Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[embedded content]

[Check against delivery]

Alexandru Rafila: Bună ziua! O scurtă informare în ceea ce privește situația înregistrată în localitatea Murgeni, din județul Vaslui, unde, după cum bine știți, există un spital de psihiatrie. Marea majoritate a pacienților sunt cronici, un spital cu peste 140 de paturi, ocupate în totalitate, și care a reprezentat ieri o problemă de sănătate publică, pentru că în urma consumului de alimente din ziua de 21 noiembrie, începând cu noaptea de 22, au început să apară, la câțiva pacienți, secvențial, simptome de toxiinfecție alimentară cu scaune diareice, grețuri și vărsături, însă în cazul a trei dintre acești pacienți situația s-a complicat, a evoluat rapid nefavorabil, au avut tulburări hemodinamice majore și au decedat trei dintre ei în… Deci primele simptome au apărut în cursul nopții la unul dintre pacienți, iar cele trei decese s-au înregistrat în intervalul 5:00 – 18:00, 18-30, nu știu exact. O să aveți la dispoziție comunicatul de presă al Direcției de Sănătate Publică Vaslui. Noi am aflat, așa cum am declarat și ieri, la Ministerul Sănătății, la ora 18:30 despre acest incident. Am organizat rapid examinarea și trierea pacienților care aveau simptomatologie. Numărul lor a fost în creștere. În total, 29 de pacienți au fost transferați la trei spitale, unde puteau să primească și asistență medicală de terapie intensivă. Cele trei spitale sunt: două din județul Vaslui, respectiv spitalul din Bârlad și spitalul din Vaslui și, bineînțeles, și la Iași, care este, să spunem, un centru regional, cel puțin în zona patologiei infecțioase. S-au prelevat probe de aliment de la spital, care au fost transmise, și probe biologice de la pacienții care prezentau simptomatologie. Au fost trimise la Institutul de Medicină Legală din Iași.
De asemenea, în paralel s-a desfășurat – sigur, nu este competența mea, dar totuși trebuie să vă comunic acest lucru – Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a desfășurat o activitate de control atât la spital, cât și la mănăstirea de unde proveneau alimentele posibil incriminate. Peștele din care s-a gătit mâncare înțeleg că avea acte de proveniență. S-au găsit și alte cantități nefolosite, care nu au aveau astfel de acte de proveniență, însă ele nu au fost folosite pentru pregătirea acestei mese. Nu pot să vă dau încă detalii legate de eventualele prezențe a unor substanțe toxice în aliment, pentru că ele se găsesc în momentul de față pentru examinarea la Institutul de Sănătate Publică Animală și la noi, la Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul Regional Iași, pentru diagnostic microbiologic, adică să vedem dacă a existat anumite microorganisme care ar fi putut să contamineze probele respective de aliment. Asta este situația. Toți pacienții care se află internați au o evoluție favorabilă, inclusiv cel care se află internat la terapie intensivă la spitalul din Bârlad nu are o problemă, adică nu s-a înrăutăţit starea generală, are reflexe de glutiție, respiră spontan, este însă sub supraveghere în continuare la secția de terapie intensivă. Asta este situația în momentul de față. Să sperăm că situația de dramatică de ieri nu va mai continua în niciun fel, nu se vor mai înregistra noi victime.
Este important să vedem care este sursa acestei toxinfecții sau intoxicații, după caz, nu știm încă, și bineînțeles, poliția, care desfășoară la rândul ei o anchetă, de data aceasta penală, va prezenta, în momentul în care vor avea mai multe informații, concluzii legate de desfășurarea acestei situații și sperăm să existe o explicație foarte clară pentru public, pentru că ceea ce s-a întâmplat acolo în mod evident s-a bazat și pe o neglijență sau nerespectarea unor protocoale legate de modul de administrare a hranei într-o unitate spitalicească. Vă rog, dacă aveți întrebări!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, cine ar trebui să răspundă pentru această situație și ce măsuri pot fi luate pe viitor pentru ca astfel de protocoale să fie respectate, dacă ele sunt eficiente așa cum sunt acum?
Alexandru Rafila: Managementul spitalului răspunde totdeauna pentru modul de administrare a hranei, indiferent în subordinea cui este unitatea sanitară respectivă, aici discutăm despre o unitate sanitară aflată în subordinea Primăriei din localitatea Murgeni. Întrebarea dvs. este, cum să spun, firească, dar răspunsul e următor: trebuie să învățăm să respectăm regulile și să respectăm legea, pentru că aici e vorba de nerespectarea unor proceduri și de oferirea de hrană care nu provenea dintr-o sursă care să fie autorizată pentru pregătirea şi distribuția hranei.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, nu este în competența dvs., dar sunteți medic și suntem siguri că aţi fi văzut astfel de simptome…
Alexandru Rafila: Absolut. Sunt chiar microbiolog.
Reporter: Ce fel de substanță poate duce la o situație atât de gravă?
Alexandru Rafila: Opinia mea este că nu a fost vorba despre o infecție bacteriană, pentru că o infecție bacteriană are nevoie de un anumit timp să evolueze. Aici a fost vorba mai degrabă despre o intoxicație. Sigur, nu am niciun element deocamdată de sprijin, pentru că tulburările digestive au fost urmate la scurt timp de tulburări circulatorii majore care au dus la decesul celor trei persoane, ori lucrul ăsta se întâmplă atunci când ingerezi o substanță toxică, fie că este o toxină provenită de la bacterii, poate să fie o toxină bacteriană sau o substanță chimică.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare pe un alt subiect, pentru că astăzi a fost un protest al angajaţilor Ministerului Sănătății. Ce știți despre situația lor și dacă ați avut discuții cu aceşti angajaţi?
Alexandru Rafila: Da, am discutat cu dânşii. I-am rugat, pentru că e a doua oară când fac acest protest – în primul rând trebuie să vă prezint și situația anterioară. Ieri am avut o întâlnire cu mai multe federații sindicale care reprezintă angajaţi din direcţiile de sănătate publică, funcționari publici ș.a.m.d. Revendicările celor din Ministerul Sănătății sunt similare cu ale celor de la Direcțiile de Sănătate publică. Am stabilit împreună că trebuie să ne întâlnim și să venim cu un set de propuneri concrete, care să poată să fie înaintate Guvernului și, eventual, cu un calendar de implementare a acestor măsuri. Pe cei din minister i-am rugat ca doleanțele lor să le transmită în scris. Au fost doar verbale, au fost diverse scandări. Nu pot să mă duc în guvern sau în coaliție să susțin doar niște scandări, trebuie să fie clare și să propună și soluții pentru rezolvarea lor într-un cadru legal, pentru că, în mod evident, modificările salariale ale angajaților din sistemul de sănătate nu sunt în competența Ministerului Sănătății, necesită acordul întregului Guvern, al coaliției și știți bine, cum s-a întâmplat la casele de asigurări de sănătate, a fost vorba despre o lege votată în Parlament. Şi atunci trebuie urmată aceeași cale și pentru restul angajaților din sectorul de sănătate.
Reporter: Vă mulțumesc.
Alexandru Rafila: Cu plăcere.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș reveni la cazul Murgeni…
Alexandru Rafila: Ce caz?
Reporter: Cazul Murgeni. Să ne spuneți care este regula și dacă spitalele, în general, au voie să primească mâncare din afară, așa cum s-a întâmplat…
Alexandru Rafila: Nu, răspunsul este nu.
