Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Economiei, Radu Oprea, si purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

Galerie foto

[embedded content]

Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul Economiei, Radu Oprea, si purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, joi, 11 ianuarie 2024. Vreau să încep cu un subiect care a ținut atenția publică în aceste zile: este vorba de necesitatea suplimentării posturilor ocupate din sistemul de sănătate central și din subordinea autorităților locale. În acest sens, au fost aprobate astăzi în ședința de guvern două memorandumuri care, în urma discuțiilor cu organizațiile sindicale din domeniu, rezolvă această problemă și îi mulțumesc domnului ministru al sănătății, Alexandru Rafila, că este prezent la acest briefing pentru a ne da direct detaliile mult așteptate. Domnule profesor, mulțumesc și bună ziua!

Alexandru Rafila: Mulțumesc! Bună ziua tuturor! Într-adevăr, un subiect de mare interes public și până la urmă justificat de faptul că serviciile medicale sunt acordate în spitale de către profesioniști. Au fost adoptate de Guvern două memorandumuri, unul propus de Ministerul Sănătății pentru spitale din subordinea ministerului, respectiv, unul propus de Ministerul Dezvoltării pentru spitale aflate în subordinea autorităților locale. În total, a fost aprobată scoaterea la concurs a peste 7.600 de posturi, cu următoarea precizare: toate posturile de medic care au fost solicitate atât de către Ministerul Sănătății, cât și de către Ministerul Dezvoltării, iar aceste solicitări coincid cu solicitările unităților sanitare, deci astea le-au cerut unitățile sanitare – este vorba despre nevoia lor de angajat medici – toate au fost aprobate, în total peste 2.500 de posturi de medic în spitalele din România. Mai mult, a fost în cadrul memorandumului propus Guvernului și a aprobat ulterior de către Ministerul Sănătății, 365 de persoane au fost sau pot fi angajate prin concurs la serviciile de ambulanță, pentru că pentru Ministerul Sănătății medicina de urgență reprezintă o prioritate, iar intervențiile, mai ales acum, în această perioadă, la diverse solicitări, sunt extrem de importante și credem că în felul acesta putem acoperi nevoia de personal.

Aș vrea totuși să fac câteva remarci. Unitățile sanitare care au solicitat scoaterea posturilor la concurs să demareze imediat aceste proceduri, odată cu aprobarea memorandumului. Este esențial, pentru că nu trebuie să așteptăm șase luni ca să scoată posturile la concurs, le pot scoate cât mai repede. Procedura spune că după publicare, în termen de 30 de zile, se poate organiza concursul de ocupare a postului. Rugămintea este să facă acest lucru cât mai repede, încât acești 7.600 sau mai mult de 7.600 de oameni care ar putea să ajute sistemul de sănătate să poată să fie angajați cât mai repede.

Vom continua sigur și în perioada următoare să discutăm la nivelul Guvernului. O să vedem și ce se întâmplă după scoaterea la concurs a acestor posturi, câte dintre ele se vor ocupa, pentru că se ocupă printr-o procedură legală de concurs. Am văzut tot felul de sugestii: declararea stării de urgență ca să permită angajarea fără concurs. Totuși, trebuie să înțelegem că legislația în România trebuie respectată. Propunerile, sigur, pot să existe, dar în limita cadrului legal. O să continuăm să rămânem în legătură atât cu unitățile subordonate Ministerului Sănătății, cât și cu celelalte unități sanitare care sunt coordonate de la nivelul Ministerului Dezvoltării din punct de vedere al ocupării posturilor, încât să putem să inițiem noi memorandumuri pe parcursul acestui an, în funcție de necesități. Și ultimul lucru pe care vreau să vi-l spun este că de la 1 ianuarie toate posturile care se vacantează în sistemul de sănătate, indiferent de subordonarea unității sanitare, vor putea fi scoase la concurs fără memorandum. Deci … persoanele care se pensionează, pleacă din sistem ș.a.m.d. eliberează posturi care se pot scoate imediat la concurs de către conducerea fiecărei unități sanitare şi lucrul ăsta cred că este foarte bun. Mulțumesc! Cam asta este ceea ce am vrut eu să vă comunic. Dacă aveți câteva întrebări referitoare la acest subiect sau la altele care sunt de interes, vă rog să îmi puneți aceste întrebări. Vă rog.

Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, Federația Sindicală SANITAS a anunțat că a strâns deja 50.000 de semnături pentru a declanșa greva generală și că dacă se deblochează aceste posturi nu îi mulțumește pentru că principala nemulțumire sunt salariile. Vă temeți că ar putea exista o grevă generală în sistemul sanitar?

Alexandru Rafila: Există contacte, au existat discuții și cu cei de la SANITAS. Într-adevăr, este o problemă sensibilă, mai ales la nivelul personalului TESA din spitale și încercăm ca, în perioada următoare, în cursul acestui trimestru, să găsim o soluție și pentru personalul TESA, unde există într-adevăr situații în care salarizarea personalului nu este stimulativă, în contextul … și, mă rog, comparativ și cu alt personal care lucrează în unitatea sanitară, mai ales la nivelul spitalelor.

Reporter: Asta ar însemna că s-ar putea acorda majorări de salarii în perioada următoare?

Alexandru Rafila: Este o discuție. Vă dați seama că majorările de salarii nu le acordă Ministerul Sănătății, cu toate că unii așa înțeleg, nu le acordăm noi. Trebuie să existe în primul rând dialog și, bineînțeles, o disponibilitate și în funcție de modul în care se strâng banii la bugetul de stat, încât acest lucru să poată să fie nu numai aprobat, ci și implementat.

Reporter: Și mai am o singură întrebare legată de cazurile de gripă. Dacă ne puteți spune cum arată datele în momentul de față, dacă sunt mai multe față de anul trecut, mai puține…

Alexandru Rafila: Sunt mai puține, în continuare sunt mai puține cazuri decât anul trecut. Important este să înțeleagă toată lumea că prezentarea la medicul de familie este prioritară, la camerele de gardă și la unitățile de primiri urgențe doar pentru persoanele care au cazuri mai complicate, care prezintă comorbidități, mai ales că așteptarea prelungită la unitățile de primiri urgențe nu este indicată, iar dacă e vorba de o formă ușoară sau medie, evident, așteptarea va fi mai lungă, pentru că în primă fază sunt consultate, sunt evaluate persoanele care au cazuri grave, nu neapărat de gripă, dar pot să fie și alte tipuri de patologie. E o situație care se întâmplă peste tot în Europa. Am văzut o situație similară și în Franța, există supraaglomerări la nivelul camerelor de gardă, dar indicația noastră este să fie contactat medicul de familie, iar medicația care se administrează în cazul virozelor respiratorii să fie recomandată de medic, să se evite antibioticele, pentru că nu sunt utile în tratamentul virozelor respiratorii.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, sindicaliștii au cerut o majorare de 20%, restul bugetarilor au primit 5% de la 1 ianuarie. Este un procent rezonabil? Ați putea să-l luați în discuţie?

Alexandru Rafila: Eu am răspuns puțin mai devreme și colegului dvs. referitor la competențele Ministerului Sănătății în ceea ce privește majorările salariale. Știți bine că există Ministerul Muncii, care nu vreau în niciun fel să se înțeleagă că e o derobare de responsabilitate, dar discuțiile trebuie făcute totdeauna cu instituțiile care au responsabilitatea, de exemplu, a măririlor salariale. Cum spuneam, sunt categorii care într-adevăr, în sistemul de sănătate, sunt defavorizate, personalul TESA din spitale. Nu cred că o majorare generală de 20% este una corectă. Trebuie însă judecat de la categorie la categorie, încât să existe o reechilibrare, dacă vreți, a nivelelor de salarizare în rândul personalului care lucrează în sistemul de sănătate.

Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Puteți să-mi spuneți care este stadiul transferurilor spitalelor de la Ministerul Transporturilor către alte instituții sau către alte UAT-uri?

Alexandru Rafila: Este un proces… Dvs. m-ați întrebat de la Ministerul Transporturilor; eu sunt la Ministerul Sănătății.

Reporter: Păi da, dar dvs., de la Ministerul Sănătății, dvs. faceți partea de transfer din punct de vedere medical…

Alexandru Rafila: Nu facem, nu, nu, nu. Transferurile… Deci, încă o dată, e o neînțelegere probabil. Fiecare unitate sanitară, indiferent de subordonare, funcționează pe baza unor contracte de prestări de servicii medicale, casele de asigurări de sănătate. Nu cu Ministerul Sănătății, da? Noi nu avem nici în proprietate aceste spitale și nici nu preluăm aceste spitale la Ministerul Sănătății. Este un proces în curs, îl realizează Guvernul României și va fi cu siguranță etapizat încât să se asigure în primul rând păstrarea personalului și a serviciilor care deja sunt contractate cu casele de asigurări de sănătate, să poată să fie asigurată… – ei au niște proceduri de evaluare a personalului care lucrează în domeniul transporturilor care țin de siguranța circulației și toate aceste lucruri vor rămâne funcționale, dar nu pot să vă spun în detaliu legat de fiecare, pentru că e o listă destul de lungă de astfel de spitale și nu toate vor fi transferate în același timp.

Reporter: Bun, mulțumesc.

Alexandru Rafila: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, în prima săptămână din acest an au fost înregistrate 135 de noi cazuri de rujeolă. Ce date aveţi şi cât de gravă e situaţia?

Alexandru Rafila: Evident că, pe măsură ce numărul de persoane, cohorta de copii nevaccinaţi este consistentă, şi transmiterea în comunitate continuă. Nu s-a terminat transmiterea, chiar dacă, în urma campaniilor desfăşurate, sunt câteva zeci de mii de copii care au fost recuperaţi la vaccinare în această perioadă. Sunt trei decese, ăsta este adevărul. Chiar discutam puţin mai devreme cu cineva despre utilitatea vaccinării, discutam despre vaccinarea unui copil,  nu este vorba doar de prevenirea rujeolei, pentru că vaccinul care se administrează previne trei boli: rujeolă, rubeolă şi oreion. Prevenirea acestor boli este extrem de importantă, inclusiv ţinând cont nu numai de situaţia ameninţătoare de viaţă pe care ar putea să o producă rujeola, dar şi celelalte boli, de exemplu oreionul făcut la o vârstă care depăşeşte vârsta pubertăţii poate afecta serios acei adolescenţi şi poate, dacă sunt nevaccinaţi şi se îmbolnăvesc mai târziu decât vârsta copilăriei, poate afecta şi sănătatea lor pe termen lung şi lucrul ăsta cred că trebuie cunoscut şi înţeles de toată lumea.

Reporter: Domnule ministru, au fost deblocate doar jumătate din posturile cerute. Sunt de ajuns aceste posturi deblocate?

Alexandru Rafila: Au fost deblocate toate posturile de medic, nu au fost deblocate doar jumătate din posturile de medic cerute. Au fost deblocate în totalitate posturile de medic, jumătate din posturile de asistent medical și 30% din alt personal care ajută la buna realizare a actului medical. Exact asta vă spuneam și în prima parte a intervenției. Vom rămâne în contact cu unitățile sanitare și pe măsură ce vor exista cereri-  și vedem cum merg lucrurile după organizarea acestui concurs, dacă se ocupă toate posturile – vom solicita, bineînțeles, prin alt memorandum, altă deblocare de posturi pentru asistenți medicali și pentru personalul auxiliar, cu o mențiune care cred eu că este, de asemenea, importantă – pe care de fapt am și amintit-o – ca aceste concursuri să se organizeze cât mai repede pentru posturile deja aprobate pentru scoatere la concurs.

