Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Digitalizarii, Bogdan Ivan, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[embedded content]

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Digitalizarii, Bogdan Ivan, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bine v-am găsit la informarea publică de la finalul ședinței de Guvern de astăzi, vineri, 16 februarie 2024.
Pentru că ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului participă la briefingul de astăzi și îi mulțumesc pentru asta, am să încep cu două anunțuri ale unor decizii luate astăzi de Executiv. Prima este în ceea ce privește acordarea ajutorului de stat de restructurare sub formă de grant, societății Complexul Energetic Oltenia S.A. pentru finanțarea achiziției de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în anul 2024, în valoare de peste 386 de milioane de lei. Acest ajutor de stat asigură continuarea activității societății de producere de energie electrică pe bază de lignit, acoperind o cotă de piață de circa 11,8%. Este un factor de stabilitate al sistemului electroenergetic național, dar și un important angajator pe plan regional, cu menținerea unui număr semnificativ de locuri de muncă, în principal în județele Gorj și Dolj. Un alt subiect pe care domnul ministru Oprea ar putea să-l dezvolte este referitor la măsuri de eficientizare și creștere a capacității de producție a fabricii de la Cugir, care va aduce de asemenea la o stabilitate economică regională și națională într-un sector esențial pentru economia României. Aceste decizii vreau să le contextualizez un pic, vin în urma unei vizite de lucru foarte fructuoase a unei delegații ample conduse de premierul Marcel Ciolacu, care a avut loc la Roma în zilele de 14 și de 15 februarie şi în structura acestei vizite a fost cuprins și un forum economic, pe care, de asemenea, ministrul Oprea o să-l contextualizeze în parametri optimi de comunicare, și menționez acest forum economic pentru că, pe lângă prezența în oglindă a ministerelor de la București și de la Roma, au fost prezente și consistente delegații ale mediului de afaceri din România și Italia și este un mecanism care ar trebui să însoțească fiecare vizită de lucru pentru a putea consolida, în cazul cu Italia, Parteneriatul strategic, care foarte fast a fost punctat ca fiind relansat de către premierul Marcel Ciolacu și de către președinta Consiliului de Miniștri al Italiei, doamna Meloni. Așadar, îi mulțumesc domnului ministru Oprea și îl invit la pupitru lângă mine.
Ştefan Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot. Primul punct referitor la UM Cugir, cred că ar trebui să vorbim despre industria de apărare din România în termeni reali ai lucrurilor care se întâmplă. Și vreau să vă spun că UM Cugir este o companie cu capital de stat care nu mai are nicio datorie. La sfârșitul lunii decembrie anul trecut au plătit toate datoriile, sunt pe profit și sunt în plină dezvoltare. Memorandumul de astăzi are ca scop acela de a putea angaja încă 88 de persoane, direct productivi, pentru că au contracte, au o încărcare foarte puternică în acest moment. Acolo se produce muniție calibru NATO, dar calibru mic, 5,6 – 12,7, contracte internaționale care necesită o productivitate mai mare. Cele 88 de persoane vor putea genera o cifră de afaceri de 1.000.000 de euro pe lună în plus pentru UM Cugir. Spun acest lucru pentru că acolo unde avem management foarte bun se vede și au și un ambițios program de investiții, studii de fezabilitate deja încheiate, anul acesta încep aceste investiții, au și fonduri prevăzute, Ministerul Economiei sprijină industria de apărare. Şi, pentru că vorbeați despre vizita din Italia, dimensiunea economică a acesteia a fost foarte importantă. Au fost semnate mai multe memorandumuri, declarații. Cea mai importantă, desigur, este cea semnată între premierul Marcel Ciolacu și președinta Consiliului de Miniștri, doamna Meloni, și este vorba despre Declarația comună a premierul român și italian privind dezvoltarea Parteneriatului strategic consolidat româno-italian, dar apoi au fost urmate de memorandumuri semnate de către colegii prezenți în delegație pe diverse domenii: cooperare și consultări structurate între cele două ministere de externe, formarea funcționarilor publici, securitate cibernetică, turism, antreprenoriat și IMM-uri, scrisoare de intenție privind cooperarea polițienească, un plan de acțiune privind protecția civilă și, desigur, spun eu, foarte important, Memorandumul semnat între Nuclearelectrica și SACE – este agenția similară EXIM-ului din România – care vine și oferă garanții pentru proiectele importante. Ansaldo Energia este un vechi partener în domeniul nuclear din România şi vor fi implicați în proiectele de retehnologizare a Reactorului 1 sau în construcția Reactoarelor 3 și 4. Ceea ce ne interesează pe noi, din perspectiva Ministerului Economiei, este posibilitatea de a genera în România lanțurile de aprovizionare ale Ansaldo Energia, cooperare şi, din discuțiile cu ei, am identificat deja oportunități pentru a produce în România, parte din, dacă vreți, turbinele pe gaz care au făcut ca Ansaldo Energia să fie recunoscute la nivel internațional. Deci avem colaborare, cooperare cu companiile italienești, astfel încât să aducem transfer de tehnologie, cooperare industrială în România. Forumul Economic a depășit, din punctul meu de vedere, așteptările, pentru că au fost acolo peste 120 de companii italienești, peste 35 de companii din România, dar, mai mult decât numărul, importantă a fost calitatea, dimensiunea companiilor respective și reprezentativitatea, faptul că au venit la nivel de conducere executivă, la nivel de CEO companii importante, cum ar fi Beltrame, cum ar fi Ansaldo Energia, cum ar fi Leonardo, Saipem, exemplele pot continua. Sunt companii care sunt implicate în proiecte mari. Saipem este implicat în proiectul Neptun Deep, fac o parte de inginerie. În 2027, prin colaborarea cu Saipem, vom avea gaze extrase din Marea Neagră. Ansaldo Energia, am vorbit despre ei. Beltrame au anunțat intenția de a investi în oțelul verde, în producerea de oțel verde în România, un proiect ambițios, un proiect unic în România. Dar, mai mult decât atât, cred că este important felul în care se transformă relațiile comerciale pe care le avem cu Italia. Deja, Saipem are peste 400 de ingineri într-un centru de cercetare-dezvoltare la Ploiești. Sunt și alte companii din Italia care în ultimul timp au investit foarte mult în partea de centre de cercetare-dezvoltare. Nivelul relațiilor comerciale este unul record, anul trecut, a depășit peste 20 de miliarde de euro. Eu cred că acest nivel poate fi depășit și Forumul Economic de ieri îmi dă această încredere că putem să găsim forme de colaborare și mai bune. Am vorbit împreună cu ministrul Urso, ministrul întreprinderilor mici și mijlocii, despre întreprinzătorii, despre antreprenorii români din Italia. Știți foarte bine că avem o comunitate de peste 1 milion de români, cu o medie de vârstă undeva la 35 de ani, ceea ce înseamnă că sunt implicați în dezvoltarea economică a Italiei. Dintre ei, peste 56.000 și-au constituit întreprinderi individuale, și atunci noua lege pe care domnul Urso își propune să o genereze pentru stimularea, protejarea întreprinderilor mici și mijlocii, îi va afecta în mod direct și pe acești peste 56.000 de întreprinzători români. Și atunci, în acest context, am vorbit detaliat despre felul în care îi poate sprijini ministerul pe care îl reprezintă. În același timp, suntem într-o altă paradigmă, capitalul românesc s-a maturizat și spun acest lucru pentru că pe piața din Italia sunt companii românești care investesc. V-aș da exemplu Digi, v-aș da exemplu Banca Transilvania, v-aș da exemplu Bitdefender și aș putea continua. Faptul acesta, că deja companiile românești au crescut ca dezvoltare, management, cifră de afaceri, perspective, putere de a putea să fie prezenți și pe alte piețe, se vede în ultima vreme. De aceea, la nivel de Guvern creăm oportunități. Am avut aceste discuții aprofundate cu Guvernul italian. Le-am spus companiilor că acum este timpul lor să fructifice aceste oportunități. Eu m-aș opri aici și aș răspunde la întrebări sau cum credeți de cuviință.