Reporter: Păi, spuneți-ne care este procedura şi dacă puteţi…
Alexandru Rafila: Procedura este că distribuția mâncării într-un spital, într-o unitate medicală trebuie făcută din surse autorizate. Cele două posibile surse autorizate, trei, să spunem, ca să includem și cea legată de o donație, este că fie pregătești mâncarea în spital, este una dintre eventualități și ai blocul alimentar autorizat pentru pregătirea hranei, a doua este să ai un contract de catering. Într-un caiet de sarcini, ca să poţi să contractezi un furnizor de servicii de catering, există această prevedere, că el trebuie să fie autorizat să pregătească hrana și, atenție, să o și transporte în condiții de siguranță, pentru că și în acest caz, sigur, nu vreau să fac speculații, mănăstirea aceasta era la câteva zeci de kilometri de spitalul din Murgeni, adică nu era în imediata… era la vreo 60-70km, sau cea de-a treia posibilitate, să spunem a unei donații, și lucrul ăsta este posibil pentru anumite produse, ele trebuie să fie toate aceste produse însoțite de un certificat de calitate, care să certifice faptul că au fost realizate într-o unitate autorizată și au fost transportate, de asemenea, autorizat. Astea sunt niște condiții esențiale, care asigură, dacă vreți, sau generează un risc mult, mult mai mic de apariție a unei toxiinfecții alimentare. Sigur, nu poți niciodată să excluzi o astfel de posibilitate, dar nici nu putem să acceptăm această idee, că dacă vine cineva și își oferă bunele intenții – eu sunt convins că au fost făcute cu bune intenții – asta nu înseamnă să nu respectăm procedurile legale în vigoare, dar repet, este o anchetă a poliției și sper să putem să avem rezultate. Oricum, mănăstirea respectivă a fost amendată de ANSVSA cu o sumă importantă, cred, pentru comunitate. Ideea nu este să dai amendă, ideea este să previi astfel de incidente.
Reporter: În acest caz a existat un certificat de calitate pentru mâncarea…
Alexandru Rafila: Nu, păi asta v-am spus, nu a existat.
Reporter: Nu a existat.
Alexandru Rafila: Nu a existat.
Reporter: Ministerul are alte pârghii de a sancționa cumva unitatea sanitară?
Alexandru Rafila: Noi putem, sigur, să-i amendăm, ca să spun așa, prin intermediul Inspecției Sanitare de Stat, pentru că nu au fost respectate condițiile igienico-sanitare, inclusiv cele legate de furnizarea hranei, care au dus la autorizarea acestei unități sanitare. Dar, repet, într-o situație, când discuți de îmbolnăviri și de decese, nu cred că amenda este esențială. Important este să înțeleagă toată lumea, că indiferent câtă bunăvoință există din partea unor, să zicem, posibili donatori, nu poți să pui la risc pacienții pe care îi ai internaţi în spital.
Reporter: Dar dacă au murit trei oameni, nu considerați că Ministerul Sănătății ar trebui să-i facă mai mult decât să dea niște amenzi, adică să ia niște măsuri la nivelul conducerii acelui spital?
Alexandru Rafila: Eu v-am spus puțin mai devreme, că este un spital în subordinea primăriei din Murgeni, nu este un spital al Ministerului Sănătății. Dacă era vorba despre Ministerul Sănătății, sigur, noi am fi luat o măsură legată de suspendarea managerului, pentru că este o situație absolut intolerabilă. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Din datele pe care le dețineți, în afară de peștele consumat, primit de la mănăstire, pacienții de la spitalul de psihiatrie au consumat și alte alimente?
Alexandru Rafila: Toate aceste alimente, pentru că este o regulă: în spital și, în general, într-o unitate de alimentație publică, se păstrează probe din aliment, adică dacă e să spunem, dau un anumit aliment la masă…
Reporter: Bun. Întrebam dacă au consumat și alte alimente…
Alexandru Rafila: Da, au consumat şi…
Reporter: … efectiv din depozitul spitalului.
Alexandru Rafila: Au consumat și alte alimente. Au consumat conserve de pește, au consumat icre din comerț, adică icre care erau preambalate, dar există probe și din aceste alimente. Se trimit probe din toate, eu nu vreau…
Reporter: Care erau la spital, nu erau de la mănăstire, nu, din câte ştiu.
Alexandru Rafila: Erau la spital, dar erau alimente conservate.
Reporter: Conservate. Mulţumesc!
Alexandru Rafila: Cu plăcere! Bine, mulțumesc frumos! Vă urez o zi bună! La revedere!
Mihai Constantin: Vă mulțumesc, domnule ministru. Aș vrea să punctez și eu câteva decizii luate astăzi în ședința de guvern. Foarte multe au legătură cu alocări financiare pentru diverse proiecte, suplimentări de bugete, cum poate vă așteptați să fie așa, dar, ca să continui intervenția pe comunicarea de criză, apropo de cazul Murgeni, și îi mulțumesc domnului ministru Rafila, vreau să punctez faptul că în ședința de guvern de astăzi au fost actualizați indicatorii tehnico-economici pentru spitalul din Craiova. Evaluarea era pre-pandemie din 2019 și în clipa aceasta, alături de Craiova se află și spitalele din Iași și Cluj, pentru ca aceste proiecte să poată fi implementate în perioada care urmează.
De asemenea, s-a punctat printr-un memorandum și finanțarea aproape completă a construirii unui nou corp pentru Spitalul de Urgență Copii ‘Grigore Alexandrescu’ şi, ca să aduc lucrurile la ceea ce urmează, din alocările din Fondul de Rezervă aflat la dispoziția Guvernului – alocări pe care o să le comunicăm cu precizie într-un comunicat ulterior, pentru a nu greși cifrele, trebuie să punctez faptul că au fost prioritizate domeniile sănătate, educație și asistență socială și vreau să mulțumesc domnului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, pentru că este prezent la această sesiune de informare publică pentru a putea contextualiza mult mai bine decât aș putea s-o fac eu toate aceste decizii care țin de finanțe luate astăzi. Dar, pentru că s-ar putea ca întrebările să vină tot pe lucruri de urgență, vreau să punctez un lucru pozitiv, și anume, că prin ordonanța de urgență a fost mărită dimensiunea schemei de ajutor de stat generic numită IMM Invest Plus, astfel încât încă 4.500 de firme se pot califica în acest proiect, ridicând numărul total al firmelor asistate prin schema de ajutor de stat la 31.200. Și cu această veste, zic eu, foarte, foarte bună, vreau să-i mulțumesc de la bun început ministrului de finanțe, pe care îl invit să detalieze deciziile luate astăzi de Executiv. Domnule ministru!
