojan: Problemele din energie nu se pot rezolva de pe o zi pe alta. Sunt proiecte care necesită investiții importante, care necesită reglementări bune, necesită performanță în administrarea marilor companii energetice de stat și consecvență în actul guvernamental. De aceea, chiar dacă avem astăzi o criză în domeniul energiei ca efect al secetei și a ceea ce nu am făcut ani de zile, sigur, putem discuta despre soluțiile de criză. Dar acestea nu sunt problemele de sistem. Ele sunt doar soluții punctuale, iar problemele de sistem sunt cele pe care le-am punctat. Iar pentru astea nu există soluții de stânga sau de dreapta, nu există soluții conservatoare sau progresiste, există soluții serioase pentru România, dar de care trebuie să ne ținem. Și asta înseamnă câteva direcții importante, să finanțăm și să reglementăm în așa fel încât să avem mai multe capacități de stocare. Este vital asta pentru că componenta de fotovoltaic și cea de eolian generează o volatilitate în sistem, are deja o pondere destul de mare în mixul energetic al României și fără a diminua această volatilitate, ceea ce nu se poate face decât prin stocare, n-am făcut nimic. Doi, e important să avem și o producție în bandă serioasă, cât mai eficientă, și asta înseamnă cele două direcții – producția pe centrale pe gaz, care sunt astăzi într-o fază avansată de construcție, cu cât le terminăm mai repede, cu atâta vom avea peste 1.000 de megawați în producție, ceea ce înseamnă aproape 20% din necesarul de energie la nivel național; de asemenea, partea de nuclear. Nuclearul înseamnă 20% din producția noastră de energie, dar dacă vrem să discutăm de reactoarele noi ca să crească ponderea energiei nucleare, atunci trebuie să asigurăm apa, măcar pentru actualele reactoare; deci, înseamnă lucrări de investiții serioase, care, din păcate, s-au amânat și nu s-au făcut la timp. De asemenea, reglementările care țin de ceea ce înseamnă prosumatori, cei care își instalează panouri fotovoltaice – sunt un număr foarte mare, generează o volatilitate importantă în sistem – și am propus ca conectarea noilor prosumatori cu panourile fotovoltaice în sistem să fie condiționată de instalarea de baterii de stocare, în așa fel încât să nu se mai genereze complicații. Asta înseamnă problemele cele mai importante și pentru asta trebuie să discutăm ce este de făcut, să agreăm un calendar de modificări legislative, de abordări, de a susține profesioniști în zona de decizie din energie și nu numiri pe criterii clientelare sau politice și în felul acesta, în 2-3 ani de zile de acum înainte, vom vedea că nu vom mai avea astfel de probleme și, dimpotrivă, prețul energiei va scădea. Dar v-am spus, nu cu declarații politice, nu cu fugă de responsabilitate, ci cu proiecte care înseamnă continuitate de-a lungul anilor. Vă rog să vă gândiți că aceste pasaje sunt o realitate pentru că au fost proiectate acum 3-4 ani de zile și sunt finalizate astăzi. Dacă nu era o continuitate de gândire, nu de persoane, ca să ne înțelegem bine, la instituții, dacă CNAIR-ul nu le susținea în continuare, dacă Primăria Oradea, Consiliul Județean nu le considerau o prioritate, astăzi nu le vedeam. Asta trebuie făcut la o scară mult mai mare, politic, guvernamental, în așa fel încât, și în domeniul energiei, să nu vedem doar postări, ci să vedem lucrări și efecte pentru populație. Vă rog.
Reporter: Aminteați că acum 3-4 ani a început ideea acestor pasaje, încă erați președinte la Consiliul Județean și este de neînțeles pentru cetățeanul de rând de ce 3-4 ani durează birocrația și constructorul poate să le execute în șase luni. Întrebarea este dacă ați luat măsuri pentru simplificarea birocrației tehnice în acest domeniu? Și a doua întrebare este referitoare la Drumul Express Oradea-Arad. Există bani, există disponibilitatea Companiei Naționale de Investiții Rutiere de a prelua proiectul de la compania care îl ține fără să facă nimic, vom ajunge și acolo să ne strângă la încheietură ceasul pentru că sunt fonduri europene până în 2027 disponibile și noi dăm ordinul de începere abia în 2027. Este o altă aberație de neînțeles. De ce face România chestia asta?