Mihai Constantin: Mulțumesc, domnule ministru! Dacă sunt întrebări legate de vizita din Italia sau de altă natură care vă pot fi adresate, îi rog pe colegii de la presă. Dacă nu, vă mulțumesc. Avem un coleg.
Reporter: Aș dori, nu neapărat legat de vizita la Roma, legat de prețurile la energie. Ce ar trebui făcut pentru industria românească, în condițiile în care prețurile la energie sunt cele mai mari din UE pentru consumatorii industriali români? Este o informație care apare inclusiv într-un proiect de strategie la Ministerul Economiei că doar constatați și atât?
Ştefan Radu Oprea: Nu, sub nicio formă, am avut discuții cu ministrul Urso, inclusiv în Belgia. Ne-am întâlnit în cadrul în care am discutat despre felul în care ne susținem pozițiile și la nivel european, toate proiectele care afectează sau influențează deciziile de investiții și de planuri de afaceri ale companiilor din România, atât cu capitalul român, cât și italian. Eu v-aș spune că, dacă nu interveneam cu plafonarea și am făcut studii în acest sens companiile, întreprinderile mici și mijlocii din România ar fi fost afectate într-un mod foarte puternic și vă aduc aminte de toată discuția din acea perioadă. Investițiile în energie sunt cele care ne dau certitudinea că pe viitor prețurile în România vor fi mai mici. Cu cât investim mai mult în capacități noi de producție, în capacități verzi – și ați văzut foarte bine toate dezvoltările pe proiecte europene. Colegul Burduja de la Ministerul Energiei a anunțat proiecte de peste 2000 de megawați cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, în perioada imediat următoare. De asemenea, aceste vești bune că există finanțare pentru retehnologizarea Reactorului 1 și pentru construcția Reactorului 3 și 4, cu partenerii care au know-how, știu să facă astfel de lucrări.
Reporter: Sunt cele mai mari cu tot cu plafonare, prețurile, chiar și cu plafonare, sunt mari.
Ştefan Radu Oprea: Sunt discuții cu reglementatorul din piață, ANRE-ul este cel care reglementează piața, împreună cu Ministerul Energiei. Noi spunem despre capacitățile noi de producție, despre investițiile care vin în România, despre necesarul de energie și profit de faptul că este și colegul meu Bogdan Ivan, care probabil că o să vă spună că este nevoie de energie și pentru digitalizare. Dacă vrem să avem cloud, dacă vrem să avem posibilitatea de a stoca date în România, avem nevoie de energie. Şi de aici nevoia de investiții în domeniul energiei. Dar reglementatorul pieței nu este Ministerul Economiei.
Reporter: Din ce știți dvs., din ce ați discutat la Roma dar poate și din alte discuții oficiale, au existat investitori care ar fi fost poate interesați să investească în România, dar s-au răzgândit din cauza prețurilor mari la energie?
Ştefan Radu Oprea: Aceasta nu este o problemă a României, este o problemă a Europei. Europa are prețuri mai mari la energie astăzi, în comparație cu alte zone ale lumii, dar aceasta este o decizie a Uniunii Europene, aceea de a încerca să fim, să privim în viitor, să avem un viitor sustenabil. De aceea, transformarea aceasta profundă a surselor de energie din România cu surse care să fie verzi, de la hidro la energii regenerabile, la energia nucleară sau cea produsă din gaz, în perioada de tranziție. Și, sigur, nu trebuie să negăm faptul că, în proximitatea granițelor României și a Europei, este un război.
Reporter: De ce v-ați dus dvs. și nu l-ați luat și pe ministrul Burduja de la energie? Ați semnat acel contract cu Nuclearelectrica și acordul.
Ştefan Radu Oprea: A fost semnat în prezența mea și a ministrului Urso. Cred că dl. Burduja are și a fost în foarte multe deplasări în ultima perioadă, l-ați văzut că a fost în Statele Unite, dumneavoastră… este ceea ce am văzut și am citit în presă…
Reporter: Dar Nuclearelectrica este în subordinea Ministerului Energiei, de asta…
Ştefan Radu Oprea: Eu cred că este bine că s-a întâmplat acest lucru. Să știți că, din perspectiva mea, ne irosim foarte mult timp în România punând întrebarea „cine”. Ar trebui să punem întrebarea „ce?”. Pentru că mă interesează și pe noi, Guvernul României, ne interesează proiectele la care lucrăm, proiectele care se întâmplă, ceea ce construim în România. E foarte important. De foarte multe, ori ne uităm la cine și din perspectiva aceasta cred că pierdem energii, creativitate, care… Întotdeauna discutăm instituțional. Acei „cine” cu care cei din Ministerul Economiei se întâlnesc sunt reprezentanții companiilor, direcții, ca să răspundem și la întrebarea cine?
Reporter: Referitor la acel memorandum, dacă ne puteți da mai multe detalii, ce anume implică mai exact? … semnat cu Nuclearelectrica la Roma.