Reporter: Înțelegem că, la sfârșitul lui ianuarie, vor fi 4.500 de medici specialiști care vor…

Alexandru Rafila: Este vorba de totalul celor care au susținut examenul de specialitate. Sunt mai multe categorii. Este vorba despre medici specialiști cu specialități care își pot de desfășura activitatea în spital. E vorba de medici de familie, de farmaciști, de medici dentiști- medici stomatologi, mă scuzați, căci s-a schimbat de curând din nou denumirea profesiunii. Nu toți lucrează în spital și, tocmai din acest motiv, Guvernul a aprobat ca toate posturile libere în spital și declarate libere de către spitale să fie scoase la concurs.

Reporter: Deci n-ar exista un risc să pierdem din aceştia?

Alexandru Rafila: Nu cred că va exista un risc, căci medicii de familie au practică individuală, medicii stomatologi la fel, deci ne referim… şi, iar, farmaciștii se găsesc în rândul altor categorii de personal pe care le-am menționat, nu în această cifră de 2.500.

Reporter: Bună ziua! Ca să ne fie clar, voi relua o parte din întrebarea pusă de colegul meu: de ce nu au fost aprobate toate posturile pentru asistenți și asistente, dar și pentru infirmieri și cum se vor descurca spitalele, pentru că, în anumite spitale, fix aici este problema, la asistenți, asistente și la infirmieri, nu la medici?

Alexandru Rafila: Eu cred că decizia pe care a luat-o astăzi Guvernul este o decizie care este cea mai bună soluție pentru momentul actual, care ține cont și de limitele bugetare din acest moment. Dar, repet, atât Ministerul Sănătății, cât și Ministerul Dezvoltării vor continua să propună astfel de memorandumuri, încât dacă acest deficit persistă, să putem să-l compensăm. Aș vrea totuși să fim foarte clari, să nu începem să discutăm, în momentul acesta, de ce nu avem mai multe posturi, să încercăm să le ocupăm pe asta și să vedem cum funcționează activitatea.

Alexandru Rafila: Încă o dată, este vorba despre concursuri, se ocupă posturile prin concurs.

Reporter: Am înțeles asta.

Alexandru Rafila: Deci nu este vorba de un mecanism automat de angajare, ci de un mecanism prin concurs, așa se ocupă posturile în domeniu public, mai puțin în cel privat, care are propriile reguli. Mulțumesc!

Reporter: Ne puteți spune câte posturi au fost solicitate în privința lor către…

Alexandru Rafila: 50% din posturile de asistent medical se regăsesc în acest memorandum, din cele solicitate de asistenți medicali, și 30% din alt personal auxiliar.

Reporter: Și o completare, în privința grevei anunțate de Sanitas cu personalul TESA. Concret, care vor fi pașii următori? Spuneați că majorările salariale, și așa este, nu presupun o decizie a ministerului, dar ce se poate face pentru a împiedica această grevă?

Alexandru Rafila: Singura soluție este a dialogului cu organizațiile reprezentative sindicale ale acestor lucrători din domeniul sanitar. Acest lucru se întâmplă chiar în aceste momente.

Reporter: Mulțumesc!

Alexandru Rafila: Mulțumesc și eu.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, tocmai ați vorbit despre limitele de cheltuieli bugetare în privința posturilor. Aș vrea să vă întreb dacă există un impact bugetar în legătură cu cele 7.600 de posturi…

Alexandru Rafila: Există întotdeauna un impact bugetar. Cum să vă spun? Ele nu sunt posturi care au fost inventate de cineva, erau posturi libere în organigrama spitalelor, dar, în mod evident, dacă angajezi mai mulți oameni, există și un impact asupra bugetului spitalului. Aici e un mecanism pe care trebuie să-l înțelegem până la capăt, căci pe măsură ce ai personal medical specializat poți să acorzi mai multe servicii medicale, poți să decontezi mai mulți bani de la Casa de Asigurări de Sănătate. Adică e un mecanism care generează și venituri, nu numai cheltuieli, pentru că ăsta este, de fapt, mecanismul corect, să poți să oferi servicii medicale având personal specializat. Dacă n-ai personal, nu poți să oferi servicii medicale.