Ilie Bolojan: În ceea ce privește pregătirea proiectelor, să știți că, inevitabil, pregătirea unor proiecte are o durată care nu poate fi scurtată foarte mult. Sigur, nu este totuna ca autoritatea aeronautică să-ți dea avizul pentru un pasaj în două luni sau în șase luni, pentru că contează și asta, dar inevitabil aceste proiecte de investiții în zone, de exemplu, cu restricții, cum suntem aici, în zona aeroportului, au o anumită durată care nu poate fi limitată: studii, avize, dezbateri și așa mai departe. Ceea ce v-am spus necesită perseverență și urmărirea finalizării proiectului și colaborare, pentru că depinzi de terți. Deci, aici e pur și simplu o problemă de a urmări proiectele, de a trece peste obstacole. Cei care fac asta le închid, cei care nu-și organizează bine prioritățile, care nu depășesc obstacolele, se împotmolesc și am văzut asta. Faptul că barajul Leșu s-a terminat, e singurul care s-a terminat, este pentru că cei de la ABA Crișuri de aici și-au asumat răspunderea să-l închidă într-un termen relativ scurt și au făcut asta trecând peste toate problemele care au apărut. Așa este și la aceste proiecte. Dar v-am spus, e o problemă de continuitate. În ceea ce privește începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecți cu românii și cu cetățenii din această parte de țară. Dau niște cifre rotunjite. Una dintre erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții. De exemplu, la Ministerul Transporturilor, am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro. După care, în baza evaluării, n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci, gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare. Când ai supracontractări de 300%, trebuie să gândești ce faci. Pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc. Ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu-și încasează banii. Între timp, inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult. Una din dificultățile majore pe care le-am avut a fost să gestionăm acest volum mare de proiecte. Și ce am făcut? Tot ce era început deja și cu lucrările în șantier, tot ce ținea de PNRR, a trebuit prioritizat ca să nu pierdem banii. Aceasta a fost prioritatea numărul unu. Ce nu a fost în PNRR și pentru care nu aveam bani, am dat ordinele de începere cu o anumită întârziere care este calculată funcție de posibilitățile bugetului. Și da, e adevărat, ordinul de începere pentru drumul expres Arad-Oradea, deși ar fi putut fi dat în vara anului trecut, când am fost în această situație, s-a dat după doi ani de zile, dar asta s-a întâmplat pentru toate proiectele. Trebuia să avem o regulă, că tot ce nu este început se începe cu o anumită întârziere, în așa fel încât, atunci când încep lucrările, constructorii să aibă garanția că au finanțare asigurată și că pot lucra într-o formulă organizată. Altfel ne batem joc de oameni, de constructori și de autorități. Vă rog să vă gândiți că avem multe șantiere unde vă întrebați pe bună dreptate de ce nu se lucrează. Bun, în afară de incapacitate administrativă, în afară de constructori slabi, nu se lucrează în multe lucruri pentru că nu vine finanțarea. Și asta trebuie să evităm în anii următori. Acesta este motivul pentru care și în cazul acestui drum, și în cazul altor proiecte, a trebuit să începem cu întârzierea. Zilele trecute a fost discuția legată de stadioane. Din nou, trebuie să discutăm foarte corect. O altă eroare pe care am făcut-o a fost să alocăm pentru autoritățile locale bani în sume mari, fără să țină cont de importanța proiectelor, de viabilitatea lor și de cofinanțarea pe care aceștia trebuie să o pună. Și gândiți-vă că avem stadioane în localități care nu mai au echipă de fotbal. Sau avem două stadioane în orașe unde echipa de fotbal este la un nivel la care niciodată nu va umple cu public un stadion. Și atunci am făcut două lucruri. Anul