Ştefan Radu Oprea: Sunt două memorandumuri pe care le-am semnat la Roma. Unul se referă la colaborarea dintre… la nivelul antreprenoriatului din România, cu protecție pentru antreprenorii români din Italia și pentru antreprenorii italieni din România, o colaborare mai bună, astfel încât să reușim să creștem nivelul schimburilor comerciale și al afacerilor, dacă vreți, în ambele economii, întregirea lanțurilor de aprovizionare, pentru că din criza pandemică am tras niște concluzii. Știm că inflația a fost generată și de fragilitatea acestor lanțuri de aprovizionare.
Turismul este al doilea domeniu unde am semnat un memorandum. Italia este una dintre cele șapte țări ca potențial de a furniza turiști în România. În fapt, anul trecut a fost pe locul doi. Peste 180.000 de turiști au venit din Italia. A fost cu 1 miliard mai mare suma, de euro, suma pe care turiștii străini au cheltuit-o în România anul trecut. Încă avem o diferență între cât cheltuie turiștii români în străinătate şi cât cheltuie turiștii străini în România. Și, prin acest memorandum, cu dorința de a învăța de la cei care știu să facă turism foarte bine – și Italia, slavă Domnului, știe să facă turism foarte bine – încercăm împreună să atragem turiști din Italia, să vorbim despre România ca destinație turistică, să fim mai prezenți la târguri, și ei în România și noi în Italia, astfel încât, dacă studiile statistice ne arată că există potențial în această relație, prin campanii de promovare a României ca destinație turistică, așa cum am început anul trecut în Paris, vă aduceți aminte, la BBC, în Marea Britanie, sau la Varșovia, continuăm pe toate cele șapte țări care sunt cu foarte mare potențial.
Reporter: Și pentru că tot vorbeați de turism, ce ar trebui să facă România în acest moment, și mă refer aici la stațiunile montane, pentru a avea infrastructura necesară și condițiile ca în alte stațiuni din alte țări, și mă refer la Austria sau Bulgaria?
Ştefan Radu Oprea: Ceea ce se întâmplă și în acest moment, să investească în dotarea stațiunilor de schi. Sunt exemple foarte bune. Vă invit să mergem împreună la Borşa, am văzut imagini de acolo, mi-a trimis primarul din localitate, este o pârtie la un standard olimpic, arată lucrurile extraordinar de bine. Nu este singura zonă a țării care se dezvoltă astăzi. Există un Master Plan, un program al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului care se referă la dezvoltarea /…/ domeniului schiabil și a stațiunilor balneoclimaterice. Din păcate, ani de zile nu s-au efectuat plăți în acest program și este o problemă evidentă în interiorul Ministerului Turismului că aceste lucruri nu s-au întâmplat. Anul trecut au fost primele două plăți la Borșa și la Giurgiu, în portul turistic, ceea ce înseamnă că am reușit să deblocăm acest program. Suntem în acest moment într-o procedură de avizare internă și externă cu acest Master Plan, astfel încât să ușurăm felul în care autoritățile locale din aceste stațiuni pot aplica. Vom merge pe modelul din Planul Național de Redresare și Reziliență, în care precalificăm și apoi vor face studiile de fezabilitate și tot ceea ce înseamnă costuri pentru autoritățile locale. Înainte, trebuiau să facă întâi cheltuielile și dacă nu duceau la capăt, nu finalizau un proiect, Curtea de Conturi venea și întreba de ce ați cheltuit. Încercăm să ușurăm acest proces, astfel încât cât mai multe stațiuni cu potențial din România, cu potențial de schi, pentru că v-ați referit la acest domeniu, să poată să aplice și să-și dezvolte domeniul schiabil.
Reporter: Dar câți bani sunt alocați prin PNRR? Pentru că, spre exemplu, stațiunea Bansko arată atât de bine în acest moment pentru că a fost renovată cu bani europeni, a fost investit masiv acolo.
Ştefan Radu Oprea: Din păcate, fondurile europene în general nu sunt în gestiunea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Astăzi suntem în discuții cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să finanțăm Start-up Nation din fonduri europene pentru ediția a patra. Încercăm să aducem în Ministerul Economiei cât mai multe din aceste proiecte, care pot fi și programe, care pot fi finanțate prin fonduri europene, astfel încât lucrul bun pe care știm să îl facem să fim mai aproape de antreprenorii din aceste domenii, că vorbim despre economie, antreprenoriat sau turism, să putem să venim și cu programe de sprijin țintite pentru ei.
Reporter: Domnule ministru, dacă îmi permiteți, este puțin în afara temei acestei conferințe, însă, în calitate de membru al Guvernului, aș vrea să vă invit la comentariu. Cum vedeți dumneavoastră această comasare potențială a alegerilor, oportună sau neoportună? Iată, poate și din prisma, nu știu, economiilor la energie. Mă gândesc, vă întreb.
Ştefan Radu Oprea: Am vorbit chiar înainte să vin cu ministrul mediului, cu domnul Fechet și nu am vorbit despre comasare împreună. Am vorbit despre faptul că săptămâna viitoare vrem să fim împreună la Constanța, în discuții cu antreprenorii din turism, pentru că sezonul estival va începe și trebuie să aibă o soluție pe tema plajelor. Faptul că astăzi posibilitatea de a închiria o plajă este de un an sau doi, cu obligația de a reda plaja așa cum a fost concesionată, adică să demolezi toate construcțiile pe care le-ai făcut, au ca efect creșterea prețului cu care un turist închiriază, spre exemplu, un șezlong sau poate să aibă acces la serviciile de pe acea plajă. Ne dorim ca împreună cu Apele Române, cu Ministerul Mediului, cu operatorii din turism să avem o soluție și să începem discuțiile săptămâna viitoare, astfel încât să poată să aibă o prognoză, o predictibilitate, astfel încât prețurile și serviciile, calitatea serviciilor pe care le oferă să fie mai bune. Acesta este genul de preocupare pe care o am astăzi cu foarte mulți, cu colegii din Guvern, suntem foarte concentrați pe ceea ce avem de făcut zi de zi și să știți că, din această perspectivă, în ședințele de Guvern nu este tocmai ușor cu dl. premier Marcel Ciolacu, ne întreabă și ne ține responsabili pe fiecare etapă, pe fiecare proiect pe care trebuie să-l aducem într-un timp foarte scurt.
Reporter: Nu aveți, așadar, o părere pe care vreți să o faceți publică, înțeleg, în acest moment.
Ştefan Radu Oprea: Este un moment important pentru viața politică și sunt politician pentru că sunt și senator. Dar, în același timp, în acest moment sunt într-o funcție executivă și cred că dimensiunea problematicii, dacă vreți, de la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, este suficient de mare și de abundentă să mă țină ocupat 24 din 24/7.