Marcel Boloş: Bună ziua tuturor! Într-adevăr, Guvernul a alocat din fondul de rezervă bugetară suma de 13,6 miliarde lei pentru domenii importante precum educație, precum sănătate sau pentru drepturile de asistență socială, inclusiv pentru fondurile necesare plății pensiilor. Mecanismul fondului de rezervă bugetară a fost adoptat în contextul în care ținta noastră de deficit bugetar până la sfârșitul anului, de 4,4% din PIB, este prevăzută în programul de convergență și este un angajament extrem de serios asumat față de Comisia Europeană, iar în acest context, controlul asupra a ceea ce înseamnă cheltuirea de fonduri din bugetul de stat trebuie să fie unul corespunzător, în care prioritate să aibă cheltuielile de funcționare ale statului, dar și finalizarea proiectelor de investiții cu finanțare din fonduri europene. Ştim că în politica de coeziune, în perioada de programare 2014-2020 sunt alocate cele 24 de miliarde de euro pe care România trebuie să le absoarbă până pe data de 31 decembrie 2023 și, de aceea, prioritatea în finanțare și în implementarea de proiecte o constituie aceste tipuri de investiții. De asemenea, tot pentru a asigura o corectă gestionare a fondurilor alocate din bugetul de stat, Guvernul a aprobat Ordonanța 90/2023, al cărei scop a fost acela de a asigura prioritate tot pentru proiectele de investiții din fonduri europene, dar și pentru cele care se finanțează din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar în acest context, așa cum am precizat, mecanismul fondului de rezervă bugetară este unul pe care îl vom utiliza până la sfârșitul anului și vom încerca să asigurăm finanțarea în totalitate pentru aceste proiecte de investiții prioritare pentru România.
Reporter: Astăzi, premierul României a făcut o declaraţie în Parlament și a spus că ar trebui să revenim la cota unică de 16% fără să mai avem excepții sau să avem un impozit progresiv. Voiam să vă întreb ce înseamnă în acest moment pentru România cota unică? Dacă domnul premier a vorbit de 16% putem vorbi, de exemplu, impozitul pe dividende să ajungă la 16%, impozitul pe venit la 16%, dar și TVA-ul să scadă de la 19% la 16%?
Marcel Boloş: Eu cred că această problemă este o problemă de perspectivă pentru ceea ce înseamnă politica fiscală. Deocamdată avem Legea 296 privind măsurile fiscal-bugetare, pe care o avem în vigoare și căreia îi așteptăm să vedem impactul bugetar pe care îl va avea și, sigur, în funcție de acest impact vom vedea ce tipuri de măsuri mai sunt necesare de luat în continuare. România rămâne angajată în programul de convergență și în țintele de deficit bugetar, așa cum ne-am angajat și cum s-a mai precizat. Cert este că în cererea de plată numărul patru avem acest jalon cu numărul 207 privind modificarea Codului Fiscal și, până la depunerea cererii de plată numărul patru mai avem cererea de plată numărul trei și cred că până la momentul respectiv, în funcție de impactul Legii 296 care este în vigoare, vom vedea ce este de făcut mai departe.
Reporter: Dar în acest moment aveți făcute simulări, să vedeți pentru România ce s-ar plia mai bine – impozitul progresiv sau cota unică? Sau dvs. ce aţi considera?
Marcel Boloş: Aici, aici e, cum am spus, un demers care cred că întâi de toate trebuie să terminăm bugetul și simularea bugetară pentru anul 2024 și, în funcție de cum vor decurge lucrurile, vom stabili la momentul oportun ce tip de politică fiscală urmăm. Este clar că avem acest raport al Băncii Mondiale care s-a întocmit și prin care ne-au fost recomandate o serie de măsuri pe care le cunoaștem cu toții. Haideți să vedem prima dată intrată în vigoare Legea 296 și ce impact bugetar are aceasta?
Reporter: Câți bani ar trebui să aducă?
Marcel Boloş: 16 miliarde de lei.
Reporter: Și o ultimă întrebare. Ați scos astăzi aproximativ 13,3 miliarde de lei prin fondul de rezervă. Până în urmă cu câteva zile, pe tot anul erau scoși aproximativ 9 miliarde de lei. Cum va arăta deficitul bugetar în luna noiembrie, dacă noi deja facem, scoatem aproximativ 1% din PIB prin fondul de rezervă?
Marcel Boloş: Dar vă dați seama cum arăta dacă nu aveam niciun fel de măsură, nici cele stabilite prin Ordonanța 90, nici cele stabilite prin Legea 296, nici cele stabilite la începutul anului prin Ordonanța 34, cum arăta deficitul bugetar fără ca guvernul să decidă un control foarte aspru asupra modului în care se cheltuiesc banii din bugetul public? Eu spun că trebuie să așteptăm sfârșit de luna noiembrie. Știm cu toții că luna noiembrie nu este una foarte bogată în încasări de impozite și taxe. De asemenea, știm cu toții că sfârșitul de an este unul în care cheltuielile escaladează. Deocamdată, toate mecanismele pe care le avem în vigoare ne dau oarecum această speranță, că nu deviem masiv de la ținta de deficit bugetar pe care o avem asumată prin programul de convergență.
Reporter: … de 4,4%?
Marcel Boloş: Nu cred că ne putem angaja la 4,4% din PIB, dar nici, vă spuneam, o deviație majoră, o deviație majoră…
Reporter: Ce înseamnă majoră? Adică putem să vorbim de 6% din PIB?
Marcel Boloş: Ar fi.. pentru țara noastră nu ar fi un lucru extraordinar de bun să avem peste 6% din PIB. Nu cred că vom ajunge acolo.
Reporter: V-aș întreba, domnule ministru, de o săptămână vedem că protestează în stradă angajații din direcțiile de sănătate publică și angajații de la Spitalul Bagdasar. Cei de la DSP-uri amenință că vor bloca întreaga activitate și cer bani mai mulți. Le puteți oferi acești bani? Aveți cum să direcționați sume?
Marcel Boloş: Aici trebuie să așteptăm bugetul pentru anul 2024, să finalizăm, cum am menționat, bugetul pentru anul 2024. Cu toții ne dorim ca să alocăm cât mai mulți bani pentru cheltuielile cu salariile și drepturile de asistență socială și pensii. Dar, totuși, bugetul are o anumită limită și am spus și spun de atâtea ori că nu putem să ne întindem mai mult decât ne este plapuma, iar, de asemenea, trebuie să avem în vedere că avem un program de investiții foarte bun pentru ceea ce înseamnă finanțarea din fonduri europene și Planul Național de Redresare și Reziliență și, sigur, sunt mai apoi angajamentele Guvernului pentru drepturile de asistență socială. Din această perspectivă, haideți să vedem cum se așază bugetul și vedem cum putem să gândim și alte avantaje de natură salarială pentru bugetari.
Reporter: Ministrul de interne spunea că nu poate să doteze Poliția cu echipamente noi din lipsa banilor și că va avea o discuție cu dvs. să vă solicite un buget mai mare. Ce buget va avea Ministerul de Interne anul viitor? Cum l-aţi gândit?
Marcel Boloş: Pentru anul viitor, un buget care totuși trebuie să rămână axat pe investiții și pe baza materială, pentru că servicii de calitate și servicii publice de calitate avem dacă avem o infrastructură corespunzătoare și o bază materială corespunzătoare și în sensul acesta construim bugetul pentru anul 2024, un buget orientat spre investiții și în care investițiile să fie motorul de dezvoltare economică al României. Acum, o să discut cu dl. ministru să vedem planul pe care îl are dumnealui și, sigur, e un serviciu public de importanță pentru România și îi vom aloca resursele bugetare corespunzătoare pentru a asigura condiții cât mai bune de desfășurare a activității.
Reporter: Câți bani vor merge la Ministerul de Interne, aproximativ, în 2024?
Marcel Boloş: Nu am acum cifrele în față, dar este un buget destul de consistent. Când vom prezenta cifrele bugetului, le veți vedea la momentul potrivit.