Reporter: Concret, pentru cele peste 3.000 de posturi de la nivelul /…/

Alexandru Rafila: Nu pot să vă spun, sunt evaluări la nivelul fiecărei unități sanitare legate de…

Reporter: /…/ centralizare?

Alexandru Rafila: Nu, centralizarea putem să o facem după ce se organizează aceste concursuri și știm câte dintre posturi s-au ocupat.

Reporter: Mulțumesc!

Alexandru Rafila: Mulțumesc!

Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu foarte mult, domnule profesor, pentru disponibilitatea de a fi prezent astăzi aici pentru a da aceste informații așteptate, iar eu am să continui briefingul cu o informație care, poate, sub presiunea urgențelor zilei, ar putea scăpa atenției publice și apelez la dvs., poate o popularizăm, pentru că ea este așteptată de un anumit sector economic. Este vorba de aprobarea prin hotărâre de guvern a Ghidului solicitantului pentru Programul național pentru dezvoltare a producției interne de produse de materiale de construcții. Este, aș spune, un pilon interesant, în contextul în care anul trecut creșterea economică a fost consistent bazată pe planul de investiții la nivel guvernamental. Îi mulțumesc domnului ministru Radu Oprea că este aici pentru a ne pune mai clar în perspectivă impactul economic al acestui program național și fur eu un singur număr aici, e vorba numai pentru anul în curs de 150 de milioane de euro. Domnule ministru, mulțumesc și vă rog.

Radu Oprea: Mulțumesc mult! Da, este vorba despre aprobarea hotărârii de guvern privind Ghidul solicitantului unde avem criteriile de departajare pentru schema de ajutor de stat “Construct Plus”. Într-adevăr, bugetul este de 150 de milioane de euro anul acesta. Este o schemă multianuală pe următorii patru ani. Acest program are ca țintă reducerea deficitului comercial pentru că, explicam la început, atunci când am aprobat ordonanța de urgență, că avem în zona materialelor de construcții un deficit comercial de aproximativ 8 miliarde de euro și că trebuie să producem în România mai multe materiale de construcții. De asemenea, dorim dezvoltarea județelor care sunt mai puțin dezvoltate. Industria agroalimentară, domeniul materialelor de construcții sunt printre puținele industrii care pot ajunge în aceste județe foarte ușor, în aceste județe mai puțin dezvoltate, de aceea avem un punctaj care să stimuleze investițiile în aceste zone și, sigur, ne interesează creșterea producției de materiale de construcții. Punctajul are șase criterii. Vă spuneam mai devreme despre faptul că punctăm zonele mai puțin dezvoltate, punctăm localitățile mai puțin numeroase pentru că ele sunt de obicei și mai puțin dezvoltate, punctăm timpul de investiție. Punctăm, de asemenea dezechilibrul în balanța comercială, un punctaj suplimentar dacă balanța comercială este negativă. Punctăm, de asemenea, valoarea capitalului social și valoarea investiției, astfel încât să avem investiții nodale, investiții care pot genera într-adevăr locuri de muncă atât directe, cât și indirecte, pe orizontală, și o valoare a exporturilor foarte mare, în același timp, o reducere substanțială a importurilor pe care le facem astăzi. Vrem să profităm de toate fondurile europene, de toți banii din bugetul de stat care pot merge în proiectele de investiții, dacă vorbim de cele strategice, despre autostrăzi, dar și dacă vorbim despre tot ceea ce înseamnă construcție, de la școli, dotări ale UAT-urilor, până la spitale sau construcțiile din zona privată, construcții de locuințe. Toate acestea trebuie să fie susținute de materiale de construcție produse în România, pentru că trebuie să învățăm să cumpărăm românește. Dacă aveți întrebări…

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, această schemă pe care ați aprobat-o astăzi ar putea să se transforme și în prețuri mai mici pentru românii care vor să își cumpere o locuință? Am văzut că TVA-ul a crescut de la 1 ianuarie. Care sunt perspectivele?