trecut am impus o cofinanțare de 25% din partea autorităților locale pentru toate aceste proiecte. Şi cred că, pentru toate proiectele care vin, e bine să existe o cofinanțare din partea autorităților locale, pentru că altfel, tendința primarului – să nu se supere domnul Birta, dar și eu am fost tot primar -, este să facă un proiect cât mai mare dacă e de la bugetul de stat. Gândiți-vă că avem săli de sport în niște comune mici, cele din sticlă, cele mari, cu tribune, în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei s-ar putea să nu umple tribuna. Probabil că ar fi fost bună cea mai mică sală de sport, doar cu teren, ca să aibă copiii, cei 50 de copii care mai sunt la școala din comună, unde să se joace. Dar să întreții o sală cu pereți din sticlă, cu tribune, înseamnă niște costuri pe care primăria nu și le poate permite. Dacă ar fi trebuit să pună și primăria respectivă 5%, s-ar fi gândit ce model de sală va alege, dar venind totul de la bugetul de stat, bineînțeles că a fost soluția bună. În al doilea rând, am amânat, practic, prin nota pe care am aprobat-o săptămâna trecută în guvern, începerea acestor lucrări, pentru că după vechea formulă trebuia să înceapă la 1 ianuarie 2027, cu o cofinanțare de 75% asigurată de guvern, prin Compania Națională de Investiții. Dar nu avem acești bani și atunci știm că anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat. Am amânat, practic, cu un an de zile, finanțarea bugetului de stat și autoritățile locale care vor să înceapă și să semneze convențiile în aceste condiții, foarte bine, vor veni cu finanțarea lor, dacă nu vor, bugetul de stat nu mai are cum să acopere toate aceste lucrări și e mult mai corect față de oameni. Și asta am încercat să facem în permanență, să le spunem adevărul, ceea ce putem face, ceea ce nu putem face. Decât să le creăm niște speranțe deșarte, oamenii văd că lucrurile nu se întâmplă, construcțiile nu încep, lucrările lâncezesc și pe bună dreptate că sunt nemulțumiți și de noi, și de constructori. Şi dacă în această zonă, oamenii, când au trecut pe aici, au suportat cu stoicism minutele în trafic și praful este pentru că au văzut că oamenii lucrează și când cetățenii văd că se lucrează înțeleg și ei că nicio casă nu se zugrăvește fără un deranj, dar când văd un șantier care blochează străzi în care nu este niciun muncitor, din diferite cauze pe care vi le-am prezentat, pe bună dreptate că sunt nemulțumiți, încrederea în stat și în guvern scade și în felul acesta contribuim și noi la această rată de neîncredere foarte mare. Am încercat, deci, să fiu corect și cinstit și, așa cum este programarea făcută la Ministerul Transporturilor, începând de anul viitor, vor începe noi șantiere pe măsură ce cele care sunt deja începute se termină anul acesta, nu știu, Autostrada Moldovei care se termină la finalul acestei luni sau autostrăzile care au fost preluate în SAFE. Gândiți, patru miliarde de euro au fost preluate în programul de apărare și dacă vom avea autostrăzi înspre nord-estul României, relația Pașcani-Suceava-Siret spre Ucraina și Pașcani-Iași-Ungheni este pentru că am reușit să mutăm aceste finanțări pe infrastructura duală militar-civilă; dacă nu, nu aveam finanțările să le putem continua și doar votam o lege cu autostrada Moldovei și după aceea fugea toată lumea din poză din partea de responsabili, rămânea poza goală. Vă mulțumesc foarte mult pentru participarea la această conferință. Domnule Mălan, dacă vreți să închideți, când se deschide, care e regula?
Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor: La ora 11:00. Vă mulțumim tuturor încă o dată! Vă rog să observați și calitatea lucrărilor care s-au făcut, pentru care mulțumesc, încă o dată, asocierii constructoare și cred că așa ar trebui să facem pe mai departe din ce în ce mai bine. Mulțumesc tuturor, Doamne ajută!
Articol preluat de pe gov.ro