Reporter: Mai mult decât anul trecut?
Marcel Boloş: Au alocarea mai mare decât anul trecut, pentru că sunt investițiile cu finanțare din fonduri europene.
Reporter: Credeți că a fost o greșeală atunci când ați mărit salariile profesorilor, pentru că acum sunt și alte categorii profesionale care ies în stradă și toată lumea cere salarii mai mari?
Marcel Boloş: Nu, n-a fost deloc o greșeală. Profesorii trebuie remunerați la nivelul corespunzător al activității pe care o desfășoară și al responsabilității pe care o au în educația tinerei generații. Sunt convins și mi-aș dori să avem resursele necesare pentru ca să fie salarii comparabile cu cele din Uniunea Europeană. Este investiția noastră în viitor. Educația înseamnă investiție în viitor și, pe măsură ce vom avea mai mulți bani la buget, suntem deschiși să alocăm cât mai multe resurse pentru acest mare serviciu public pe care îl are România. Oricum, bugetul educației pentru anul 2024 rămâne unul centrat pe investiții. Au cea mai mare componentă de investiții pentru ceea ce înseamnă educația, peste 12 miliarde de lei, și bugetul crește considerabil. Este cea mai mare creștere de buget, pe care o avem propusă pentru anul 2024, 161% față de alocarea pe care am avut-o față de 2023, dar, repet, este o alocare consistentă pentru investițiile care se derulează în educație din Planul Național de Redresare și Reziliență și politica de coeziune.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, chiar ieri îl ascultam pe premier spunând că astăzi va discuta cu dumneavoastră despre un plan concret de digitalizare al ANAF și o adevărată reformă făcută în interiorul ANAF, poate chiar șefi dați afară, să colectăm mai bine la buget… Ce plan de măsuri și ce termene îi veți propune sau i-ați propus primului ministru?
Marcel Boloş: Am avut discuția în ședința de guvern. Sunt două paliere de măsuri, care se discută și care fac parte din strategia aceasta de digitalizare și de combatere a evaziunii fiscale.Prima și cea mai mare prioritate o constituie deblocarea proiectului de digitalizare pe care îl are alocat Ministerul de Finanțe pentru ANAF, bugetul fiind de 100 de milioane de euro și au fost cele două proiecte de ordonanță de urgență discutate în prima lectură; de asemenea, pachetul de sisteme informatice pentru digitalizare care au în centru modulele de fraudă – sunt cele care privesc introducerea de la data de 1 ianuarie 2024 a facturii electronice, împreună cu modulul de fraudă. De asemenea, finalizarea contractului de furnizare a scannerelor și, începând de anul viitor, întreaga strategie și implementare a scannerelor în punctele de trecere a frontierei să poată avea loc. De asemenea, achiziționarea unui număr de peste 2000 de sigilii electronice a mărfurilor pe care le-am planificat în semestrul întâi al anului viitor; de asemenea, pentru sistemul de e-Transport avem componenta de informații telemetrice. Ce sunt acestea? Informațiile care privesc coordonatele de timp și spațiu pentru a fi utilizate în detectarea riscului de fraudă fiscală. De asemenea, discutăm de încărcarea în sistemul informatic al Ministerului de Finanțe a informațiilor care privesc situațiile financiare și operațiunile contabile în așa-zisul sistem informatic SAF-T, deci cu data de 1 iulie intenționăm ca aceste situații financiare să fie încărcate în acest sistem informatic special al Ministerului de Finanțe. Și, desigur, aici, pe linia de infracționalitate economică financiară, probabil în cursul săptămânii viitoare, proiectul de lege va fi finalizat și va fi prezentat de către inițiatori, fiind un pachet destul de complex care privește digitalizarea ANAF, dar și reorganizarea sa. Vom veni cu un alt plan de măsuri distinct, care va pune bazele unei noi structuri funcționale a ANAF-ului, încât să putem să avem un sistem de combatere a evaziunii fiscale pe măsura fenomenului. Este un flagel în momentul de față, cu care ne luptăm și încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru ca să controlăm cât mai bine fenomenul de evaziune fiscală. Și spuneam de cel de-al doilea palier de măsuri care va însemna reorganizarea ANAF, care, de asemenea, are ca și obiectiv general o consolidare a capacității instituționale pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală. Este o strategie coerentă și sperăm să și dea rezultatul dorite și așteptate de noi toții pentru că, vedeți, o performanță mai puțin bună în domeniul colectării veniturilor duce la aceste subfinanțări ale serviciilor publice în momentul de față.
Reporter: Când spuneți reorganizare ANAF, aveți de gând să îi dați afară pe acei șefi din ANAF, vicii din ANAF sau poate cei care lucrează la vămi? Avem și această informație, pe surse, că ar urma să fie concediați o serie de oameni care nu și-au făcut treaba.
Marcel Boloş: Eu zic că să așteptați puțin momentul la care vom prezenta planul de reorganizare al ANAF, în care veți vedea modificări de substanță pe care le vom propune, obiectivul final fiind acela de a fi ANAF mai puternic în combaterea fenomenului de evaziune fiscală și o colectare cât mai bună a veniturilor la bugetul de stat. Dar vă spun că este… atât pot să vă spun: că este o modificare de substanță, cu impact pe termen lung asupra modului în care va funcționa ANAF în România, fiind cea mai importantă instituție a statului de care depind de finanțare a tuturor serviciilor publice din România.
Reporter: Și vorbeați de scannerele din vămi. Dacă ne puteți spune, vor fi acestea sau o parte din ele funcționale de la sfârșitul acestui an, pentru că acum este cel mai mult trafic, vin și sărbătorile?
Marcel Boloş: Am spus că ne-am luat două angajamente primul că vom avea contractul de furnizare a scannerelor încheiat până la sfârșitul anului și al doilea angajament că cel târziu în trimestrul întâi al anului viitor vom avea scannere funcționale. Nu putem toate să… Ar fi absurd să spun că toate cele 26 de scannere le vom avea în trimestrul întâi. Ele sunt echipamente care au nevoie inclusiv de construcții speciale, amplasamente de teren, racord la rețeaua de energie electrică. Deci toate acestea sunt lucruri pe care m-am implicat și mă implic personal pentru a fi rezolvate și a ajunge și în cele din urmă să combatem fenomenul de contrabandă și evaziune fiscală în punctele de trecere a frontierei. Dar anul 2024 va fi anul digitalizării și al reformării în profunzime a instituțiilor care aduc bani statului român.
Reporter: Şi cu toate acestea, anul 2024 este un an destul de complicat. Trebuie să creșteți anumite salarii. Aveți două majorări de pensii care trebuie să fie aplicate tot în 2024. Știm că aţi fost destul de clar în coaliție spunând că deocamdată nu avem aceste fonduri necesare. Dacă ați realizat și un calcul până acum, știm că nu e gata legea bugetului, dar estimativ, de câți bani ar avea România nevoie în plus pentru a susține toate aceste creșteri?