Reporter: Puteți, vă rog să reveniți la soluția căutată pentru închirierea plajelor, cum o vedeți? Adică ați spus că…
Ştefan Radu Oprea: Din punctul meu de vedere, așa cum am vorbit – și aici spun punctul de vedere al organizațiilor patronale – trebuie să fie pe un termen mai lung de timp. Dau cu titlu de exemplu, dacă este un contract de închiriere pe 10 ani, interesul meu ca antreprenor este să ofer servicii de calitate, la prețuri corecte, astfel încât să am turiști și în anul doi, și în anul cinci, și în anul șapte și în anul nouă. Dacă sunt pe o perioadă foarte scurtă de timp, un an, doi ani, în care trebuie să investesc și să-mi iau și costurile de demolare a construcțiilor și de ecologizare a plajei respective în calcul, plus costurile de închiriere, lucrurile acestea te fac, implicit, într-un calcul foarte simplu, să scumpești serviciile pe care le oferi turiștilor. Eu cred în faptul că antreprenorii din România sunt maturi astăzi și știu foarte bine cum să facă să-și atragă turiști. Este interesul lor.
Reporter: Vă mulțumesc!
Mihai Constantin: Vă mulţumesc și eu, domnule ministru, pentru amabilitatea cu care aţi răspuns întrebărilor!
Ştefan Radu Oprea: Şi eu vă mulţumesc!
Mihai Constantin: Şi vreau să continuu prin a puncta o altă decizie luată astăzi în ședința de Guvern. Încă două ministere și-au validat noua structură în urma angajamentului Executivului de a eficientiza activitatea și cheltuielile în tot aparatul guvernamental. De altfel, premierul Marcel Ciolacu a reamintit astăzi că termenul dat administrației pentru implementarea acestor restructurări este finalul lunii iunie anul curent. Astăzi, așadar, Ministerul Familiei și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării au prezentat și li s-a aprobat noua structură și mulțumesc ministrului cercetării, domnul Bogdan Ivan, că este astăzi în fața dvs. pentru a explica mai bine noua formă a MCID. Domnule ministru, mulțumesc și bună ziua!
Bogdan Ivan: Vă mulțumesc, domnule Constantin, sărut mâinile, bună ziua, mulțumesc pentru oportunitate. Vreau să fie foarte succint: modul în care Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării vine cu o nouă formă de organigramă și de stat de funcție este unul foarte simplu. Practic, s-au redus cu aproape 25% funcțiile de conducere. Cel mai important lucru este faptul că s-a creat o structură, un serviciu distinct pentru avizare. Am reușit să aducem în fața Executivului o formă în care s-au creat departamente noi în materie de securitate cibernetică, inteligență artificială, noi tehnologii, pentru a ține pasul cu lumea care se află într-o schimbare din ce în ce mai rapidă. Și vreau să spun un lucru extrem de important: faptul că astăzi, în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, bugetul total pentru fondul de salarii și cheltuielile de funcționare nu depășesc 3%, ceea ce înseamnă, pe o logică extrem de simplă, că 97% din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării este axat integral către investiții, către dezvoltare și către tot ceea ce poate să aducă o tranziție digitală cât mai rapidă și utilă la nivel național.
De asemenea, vreau să vorbesc și despre un alt element foarte important adoptat astăzi în ședința de Guvern, și anume noile criterii pentru evaluarea institutelor de cercetare, este jalonul 278 din PNRR și prevede foarte clar faptul că România, prin această modificare, aduce același cadru general ca și la nivel european și permite tuturor organizațiilor de cercetare din România, fie ele publice, private sau care sunt în subordinea universităților, să aibă un limbaj comun cu tot ce înseamnă ecosistemul de cercetare de la nivel european.
De asemenea, tot astăzi a fost adoptat în ședința de Guvern un act normativ extrem de important, un memorandum care setează foarte clar investiția VIII – 168 de milioane de euro care vin în România pentru proiecte de cercetare destinate românilor care sunt în afara țării, care sunt stimulaţi să vină înapoi acasă pentru a aplica pe aceste proiecte extrem de importante prin care inovarea și cele mai bune minți pe care le-a dat statul român se pot întoarce înapoi acasă și să pună în practică lucrurile pe care le-au învățat în universități sau institute de cercetare din afara ţării.
Şi, de asemenea, pentru că este un subiect extrem de important legat de digitalizarea României în ansamblu, dar în special a celor din spitale, săptămâna aceasta s-au anunţat finanţări foarte clare de 100 de milioane de euro pentru tot ce înseamnă direcţii de sănătate publică, servicii judeţene de ambulanţă, institute de medicină legală din toată România şi, pas cu pas, ne luptăm ca să aducem acest nou model de administraţie mai suplu, mai eficient, fără birocraţie în faţa oamenilor. Vreau să mai spun încă un lucru, l-am mai spus de mai multe ori, această tranziţie înspre administraţia digitală pe care o aşteptăm cu toţii: în România a început foarte recent, începând de anul trecut, cu proiecte concrete; alte state au făcut acest lucru încă din urmă cu 20 de ani. Dacă sunt întrebări, răspund cu foarte mare drag acestora.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, după atacul de la Camera Deputaţilor aţi stabilit că orice atac cibernetic trebuie anunţat într-un timp mai scurt. Am văzut atacurile cibernetice asupra spitalelor, nu a existat această rapiditate. Şi aş vrea să vă întreb, cum se pregăteşte statul, pentru că deja am văzut două crize majore?
Bogdan Ivan: Coincidența a făcut ca un proiect de act normativ de actualizare a legii securității cibernetice, a Legii 58, să fie adoptat imediat după ce a fost acel atac cibernetic la nivelul Camerei Deputaților. Între timp a avut loc un alt atac pe infrastructura de sănătate şi, din acest punct de vedere, am spus-o, că în momentul de față urmează investiții extrem de important în infrastructura de sănătate din România, 100 de milioane de euro. Statul român se pregătește foarte clar, actualizând legislația, aducând noi linii de finanțare pentru tot ceea ce înseamnă infrastructura IT a statului român și investind foarte clar, şi aici vorbesc atât de recomandările DNSC-ului, cât și despre un cadru unitar la nivel național în materie de recomandare din partea statului român pentru fiecare entitate a autorităților publice locale sau centrale, în care se creează un ghid extrem de simplu în care toți responsabilii pentru infrastructura IT trebuie să respecte niște condiții minime, de la schimbatul frecvent al parolelor până la modul în care se stochează anumite date, până la, poate, chiar un management al aplicațiilor care pot să fie folosite pe dispozitivele de serviciu în sistemul informatic al autorităților publice din România. Și din acest punct de vedere lucrăm împreună cu cei de la European Cyber Security Competence Center. Am avut o discuție cu ei în această săptămână. Împreună și cu celelalte instituții, pregătim acest ghid care să fie, mult spus, dar care să fie ca și o biblie a securității cibernetice, de bază pentru fiecare dintre administratorii sistemelor IT din spectrul public din România.