Marcel Boloş: Dar aceste sume sunt cunoscute în spațiul public și au fost menționate și în proiectul de lege și în avizele care le-a dat Ministerul Finanțelor. Sunt cei 15 miliarde de lei pe care i-am bugetat și cei 10 miliarde de lei care sunt necesari cu data de 1 septembrie. Şi am mai precizat că aceste măsuri care privesc digitalizarea și mai buna colectare a veniturilor așteptăm să vedem care va fi impactul bugetar al acestora. Avem iarăși un impact bugetar pe care îl așteptăm de la Legea 296, cu măsurile fiscale care sunt intrate în vigoare și de abia după aceea trebuie să gândim eventualele strategii necesare pentru sustenabilitatea acestor drepturi de asistență socială pe care toată lumea le acceptă, le recunoaște, le susține și noi avem această misiune grea, a Ministerului de Finanțe pentru ca să ne mobilizăm și să putem să aducem banii, cât mai mulți, la bugetul de stat.
Reporter: Tot în spațiul public era vehiculată suma de 98 de miliarde de lei.
Marcel Boloş: Nu cunosc această sumă, nu-mi sună cunoscută, am precizat…
Reporter: Suplimentar.
Marcel Boloş: Am precizat care este impactul bugetar pentru anul 2024 și ulterior, pentru anii 2025, 2026, 2027 și, sigur, pregătirea noastră ca minister al finanțelor, pentru ca să derulăm toate măsurile posibile încât să obținem maximum din ceea ce înseamnă încasarea de venituri la bugetul de stat. Rămâne de văzut impactul bugetar. Eu zic să avem răbdare și nu trebuie să ne hazardăm în sume care ar rezulta de pe urma digitalizării, de pe urma mai bune colectări, ci dimpotrivă, să facem toate demersurile și vedeți că acest lucru se și întâmplă, încât aceste măsuri să fie puse în aplicare și să vedem care este impactul bugetar al acestora şi ce trebuie, dacă va mai fi necesar, să facem în continuare pentru sustenabilitatea acestor drepturi.
Reporter: Vă mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, o analiză făcută de Ministerul Finanțelor arată că în 2027 datoria publică ajunge la aproape 57% din PIB. Asta înseamnă înghețări de pensii, de salarii și alte cheltuieli. Vorbiți-ne puțin despre ce măsuri vor fi luate într-un astfel de context.
Marcel Boloş: Aceste proiecții bugetare trebuie să le realizăm, întrucât suntem obligați, conform cadrului bugetar european. Sigur, ținta de deficit bugetar aduce cu sine și o creștere a datoriei publice. Acest lucru este de la sine înțeles. Eu cred că este prematur. Deocamdată suntem sub 50% datorie publică în PIB și să putem duce la bun sfârșit și să punem în aplicare toate mecanismele acestea pe care le-am menționat pentru digitalizare și pentru combaterea evaziunii fiscale și, în acest fel, să putem lua progresiv măsurile necesare pentru ca să putem asigura sustenabilitatea cheltuielilor statului român.
Reporter: Domnule ministru, dar de unde veți lua 1,8% din Produsul Intern Brut în 2025, după anul electoral ca să plătiți pensiile? Nu mai vorbim despre majorările salariale.
Marcel Boloş: Ne uităm la Planul Național de Redresare și Reziliență, care ne spune foarte clar care este ținta noastră de creștere de venituri fiscale ca urmare a modificărilor care se aduc Codului Fiscal și în jalonul 207 spune că trebuie să ajungem la un impact bugetar de 2% din PIB. Să vedem la momentul potrivit care va fi pachetul de măsuri și dacă mai e necesar, pentru că, repet, deocamdată suntem în etapa în care așteptăm impactul bugetar pentru Legea 296, care este în vigoare, și mai așteptăm impact bugetar de la măsurile de digitalizare și o mai bună colectare și după ce această strategie o avem implementată, vedem ce mai este de făcut pe parcurs. Eu sunt adeptul măsurilor pas cu pas și de văzut impactul bugetar. Cert este că avem un potențial fiscal care este dat de ponderea veniturilor fiscale în PIB, 27%, știm cu toți acest lucru, avem această pondere a veniturilor fiscale în PIB și dacă media europeană este de peste 35%, din acest gap ne dăm seama că există loc, trebuie însă văzut, cum am spus, ce impact bugetar vom avea din cele trei categorii de măsuri pe care le-am menționat.
Reporter: Comisia Europeană spunea în raportul de țară că din aceste noi taxe, doar 0,9% din PIB o să obținem. Și aș vrea să vă rog să ne spuneți cât obținem din evaziune, din combaterea evaziunii.
Marcel Boloş: De-a lungul timpului s-a făcut tot felul de estimări și a fost un fel de hazard al estimărilor câți bani aducem din evaziunea fiscală, câți bani aducem din digitalizare, câți bani aducem din mai buna colectare a veniturilor bugetare. Eu vă propun să gândim mecanismul bugetar pentru evidența acestor venituri suplimentare, pe care le aducem la buget din aceste tipuri de măsuri gândite și de la acea evidență clară, pe care o vom avea-o pentru anul 2024, mai apoi să putem face simulări și previziuni care stau la baza deciziilor guvernamentale. Nu m-aș hazarda să spun cât vom aduce din evaziune. Ar fi total neserios din partea mea să mă angajez în astfel de sume. Prefer să punem la punct acest mecanism de execuție bugetară, de evidență bugetară, și mai apoi, cu cifrele în față, să putem gândi strategii de continuare a combaterii evaziunii fiscale și de văzut ce este de făcut din punct de vedere al deciziilor guvernamentale.
Reporter: Vă rog să ne spuneți ce se mai întâmplă cu acea propunere, acel proiect prin care cei care îi denunță pe evazioniștii fiscali să primească un procent din prejudiciu? Nu s-a luat o decizie în coaliție? Marcel Boloş: Dar întâi de toate, s-a înțeles greșit că ar fi vorba de turnători și delaționiști. Nu este vorba despre așa ceva. Este un model american și, dacă vreți, cu inspirație din modelul german, în care s-au pus în implementare, operaționalizare, mecanisme de avertizare a integrității fiscale anonime, în care statele au obținut mulți bani de pe urma acestor mecanisme. Este exclus și o tâmpenie această chestiune cu delațiunea și cu turnătoria. Eu îl văd ca un instrument extrem de serios pentru ca cei care au astfel de informații, dar și… Spre exemplu, în Grecia sunt sisteme informatice prin care poți verifica dacă bonul tău fiscal este emis de către o casă de marcat care este conectată la sistemul electronic național sau poți verifica dacă codul de bare al facturii este emis din sistemul electronic e-Factura. Este un mecanism extraordinar care ajută statul și m-aș bucura să îl putem implementa, pentru ca prin toate aceste măsuri să nu se creeze circuite paralele prin care noi, deși implementăm măsura de e-Factură, totuși, în paralel sunt circuite care evită sau, mă rog, prin intermediul căreia se evită sistemul de e-Factură, pentru ca apoi, odată cu aceasta, să nu se plătească impozitele și taxele datorate bugetului. Ce pot să vă spun clar că de la momentul la care vom avea e-Factura implementată și de la momentul la care România va avea SAF-T-ul, sistemul informatic pentru situațiile financiare operaționalizat, cu siguranță în următorii ani diminuarea fenomenului de evaziune fiscală se va vedea cu ochiul liber. Așa că, într-o problemă extrem de serioasă, cum este cea de evaziune fiscală, avem nevoie de o strategie serioasă și de un pachet de măsuri coerente în care România să aibă de câștigat. Avem de finanțat servicii publice, marile servicii publice educație, sănătate, asistența și protecția socială și nu ne putem juca cu aceste fenomene care, până la urmă, anulează tot efortul pe care îl face statul pentru colectarea banilor. Deci sunt adeptul acestui mecanism, acestui instrument informatic. Am spus Statele Unite, am spus Germania îl folosește. Să vedeți cât de eficient este pentru statul german un astfel de instrument. Am toate detaliile acestui mecanism. Franța îl folosește, Canada, Australia, sunt toate state care și-au creat mecanisme și instrumente specifice ca să-și adune banii la buget. E de datoria noastră să avem întreg pachetul de măsuri gândit, încât să ne colectăm cât mai bine banii bugetului de stat. Nu avem treabă cu delațiunea și cu turnătoria. Mi-a venit să râd când am văzut aceste lucruri care sunt, mă rog, duse într-un ridicol de neexplicat.
Reporter: O ultimă întrebare aș mai avea, bani pentru majorările salariilor pentru profesori mai sunt la buget pentru că la 1 ianuarie ar trebui să primească acele majorări promise?
Marcel Boloş: Stați să vedem proiectul de buget pentru anul 2024 și la vremea aceea vom discuta. Deocamdată, v-am spus, noi discutăm de simulări pentru care nu avem o bază de dată certă din cel puțin trei lucruri, nu? Avem Legea nr. 296, o mai repet încă o dată, privind măsurile fiscal-bugetare, avem implementarea măsurilor de digitalizare și mai avem cea de-a treia măsură, cea care privește combaterea evaziunii fiscale și aici va trebui să vedem sumele estimate și cum gândim mecanismul de evidență bugetară și execuție bugetară pentru ca să putem urmări aceste sume și să le putem cuantifica în mod corespunzător, pentru că de ele depind deciziile guvernamentale.
Reporter: Bună ziua! M-aș întoarce puțin la măsura despre care vorbeați puțin mai devreme și pe care ați anunțat-o exclusiv la Observator. Ați discutat cu partenerii din coaliție despre această măsură?
Marcel Boloş: V-am spus că am modelul nemțesc și cel din Statele Unite care se practică în cele două state cu performanță financiară și fiscală bună. În momentul în care le avem definitivate în Ministerul de Finanțe, voi merge cu această propunere în coaliție, dar nici nu trebuie să ne temem de astfel de instrumente care nu fac altceva decât să ajute statul român. Până la urmă, trebuie să ne hotărâm: ori avem toate pârghiile necesare pentru a combate fenomenul de evaziune fiscală, ori… dar spunem că, de fapt, combatem evaziunea fiscală, dar nu facem nimic. Nu, nu sunt adeptul acestui lucru, mai ales, suntem în fața unei responsabilități atât de mari de a asigura resurse din buget pentru marile servicii publice și pentru drepturile de asistență socială. Cu așa ceva nu este de joacă și datoria Ministerului de Finanțe este ca să găsească tot instrumentarul necesar și toate pârghiile necesare pentru ca să fie ANAF-ul cât mai puternic în combaterea evaziunii fiscale. Aici nu este de joacă. Și, în calitatea mea de ministru al finanțelor și responsabilitatea pe care o am, am datoria să identific toate pârghiile necesare pentru a fi cât mai bine pregătiți pentru un astfel de demers de la care nu fac rabat, atât în ceea ce privește consolidarea capacității instituționale a ANAF-ului. Nu trebuie să ne reproșeze nimeni că am stat neputincioși și n-am făcut nimic pentru combaterea evaziunii fiscale, cum nu trebuie să ne reproșeze nimeni că n-am făcut digitalizare. Ba da, am făcut și rezultatele le vom vedea pe măsură ce le vom implementa și de aceea am gândit și gândim toate pârghiile necesare. Ce au făcut alte state membre bun în domeniu avem datoria să preluăm și sigur, cum am spus, deciziile guvernamentale sunt de mare responsabilitate pentru cei care au așteptări de la noi în privința drepturilor de asistență socială sau pentru tot ceea ce înseamnă investițiile statului român.
Reporter: Susțineți reducerea taxării pe muncă?
Marcel Boloş: Eu nu aș putea vorbi, nu aș vrea să mă pronunț…
Reporter: Vorbim despre o mai mare colectare la buget.
Marcel Boloş: N-aș vrea să mă pronunț asupra elementelor de politică fiscală și sigur că îmi doresc să avem o sarcină în ceea ce privește contribuția la asigurări și la asigurările sociale și taxarea muncii cât mai suportabilă pentru oameni. Dar aici deciziile trebuie luate după ce vedem cum evoluează impactul bugetar la cele trei categorii de măsuri pe care le-am menționat.
Reporter: O propunere venită din partea sindicaliștilor ar fi ca anul viitor angajații plătiți cu salariul minim să fie exceptați de la plata impozitului pe venit de 10%. Ce ar însemna asta în contextul în care nici cei 200 lei scutiți de taxe , dacă acea măsură nu se va introduce?
Marcel Boloş: Nu am făcut o evaluare din acest punct de vedere, nu aș putea să dau un răspuns concludent. Și eu sunt rezervat în ceea ce privește modificările de politică fiscală până când nu vedem ce efect are ceea ce este în vigoare pe măsurile fiscal-bugetare și rezultatele pe care le obținem din digitalizare și combaterea evaziunii fiscale.
Reporter: Ce ar însemna impozitarea progresivă pentru țara noastră, pentru că știm că au fost recomandări și din partea Comisiei Europene, și din partea Băncii Mondiale?
Marcel Boloş: În raportul Băncii Mondiale avem recomandările pe care ni le-au formulat, respectiv cele privind impozitarea progresivă, cele privind cota unică de TVA, cele care privesc unificarea cotei de CASS cu impozitul pe venit. Nu mă pronunț asupra acestor lucruri până când nu vedem ce se întâmplă cu măsurile pe care le-am luat deja. Ar însemna un hazard și un lucru care pentru oamenii de afaceri și pentru mediul de afaceri, dar și pentru populație cred că nimeni acum nu își dorește o schimbare a politicii fiscale. Să avem chibzuința și înțelepciunea necesară să răbdăm, să vedem, să avem răbdarea necesară pentru a vedea impactul măsurilor pe care le-am luat.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să ne întoarcem puțin la problema datoriei publice, pentru că unii specialiști cu care am stat de vorbă spun că există riscul să depășească 50% chiar și anul ăsta. Aș vrea să vă întreb dacă credeți că există acest risc.
Marcel Boloş: Nu există acest risc. Cel puțin din simulările noastre, nu există acest risc în acest an. Cum am spus, nivelul de deficit bugetar influențează, are impact direct pe datoria publică și, sigur, de aici decurg și celelalte consecințe cu costurile cu dobânda. Dar trebuie prudență în astfel de estimări, nu știu pe ce se bazează. Repet, totul depinde de noi cum gestionăm cheltuielile, cum avem încasările la buget, cum combatem evaziunea fiscală, cum gestionăm practic resursele statului într-o perioadă de timp destul de complicată pentru buget și pentru sustenabilitatea finanțelor publice ale României.
Reporter: Deci, până la finalul anului înțeleg că nu vă așteptați la cheltuieli mai mari decât până acum?
Marcel Boloş: Nu cred. Nu este cazul unei astfel de situații.
Reporter: Bună ziua. Sunteți în plină construcție a bugetului pe anul viitor. Vreau să vă întreb pe ce deficit bugetar construiți acest buget?