Reporter: Cei știți până acum despre cei care au stat în spatele acestor atacuri cibernetice? Să ne uităm la spitale și dacă ne puteți oferi date suplimentare și despre atacul de la Camera Deputaților.
Bogdan Ivan: La atacul de la Camera Deputaților în momentul de față se lucrează la scanarea sistemului. Din datele pe care le am, preliminare, pentru că încă nu s-a finalizat toată această procedură, cea mai mare parte a datelor a fost recuperată, ele având backup şi urmează în perioada următoare ca tot ce înseamnă sistemul informatic al Camerei Deputaților să fie cuprins într-un proiect de finanțare mai larg, pentru finanțarea securității cibernetice pentru mai multe instituții publice – asta undeva în cursul anului 2024. Și în momentul de față sistemele majore rulează fără probleme. Iar referitor la atacul de la spitale, în momentul de față, din informațiile pe care le am, 62 de spitale din România care folosesc sistemul Hipocrate ca și precauție au fost deconectate de la internet și funcționează în regim închis, încapsulat, iar în perioada următoare se fac scanări la nivel național, scanări din punct de vedere tehnic, pentru a se a ne asigura că nu pot să existe breșe de securitate şi să fie afectate și alte sisteme informatice ale altor spitale, care în momentul de față nu au ajuns să fie cunoscute nici instituțiilor, nici publicului larg.
Reporter: Ce știm despre cei care au lansat acest atac asupra spitalelor?
Bogdan Ivan: Sunt o organizație de criminalitate cibernetică care, la rândul ei, a solicitat și o răscumpărare. Este clar că noi nu negociem cu teroriștii.
Reporter: De unde apărut atacul? Ce server, de unde era localizat serverul?
Bogdan Ivan: Sunt informații pe care nu le am în acest moment și nici nu pot să le fac publice.
Reporter: Au trecut câteva zile de atunci și de ce nu aveți aceste informații?
Bogdan Ivan: Rugămintea mea e să vă adresați biroului de presă al Directoratului Naţional pentru Securitate Cibernetică. Dacă le-aș fi avut și aș fi putut să le împărtășesc cu dumneavoastră cu siguranță că aș fi făcut-o.
Reporter: Vă rog să ne spuneți dacă, în plus față de măsurile anunțate, mai luați în calcul și alte măsuri. Ce se întâmplă, de exemplu, dacă la un moment dat cade sistemul care asigură semaforizarea în București sau în alte orașe importante?
Bogdan Ivan: Ce e foarte important, am actualizat legislația, și ăsta este punctul de bază, cu acele 48 de ore maxim în care se poate interveni. În momentul de față, lucrăm la o altă actualizare a Legii 58 şi suntem într-o dezbatere extrem de intensă cu cei de la Ministerul Justiţiei şi eu sper că într-un timp foarte scurt va fi rezolvată şi această problemă.
În primul rând, actualizăm legislația. În al doilea rând, aducem bani către infrastructura IT și securitate cibernetică. V-am dat exemplul de la Ministerul Sănătății cu 100 de milioane de euro. În paralel, ieri, am trecut prin Consiliul Tehnico-Economic caietul de sarcini pentru cloudul guvernamental dedicat, ceea ce înseamnă că suntem în grafic cu achiziția pentru cloud, urmând ca, până la finalul acestui an, să fie finalizată și automat să avem asigurat cel mai înalt nivel de securitate cibernetică de la nivel mondial, aici în România, imediat ce vom avea implementată această nouă tehnologie și este un efort comun, pe de o parte prevenție, pe de altă parte actualizarea legislației, iar pe de altă parte resurse financiare care să fie utilizate în cel mai scurt timp și eficient pentru a preveni astfel de situații neplăcute. Vreau să mai amintesc încă o dată că, zilnic, România se confruntă cu o medie cuprinsă între 25.000 și 50.000 de atacuri cibernetice în fiecare zi.
Reporter: Domnule ministru, stăteam de vorbă zilele trecute cu șeful Directoratului Național de Securitate Cibernetică, care spunea, pentru Euronews, că a fost vorba despre atacul cu cel mai mare impact asupra sistemului de sănătate înregistrat până acum, cel mai mare atac, așadar. Sunteți de acord cu această informație? Sunteți ministrul digitalizării, îmi imaginez că aveți un background și cunoașteți toate aceste lucruri. Uitându-vă în urmă, a fost acesta cel mai mare atac asupra României?
Bogdan Ivan: Din punct de vedere al complexității și al impactului pe care l-a avut, comparativ cu atacurile cibernetice care au avut loc și în 2019 și în 2021, mă refer la cele mai importante, acestea a fost unul extrem de complex.
Reporter: Lecții neînvățate, domnule ministru, pentru că vedeam în cazul din 2019, acel atac cibernetic operat într-un mod similar, același tip de atac de altfel, vedeam în 2021 recomandările date chiar de Serviciul Român de Informații, care cerea dezactivarea serviciului remote desktop protocol. De altfel, ceea ce se presupune a fi în momentul de față vectorul de atac în cazul atacului asupra spitalelor. Sunt lecțiile învățate? Credeți acest lucru?
Bogdan Ivan: Păi se vede din practică, se vede din practică că unii le-au învățat și unii nu le-au învățat. Ce e foarte important, că toate aceste recomandări mai apăsate pe care le facem în această perioadă și urmează să fie făcute în scris, nu doar verbal, să îndemnăm înspre anumite reguli- nu! – regulile trebuie să fie foarte clare, trebuie să fie scrise și trebuie să fie asumate. Iar în clipa în care avem un incident de securitate cibernetică, indiferent la ce instituție și vedem acei responsabili, cinci, trei, unul, care sunt administratorii sistemului, care și-au asumat prin semnătură că respectă acest set de reguli și nu l-au respectat, trebuie cineva să poată să fie tras la răspundere. Adică nu mai merge să arunci totul într-o singură direcție, pentru că trebuie să fie asumată răspunderea de toată lumea, de sus până jos.