Marcel Boloş: Aici, noi avem un program de convergență bugetară, nu? De convergență asumată în relația cu Comisia Europeană – îl știm cu toții: 4,4% din PIB, 3% începând cu anul 2024. Însă ce vreau să spun, că sunt țări precum, mă rog, inclusiv Franța este în această situație, în care au deviații de la programul de convergență bugetar şi încă un pic de răbdare până când definitivăm proiectul de buget pentru a avea o imagine clară asupra țintei de deficit bugetar cu care ne angajăm pentru anul viitor. Avem această componentă de venituri.
Reporter: Ați discutat de principiu, pentru că știm că dacă vom depăși această țintă de 4,4%, trebuie să avem acceptul autorităţilor europene.
Marcel Boloş: Cred că toate țările care vor avea această deviație în perioada de timp următoare de la ținta de deficit bugetar vor trece printr-o ajustare a programelor de convergență.
Reporter: Ce înseamnă această ajustare? Cine trebuie să /…/
Marcel Boloş: Adică pornind de la realitatea anului 2023, se gândește programul de convergență bugetară, adică ce traiectorie de deficit vei avea în următorii ani pentru ca să ajungem în coordonatele angajamentelor față de Comisia Europeană.
Reporter: E de competența Comisiei Europene să acorde această nouă ajustare, acest nou plan?
Marcel Boloş: Da
Reporter: Deja discutați cu oficialii europeni?
Marcel Boloş: Este prematur. Discuțiile încep în momentul în care avem definitivat deficitul bugetar pentru anul 2023. Deci asta se va întâmpla în primăvara anului următor și de atunci încolo.
Reporter: Bun, dar bănuiesc că în legea bugetului pentru anul viitor, pe care vreți să o treceți până la finalul acestui an, trebuie să știm deja care este deficitul pe care…
Marcel Boloş: Aceasta vă spuneam, că vom afla în curând ținta de deficit bugetar care va fi în bugetul de stat pentru anul 2024, asumată prin legea bugetului de stat.
Reporter: În ceea ce privește avertizorii fiscali, la ce procent din contravaloarea fraudei adusă statului român vă gândiți?
Marcel Boloş: N-aș mai vrea să dau detalii despre mecanism. Lăsați-mă să îl pot gândi, să nu-l pierdem, că vedeți, deja în spațiul public s-a spus că este delațiune, că este… tot felul de amuzamente pe această temă și un instrument atât de prețios pentru țara noastră să-l pierdem printre degete din înțelegerea greșită și ducerea în ridicol a unui lucru atât de serios…
Reporter: Dar ar urma să fie o pagină de internet specială…
Marcel Boloş: .. sau o aplicație pe telefonul mobil în care chiar dvs. să verificați autenticitatea unui bon fiscal. Ce ziceți de acest lucru? Ca român, ați face acest lucru? Ați verifica cu o aplicație pe telefonul mobil dacă un bon fiscal este autentic sau nu, pe care vi l-a eliberat pentru produsele pe care le consumați? Ați face acest lucru?
Reporter: Această aplicație, care sună foarte bine, când ar putea fi disponibilă? Spuneți că definitivați legea care va fi inclusă în pachetul…
Marcel Boloş: Lăsați-mă să pot să gândesc și să maturizăm acest concept şi v-am întrebat, din curiozitate, dacă, în calitate de român, ați verifica autenticitatea unui bon fiscal cu o aplicație pe care Ministerul de Finanțe v-ar pune-o la dispoziție şi ce aţi decide în pasul următor, dacă ați vedea că bonul fiscal nu este unul fiscalizat? În calitate de român vă întreb.
Reporter: În calitate de român, da.
Marcel Boloş: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Aș reveni la informarea pe care ați făcut-o astăzi în guvern legată de digitalizare. Spuneați că este una dintre cele trei componente în care încercați, prin care încercați să strângeți bani la buget. Există acest proiect de digitalizare a Fiscului. Spuneați că doriți deblocarea. A existat un proiect cu Banca Mondială, zeci de milioane de euro la care statul a dat cu piciorul, a anulat tot acel proiect. Acum ați pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență, a și fost la un moment dat pe agendă săptămâna trecută, cred, pe agenda guvernului, dar a fost retras. Este în consultare publică. Digitalizarea Fiscului sub aripa SRI. Sunt componentele de securitate națională care vor fi realizate de Regia Autonomă a SRI-ului, Rasirom, securitate cibernetică tot de SRI. De ce această tutelă a SRI pentru digitalizarea atâtor sisteme informatice cu date personale ale cetățenilor, în condițiile în care SRI are, prin legea de funcționare, colectarea de date?
Marcel Boloş: Componentele acestea de sisteme informatice care sunt de securitate națională au fost definite de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar entitatea statului competentă pentru gestionarea unor astfel de sisteme informatice și a unor astfel de situații este Rasirom. Este componentă de securitate națională, pentru că privește în principal combaterea fraudei și mecanismele prin care statul român combate frauda. Vă dați seama ce ar însemna ca aceste mecanisme să fie cunoscute de toți interesați în domeniu, încât noi, din combaterea fraudei, să ne trezim că suntem răpuși de fraudă. Vedeți, sunt lucruri…
Reporter: Anterior nu s-a pus deloc problema implicării SRI în tot acest proiect.
Marcel Boloş: Pentru că n-a fost vorba de componenta de securitate națională, care a fost declarată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. N-am avut niciodată această componentă ca fiind de securitate națională. S-au făcut câțiva pași importanți, a fost declarată partea aceasta de sisteme informatice ca fiind de securitate națională. Acum, din nou, mecanismele de implementare sunt definite prin actele normative, care așteptăm să fie aprobate, şi haideți, după 30 de ani de la Revoluție, mai mult de 30 de ani de la Revoluție, să pornim acest proiect care este de interes național. Nu vrem să fim răpuși de fraudă, vrem să combatem frauda și să putem să asigurăm o cât mai bună colectare a veniturilor la buget. Așa că este responsabilitatea Guvernului să facă tot ce crede că este necesar pentru ca banii să vină la buget și nu să fie, prin toate mecanismele de optimizări fiscale și de evitare a plății impozitelor și taxelor, să fim primii în Uniunea Europeană pentru clasament și pentru indicatorii de evaziune fiscală.
Reporter: Proiectul, ați spus, valorează 100 sau va fi în valoare…
Marcel Boloş: Da, 100 de milioane de euro. Sunt bani alocați prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Nu este un secret bugetul proiectului, dar, având în vedere beneficiile pe care le are un astfel de proiect, de la simplul modul de fraudă pentru sistemul electronic de facturare, care îți descoperă anomaliile și pe cei care nu înregistrează aceste operațiuni pentru plata impozitelor și taxelor, este un mare pas. Gândiți-vă ce înseamnă, simplu, un inspector de inspecție fiscală să meargă să răsfoiască facturile la un contribuabil versus stă în fața calculatorului și-i vede toate, evidența contabilă și facturile și decide dacă a respectat legea în privința plății impozitelor și taxelor. Este un mare pas și eu sper ca să îl putem trece cu bine încât România să intre într-o nouă paradigmă începând cu 1 ianuarie 2024. Dacă îmi doresc ceva pentru țară și pentru ceea ce înseamnă combaterea evaziunii fiscale, este ca de la 1 ianuarie 2024 să avem factura electronică în vigoare de la 1 iulie în sistemul informatic care înregistrează situațiile financiare, SAF-T îi spune în limbajul de specialitate, să putem vedea înregistrările în contabilitate și apoi să avem managementul riscului de fraudă, care nu mai depinde de decizia unui individ, ci depinde de o strategie clară pe care o avem cu ajutorul digitalizării și o să vedeți rezultatele după ce aceste decizii au fost implementate. Va fi o schimbare importantă pentru țara noastră.