Reporter: Aș vrea să discutăm puțin despre răspundere, dacă îmi permiteți, având în vedere faptul că în cazul atacului de la Camera Deputaților, gruparea de hackeri Night a anunțat, într-un interviu acordat nouă, în care a spus așadar că de fapt atacul a fost comandat de altcineva și că regulile lor de etică împiedică atacurile asupra instituțiilor publice, asupra instituțiilor de stat, motiv pentru care au luat decizia să nu mai publice acele date, cei aproape 250, 244Gb mai exact de date, pe care susțin că le-au obținut din Camera Deputaților, salvați, iată, în acest caz, de etica hackerilor. Care este până la urmă planul pe viitor? Vorbim despre digitalizarea serviciilor, tot ce înseamnă interacțiunea cetățeanului cu statul, specialiștii, atât voci oficiale, cât și voci pur și simplu de specialitate atrag atenția asupra a două lucruri. În primul rând că nu avem specialiști suficienți, local, iată, în acest caz în spitale și, pe de altă parte, că nu te poți apăra în fața fiecărui atac cibernetic. Cum se pregătește România în acest context? Vin alegerile, până la urmă.
Bogdan Ivan: Este evident ceea ce spuneţi și sunt lucruri pe care le trăim. Odată cu dezvoltarea infrastructurii ITNS, este evident că apar noi domenii de aplicare a acestui lucru. Când faci autostrăzi și crește numărul mașinilor, este evident că o să crească și numărul accidentelor și numărul asigurărilor de răspundere civilă auto. La fel este și aici. Vorbim despre o complexitate uriașă. Modul în care s-au dezvoltat noile tehnologii, aplicabilitatea lor a crescut exponențial de cel puțin două ori în fiecare an. Ceea ce este evident că odată cu dezvoltarea noilor rețele informatice în aproape fiecare domeniu al vieții noastre, de la agricultură până la spațiu, s-a creat și acest nou domeniu al securității cibernetice, care nu mai este de foarte mult timp un lux. E o necesitate şi un must have atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, cât şi în cel personal. Iar din acest punct de vedere, ăsta este avantajul foarte mare al României, faptul că avem în România singura agenţie guvernamentală europeană, şi anume European Cyber Security Competence Center, cu sediul la Bucureşti, care începe să fie operaţională din acest an.
Vreau să vă spun că am purtat discuţii foarte multe cu marile companii mondiale de tehnologie pentru a crea, împreună cu universităţi din România, inclusiv modul în care gândim o nouă programă şcolară pentru universităţi, în care să avem programe de studii pentru securitate cibernetică şi modul în care putem să vorbim inclusiv despre zona de liceu, în care să avem mai multe ore destinate profilului real. În această formă, asigurăm o bază mult mai mare de selecţie şi facem nişte măsuri care vin la nivel guvernamental, dar care încep să aibă efect peste doi, trei, cinci, şapte ani, pentru că acest fenomen al transformării digitale a întregii societăţi, a întregii umanităţi, este evident că încă nu şi-a atins apogeul şi este abia un drum pe care suntem înspre paşii incipienţi. Şi e foarte important că acest drum este un drum cu sens unic. Eu cred foarte mult că nu vom avea o ireversibilitate, ci aplicarea tehnologiilor digitale și, aferent, riscurile la care vom fi supuși o să crească în perioada următoare, dar toate provocările vin și cu soluții şi, din acest punct de vedere, este evident că lucrăm la ele pentru a ne adapta. Şi pregătim, v-am spus, avem proiecte inclusiv care să asigure resursa umană pentru începând cu următorii cinci, şapte, zece ani.
Reporter: Găsim specialişti în privat, exportăm specialiști, foarte bine. Cum îi atragem pe specialiști la stat? Pentru că inclusiv DNSC recunoaște că nu sunt specialiști suficienți acolo unde ar trebui să fie. Iată, la spitale în acest caz. Cum îi atragem?
Bogdan Ivan: Fiind creată această nouă nișă de discuție, lucrurile sunt în felul următor. România astăzi are, pe lângă instituții foarte puternice în acest domeniu, care asigură servicii și pentru zonele limitrofe țării noastre, are și companii fondate în România la care lucrează foarte mulți români, care dau soluții de securitate cibernetică world wide. Adică, ca și resursă umană, suntem într-un stadiu relativ bun înspre foarte bun. Mai departe, în sistemul public ai două variante, nu ai nevoie de specialist în securitate cibernetică la fiecare spital de oraș din România. Din acest motiv ai contracte, ai posibilitatea să închei contracte cu o companie specializată, pentru că nu avem un sistem în care fiecare spital sau primărie de comună să-și facă, să-și programeze propriul său sistem de operare Windows pe calculatoare. Vorbim despre modul în care finanțări tot mai serioase vor ajunge să intre cu această destinație, pentru a ne asigura că și în spitale, și în controlul traficului vom avea asigurată securitatea cibernetică. Repet, niciun sistem nu este impenetrabil, nicăieri în lume, nu vorbim despre acest lucru, doar sunt unele erori care la un moment dat ajung să fie făcute. Şi, din acest punct de vedere, România se pregătește. Ce ar trebui făcut în continuare? Cred că poate fi pus în discuție un nou nivel de salarizare pentru specialiștii IT&C din sectorul public.
Reporter: Salarii mai mari, așadar?
Bogdan Ivan: Pentru că e o clasă distinctă, dar trebuie să ne asigurăm că respectăm și Constituția și reglementările din PNRR. E o linie foarte fină între ceea ce ne dorim cu adevărat să facem și ar fi foarte bine și ceea ce și putem face, dar important e următorul lucru, că toate instituțiile publice au capabilități din punct de vedere financiar să-și asigure achiziții de la companii care pot să ofere aceste servicii. într-un un mod foarte simplu.
Reporter: Încă o întrebare, domnule ministru. Până acum, din datele pe care le aveți pentru atacul de la Camera Deputaților, ne spuneați că a fost vorba despre o eroare umană. A fost cineva sancționat până acum?
Bogdan Ivan: A fost vorba despre o eroare umană, din datele preliminare. Nu am luat legătura cu cei din Camera Deputaților ca să-i întreb dacă au sancționat sau nu. Dar tocmai pentru a crea un cadru foarte explicit în care responsabilii să fie trași la răspundere, v-am spus că o să facem acest sistem, deja lucrăm la el, avem deja varianta draft și să vedem modul în care el poate să fie inclus pentru a fi asumat de fiecare angajat responsabil de securitatea cibernetică din sectorul public.
Reporter: Ultima întrebare, NIS2 când ar trebui să intre în vigoare? Cu ce ne ajută NIS2?
Bogdan Ivan: Este o reglementare europeană extrem de importantă. În mod normal, 2024 este o perioadă de tranziție și da, noi suntem astăzi aliniați din punct de vedere al legislației și deja suntem foarte stabili pe acest subiect, cu instituții responsabile pentru a adopta și în România această nouă formă de legislație și de tot ceea ce înseamnă prevederi europene.
Reporter: Bună ziua!
Bogdan Ivan: Bună ziua! Vă rog.
Reporter: Din informațiile noastre, știu că urma să primiți un raport, cel puțin preliminar, de la DNSC pe rezultatele acestui atac de la Camera Deputaților. Ați primit, puteți să ne spuneți care a fost problema acolo? Spuneați că a fost o eroare umană. În ce a constat eroarea aceasta umană? Din datele preliminare pe care le aveți.
Bogdan Ivan: Din datele preliminare, pentru că raportul final nu s-a redactat încă și nici nu l-am primit, a fost vorba de o eroare umană. Un angajat care, în perioada pandemiei, lucra remote a folosit un dispozitiv personal care a fost la un moment dat conectat la rețeaua informatică a Camerei Deputaților, un laptop.
Reporter: Îl avea la el în perioada asta, dar îl folosise din pandemie?
Bogdan Ivan: Exact, un dispozitiv personal care a fost conectat la rețeaua…
Reporter: Mă iertaţi, îmi cer scuze că intervin… reguli schimbate în urma acestui fapt, că cineva a putut să vină cu un dispozitiv personal…
Bogdan Ivan: Păi tocmai v-am spus că pregătim niște reguli foarte clare și asumate pe persoană fizică de către fiecare dintre cei responsabili…
Reporter: Asta am înţeles, câteva exemple vă cer de astfel de…
Bogdan Ivan: Păi exemple de reguli. Unu, fără să pot să conectez un dispozitiv personal la acea rețea internă a instituției publice. Doi, să nu poți să accesezi, dacă nu este cazul, adresa personală de mail sau alte conturi de pe anumite site-uri care pot să fie potențial vulnerabile direct de pe dispozitivele de serviciu. Trei, crearea unor parole complexe, stabilirea unei perioade la care se schimbă aceste parole. Patru, crearea backup-ului de date, asigurarea, în același timp, prin servicii software de securitate cibernetică a securității rețelei, crearea inclusiv, acolo unde este cazul, a unei aplicații de management al aplicațiilor care pot să fie folosite pe dispozitivele de serviciu. Şi toate aceste lucruri să poată să fie asumate nominal de către responsabilii de aceste lucruri. Pentru că noi riscăm să aruncăm de fiecare dată, să avem breaking news-uri timp de două săptămâni, pentru că la un moment dat o persoană a fost iresponsabilă. Şi cred că trebuie să-și asume toţi responsabilitatea.
Reporter: Spuneați despre aceste rezultate preliminare și ați fost întrerupt, puteți să ne dați mai multe detalii? Nu ştiu, câți deputați au fost afectați, ce au făcut ei? Ați fost în toate cercurile cu instituțiile abilitate.
Bogdan Ivan: Eu, din ceea ce pot să vă spun astăzi, pentru că sunt lucruri pe care pot și lucruri pe care nu pot să le spun, au fost peste 300 de documente care au fost copiate, și informația asta am mai spus-o încă o dată, iar, cum bine știți, a fost deschis un dosar in rem la DIICOT pentru a stabili cine sunt vinovați.
Reporter: Ce funcţie avea angajatul care a lucrat de acasă și a venit cu un laptop la serviciu?
Bogdan Ivan: Nu știu să vă spun. E o poziție executivă.
Reporter: Şi ce se întâmplă cu el? I-a cerut cineva explicații?
Bogdan Ivan: Cu siguranță. Cu siguranță. Secretariatul General al Camerei Deputaților a pornit această anchetă internă.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru amabilitate și colegilor pentru întrebări.
Bogdan Ivan: Mulţumesc.
Mihai Constantin: Vreau să continui cu alte decizii importante cu impact economic și social luate în ședința de astăzi a Guvernului și vă reamintesc că le veți regăsi pe acestea, alături de altele, în comunicatul de presă care va fi difuzat după acest briefing. Dar vreau să menționez câteva chiar acum.
Peste 1,2 miliarde de lei vor ajunge la fermierii din sectorul vegetal și zootehnic, mai exact 670 de milioane de lei pentru crescătorii de animale și 438 de milioane de lei pentru cultivatori, în contul cererilor depuse de fermieri în cursul anului trecut. Aceste fonduri reprezintă ajutoare naționale tranzitorii finanțate din fonduri europene, de care vor beneficia circa 557.000 de fermieri din sectorul vegetal și aproape 200.000 din cel zootehnic.
De asemenea, 109 milioane de lei vor fi direcționate pentru plata ajutorului destinat susținerii producției de legume cultivate în spații protejate. Este vorba despre producția de tomate, ardei, castraveți și alte legume din sere și solarii. Se va asigura plata tuturor beneficiarilor eligibili care au solicitat ajutorul de minimis și care au valorificat producțiile de legume obținute în perioada 20 octombrie 2023 – 31 ianuarie 2024 inclusiv. Sprijinul financiar este de până la 1.000 euro pentru 1.000 mp per beneficiar.
Tot astăzi a fost aprobată acordarea unor ajutoare umanitare familiilor din localitățile Mărăcineni, Vadu Pașii, Bisoca din județul Buzău, constând în materiale de construcții pentru refacerea locuințelor distruse sau afectate de incendii sau vânt puternic. Ajutorul se ridică la o valoare de 77.733 lei.
Și aș încheia cu încă o decizie cu valoare simbolică ridicată. Guvernul a aprobat acordarea de granturi de studii în favoarea unor cetățeni români care au fost evacuați din Fâșia Gaza, pentru a-i ajuta la continuarea studiilor și la o mai accelerată redresare după evacuare și o mai bună integrare în România. Numărul estimat nu este mare, se estimează 12 beneficiari, iar costurile suportate de Ministerul Educației este de 85.452 lei din bugetul alocat Ministerului Educației pentru anul universitar în curs. Mulțumesc și vă stau la dispoziție dacă vă pot furniza acum și alte informații.
Reporter: Bună ziua! Comisia Europeană ordonă recuperarea de la Blue Air a unui ajutor de stat incompatibil de 33,84 de milioane de euro. Într-un comunicat postat pe site-ul Reprezentanței Comisiei în România, se arată, între altele, că în urma unei investigații, Comisia a concluzionat că planul de restructurare a companiei Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei europene, fiind, așadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de 33,84 milioane de euro. La nivelul Guvernului se cunoaște această situație? S-au dispus deja măsuri în vederea recuperării?