Reporter: Când ar urma să devină operațional acest sistem?
Marcel Boloş: 1 ianuarie 2024 va fi momentul de la care factura electronică este în vigoare.
Reporter: Nu, eu mă refer la proiectul de 100 de milioane euro.
Marcel Boloş: Cel de 100 de milioane de euro este cu două componente: centrul de date și, cum să-i spun, aplicațiile informatice care sunt grupate, sunt 56 de aplicații informatice, din care noi le-am devansat pe cele care sunt mai importante pentru statul român și acestea încercăm să le facem operaționale, pentru că degeaba avem factura electronică fără modulul de fraudă, ca să și obținem rezultatele pe care le urmărim. Casele de marcat electronic au stat acolo încă din anul 2020, dinainte de 2020, de când tot conectăm casele de marcat fiscale. Şi ce facem cu ele, cu informațiile respective? Avem volume de big data și ne uităm la ele. Nu cred că asta e rostul statului român, să aibă volume de big data și să nu facă nimic cu ele. Sigur că aceasta este bucuria celor care fraudează, ca statul român să fie neputincios și să se uite la volumele de big data cum nu lucrează. Nu cred că ăsta este rostul statului, ci rostul statului este ca aceste volume de big data să fie folosite pentru a combate evaziunea fiscală. Asta este realitatea, nu pot să vă spun altceva.
Reporter: O ultimă întrebare. Este legată de întâlnirile cu UiPath, conducerea UiPath, s-a întâlnit și premierul, v-a recomandat și dvs. să vă întâlniți cu dl. Dineș, şi chiar a anunțat premierul că vom folosi sistemele, automatizarea, softurile UiPath la ANAF.
Marcel Boloş: Vom folosi acele sisteme informatice care dau cele mai bune rezultate pentru combaterea evaziunii fiscale.
Reporter: Dar aţi agreat ceva? Există ceva?
Marcel Boloş: Dar pot să vă spun dacă este componentă de securitate națională? Ce pot să vă spun cu adevărat este că vom folosi acele sisteme informatice care sunt cele mai bune pentru statul român. Este vorba de un moment de răscruce pentru digitalizare. Digitalizarea nu înseamnă, repet, că am operaționalizat sistemul de factură electronică și după aceea stăm și ne uităm la volumele de big data neputincioși. Nu! Înseamnă ca aceste volume de big data să fie corelate încât să putem să știm în fiecare moment care este lanțul de distribuție a unui contribuabil, ce furnizor are, unde își desface marfa. Nu că ne-ar interesa activitatea economică, ci pentru a detecta din timp riscul de fraudă fiscală și a acționa în mod corespunzător. A trecut vremea când inspecția antifraudă fiscală sau va trece vremea când inspecția antifraudă fiscală merge pe teren și după ureche face toate aceste inspecții, care dau și rezultatele pe care le vedeți.
Reporter: Eu încerc să vă întreb dacă există un acord concret între guvern și UiPath, pentru că eram curios dacă va fi o licitație sau dacă e ceva pro bono…
Marcel Boloş: Este lege în domeniu. Ordonanța 114 din, să-mi aduc bine aminte, din 2006, spune foarte clar procedurile de achiziție publică care se parcurg pentru astfel de situații, nu este în niciun caz atributul Ministerului de Finanțe și legea va fi respectată pentru implementarea acestor componente de securitate națională.
Reporter: Două întrebări scurte și simple. Până în acest moment, câți bani am scos concret din Fondul de rezervă?
Marcel Boloş: Astăzi am scos 13,6 și înainte 9 miliarde.
Reporter: Și la începutul anului, necesarul nostru de împrumut cât era și după ce am crescut deficitul, la cât am ajuns?
Marcel Boloş: 160 de miliarde și am crescut la 180.
Reporter: Deci 20 de miliarde suplimentar.
Marcel Boloş: Da.
Reporter: Vă mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu, domnule ministru pentru răbdarea cu care aţi dat toate detaliile solicitate, astăzi, la această sesiune de informare publică. Vreau să mai aduc și eu în discuție două decizii luate astăzi în ședința de guvern. Este vorba despre un ajutor social pentru persoanele evacuate din Fâșia Gaza de la declanșarea conflictului din regiune. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, până în clipa asta ar fi vorba de 249 de persoane, un lot de 12 persoane, două familii au fost evacuate chiar aseară din Fâșia Gaza, prin Egipt, și urmează să ajungă în România. Ei bine, pentru toate aceste persoane, vreme de patru luni de zile, începând de la 1 decembrie anul acesta, deci până în martie, inclusiv, 2024, se va acorda un pachet de susținere de reintegrare sau integrare socială, care constă în 600 lei pe persoană pe lună pentru hrană și 2.000 lei pentru cazare și cheltuielile aferente pentru familiile de până în cinci persoane sau 3.000 lei lunar pentru cazarea familiilor de peste cinci persoane.
Și pentru că am menționat 1 decembrie, de asemenea, Guvernul a luat astăzi măsuri pentru autoritățile locale și pentru Ministerul Apărării Naționale, pentru ca evenimentele care vor marca Ziua noastră Națională să se desfășoare fără nicio problemă din punct de vedere al susținerii financiare. Este vorba inclusiv despre o serie de evenimente internaționale coordonate de Institutul Cultural Român. Vă readuc aminte, o să urmeze un comunicat de presă cu detaliile alocărilor financiare decise astăzi prin hotărâre de guvern în ședința Executivului. Vă stau la dispoziție dacă aveți întrebări. Vă rog!
Reporter: Bună ziua! În privința acestor ajutoare pe care le acordăm cetățenilor români din Fâșia Gaza, care este perioada de timp și suma totală pe toată această perioadă pe care o acordă Guvernul?
Mihai Constantin: Două mici observații: este vorba despre toate persoanele evacuate, este vorba de cetățeni cu dublă cetățenie, inclusiv română, dar și familiile lor, indiferent dacă au sau nu cetățenia română. În prezent, după cum spuneam, 249 de persoane. Patru luni de zile începând cu decembrie, şi v-am dat și tarifele. Cred că este o mică aritmetică ca să aflăm bugetul final care va fi până în martie 2024. 249 ori 600…
Reporter: O să facem calculele. Tot în privința acestor cetățeni, dar și familiile lor, are guvernul în calcul să adopte și alte măsuri, poate programe de sprijin, programe de integrare?
Mihai Constantin: Aceste măsuri decise astăzi fac parte dintr-un program de sprijin și de integrare, iar în funcție de evoluția lucrurilor se vor lua decizii mai aproape de perioada de expirare a acestui pachet de sprijin. El, de altfel, se desfășoară din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, printr-o coordonare cu inspectoratele județene de asistență socială, care au un dialog permanent cu aceste persoane pentru a le identifica dorințele și necesitățile în perioada următoare.
Reporter: Mulţumesc.
Mihai Constantin: Şi eu mulțumesc. Pe acest fundal de lucru, aș putea zice, vă mulțumesc foarte mult și să ne revedem sănătoși.