Mihai Constantin: Cred că acest comunicat a venit chiar în timpul ședinței de Guvern sau chiar în timpul sesiunii de informare publică pe care încă nu am încheiat-o astăzi aici, împreună. Da, am luat la cunoștință de acest comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene. Speța Blue Air cred că are undeva rădăcini până în vara lui 2020 și, în clipa de față, vă pot spune că statul român are la dispoziție instrumentele pe care le are în general în ceea ce privește recuperarea sau gestionarea unor litigii cu entități comerciale. Mă gândesc, așadar, tot la Ministerul Finanțelor, iar, per ansamblu, nu știu ce stă în spatele acelor decizii și a investigației Comisiei Europene. Nu am date la această oră, dar punctez împreună cu dvs., sper că avem de recuperat ceva. Este o primă speță în care nu avem de dat ceva și să sperăm că specialiștii statului român își vor face treaba pentru a recupera aceste cheltuieli pe care Comisia le-a considerat în neconcordanță.
Reporter: Deci, ar urma să fie inițiate demersuri de la nivelul Ministerului Finanțelor?
Mihai Constantin: Vă spun, vă dau acest răspuns la cald sau spontan, pentru că, în contextul litigiilor recente pe care statul român le are, da, cred că ne-am lămurit cu toții că Ministerul Finanțelor este punctul focal pentru gestionarea acestor spețe de plată sau de recuperare a unor creanțe.
Reporter: Mulțumesc!
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu!
Reporter: Bună ziua! Se tot vorbește de faptul că Palatul Victoria va intra în recondiționare. Să-mi spuneți unde se va muta activitatea Guvernului și dacă știți cât va dura această lucrare.
Mihai Constantin: Da, cred că este un subiect în discuție încă de dinaintea venirii echipei actuale a Guvernului, mă refer la Guvernul Marcel Ciolacu. Este o necesitate, pentru că această clădire în care ne aflăm și acum datează din anii 1930, a ajuns la un nivel de uzură, cel puțin la nivelul instalațiilor, destul de ridicat și s-a considerat, în urma unei evaluări, că este necesară o reabilitare, nu știu cât de profundă în clipa asta, a acestei clădiri. Suntem în faza în care acest comitet tehnico-economic, constituit pentru a evalua oportunitatea și calendarul acestor lucrări, pregătește pentru viitorul apropiat o hotărâre de Guvern, care va consfinți necesitatea și alocarea bugetară pentru aceste lucrări. În urma acelei hotărâri, va fi făcută, în transparență și conform normelor de achiziții publice, o licitație, pentru a desemna proiectantul și echipa de execuție a acestei lucrări; nu știu care va fi bugetul total al reabilitării, însă 10,5 milioane de euro sunt prevăzute în PNRR pentru această clădire, pentru Palatul Victoria, pentru reabilitarea ei energetică, pe acea linie de finanțare din PNRR şi putem lua faptul că acești 10,5 milioane de euro trebuie cheltuiți, trebuie investiți așa cum au fost aprobați în PNNR, până la termenul limită februarie 2026. Deci lucrurile se vor întâmpla într-un viitor destul de apropiat, aș putea zice, poate chiar și de anul acesta, dar trebuie bifat calendarul pe care vi l-am descris mai devreme. În ceea ce privește unde își va desfășura activitatea Guvernul României, se iau în considerare în această clipă mai multe variante, dar, repet, nu știu să existe vreo decizie în acest sens, dar este foarte plauzibil ca, din motive de eficiență și prin, ca să zic așa, exploatarea unei oportunități, e un spațiu din cadrul Palatului Parlamentului deja renovat, pregătit pentru a fi preluat de către un minister, este posibil ca în acel spațiu Executivul să se mute până când se va putea reinstala Palatul Victoria. E ce pot să vă spun la ora asta.
Reporter: Cum vedeți, s-a pus în transparență decizională o hotărâre prin care ar trebui să se reabiliteze Complexul Vila Lac cu aproximativ 56 de milioane de euro. Cum vede Guvernul această reabilitare și dacă este în acest moment oportună, având în vedere situația economică a României?
Mihai Constantin: Nu pot să-mi asum declarații de oportunitate, însă pot să repet ceea ce am auzit – cred, chiar de la premierul României -, că nu este cazul să punem această reabilitare pe lista priorităților, deși este un demers necesar, a spus echipa de expertizare. Este vorba de un întreg complex, de aproximativ 10 hectare, cu mai multe construcții pe el, datând din anii ’60 – a trecut, așadar, printr-o succesiune de seisme în în București -, care trebuie să răspundă celor mai înalte standarde de protocol pe care o țară le poate oferi, în cazul nostru România, pentru că acolo sunt găzduiți, de regulă, înalţi vizitatori, atunci când există aceste oportunități. Dar, repet, prioritizarea pe lista guvernamentală va putea fi confirmată abia după ce, tot în ședință de guvern, va trebui adoptată o hotărâre. Dacă nu avem acea hotărâre, proiectul pus acum în transparență de Ministerul Dezvoltării va fi ajustat în consecință.
Reporter: Legat de ce spuneați puțin mai devreme, și anume că acel spațiu în care Guvernul s-ar putea muta este renovat și era destinat inițial pentru un minister, dacă ne puteți spune despre ce minister este vorba?
Mihai Constantin: Speța mi-a venit în atenție în această dimineață, nu pot să vă dau încă această informație. Urmează, m-am documentat de la ședința de Guvern până la acest brief la Secretariatul General, care mi-a dat mai degrabă date despre ce se va întâmpla cu Palatul Victoria; unde se va muta guvernul se va decide cât de repede şi se va comunica în timp util. Nu e secret, evident, dar ca să vă pot spune trebuie să știu și eu mai întâi.
Reporter: Atunci aș vrea să vă rog să recapitulăm cât mai pe scurt strict acest lucru. Vorbim, pe de o parte, de acea reabilitare energetică. Schimbări, nu știu, vizuale importante, ce am putea să vedem cu toții schimbat în această reabilitare?
Mihai Constantin: La Palatul Victoria?
Reporter: Da.
Mihai Constantin: Este pe lista monumentelor, dacă nu mă înșel, așa că, cel care va câștiga licitația în urma acelei hotărâri de Guvern va trebui să ia în considerare și rigorile de schimbare. Este un moment arhitectural al României care va împlini 100 de ani peste un deceniu și se vor aplica toate rigorile pentru a proteja statutul său imobiliar. Vă mulțumesc foarte mult și vă stau la dispoziție. Să ne revedem sănătoși!