Radu Oprea: Cu certitudine, da. Atunci când avem mai multă ofertă pe o piață, piața fiind competitivă, prețurile trebuie să scadă și acesta este unul dintre obiectivele pe care le urmărim. Cred că ar mai trebui să spun un lucru care este important pentru cei care vor să aplice la această schemă de ajutor de stat, aferentă programului Construct Plus, faptul că, între 15 februarie și 15 martie, va fi deschisă sesiunea de depunere de proiecte. Avem un ritm accelerat, astfel încât, până la sfârșitul lunii mai, să putem să fim în situația de a semna acordurile de finanțare, astfel încât aceste investiții să demareze în cursul acestui an.

Reporter: Domnule ministru, v-aș întreba pe o altă temă, după tragedia de la Ferma Dacilor, care sunt planurile ministerului? Acolo ani de zile n-au fost făcute controale, ce vă propuneți să faceți mai departe?

Radu Oprea: Am să spun încă o dată care sunt competențele Ministerului Turismului pentru a defini foarte bine responsabilitățile în cazul Fermei Dacilor, în cazul hostelului din București, unde a fost un incendiu. Ministerul Turismului are competența de a clasifica un standard de calitate, fie că vorbim de o stea, două-trei stele, patru-cinci stele în domeniul hotelier, despre margarete în pensiuni sau despre clasificarea altor forme de cazare turistică. Vorbim de hosteluri, de pontoane plutitoare, bungalow-uri și așa mai departe Acest standard de calitate reprezintă, dacă vreți, dotarea locului respectiv, dotarea camerei care îl întâmpină pe un turist. Dau un exemplu: acolo sunt în detaliu numărul de prosoape, numărul de perne care trebuie să existe într-o cameră, dacă are o oglindă, dacă n-are oglindă, dacă are televizor, dacă n-are televizor, dacă are foeun, genul acesta de dotări care sunt puse la dispoziția turistului dau consistența acestui standard de calitate pe care noi îl clasificăm. Cum se produce această clasificare? Cel care este direct interesat – administrator, proprietar, împuternicit – vine cu o cerere către Ministerul Turismului care cuprinde toate aceste detalii pe care vi le-am spus mai devreme și până acum o săptămână era cerută doar înregistrarea la Registrul Comerțului, extinsă, ce-i drept, adică și cu punctul de lucru, care avea ca bază și fundament asupra celorlalte autorizații necesare declarația pe propria răspundere pe care oricare administrator trebuia s-o dea la Registrul Comerțului. Deci, se mergea ca spirit a legii, pe buna credință a antreprenorului. De săptămâna trecută am modificat ordinul acesta, care era valabil din 2013, în sensul în care am cerut și autorizația de construire sau alte documente doveditoare, pentru că nu toate capacitățile de cazare au autorizația de construire ca document fundamental.

De ce am cerut acest lucru? Pentru că facem translatarea către celălalt domeniu de competență, care înseamnă siguranța construcției din toate punctele de vedere, dacă vreți de la siguranța la cutremur până la încărcare la zăpadă, rezistență la vânt, inclusiv partea aceasta de siguranță la incendiu. Acestea fac parte din siguranța construcției și sunt instituții ale statului român cu competență în acest domeniu. Dacă vorbim de partea de siguranță la foc, cu certitudine, ISU este acea instituție care poate aproba, verifica, controla măsuri până la închiderea locației respective. Ce ne dorim să facem este o dată să avem această trasabilitate mai bună între documentele care se referă la siguranța construcției, să ştim că acele servicii de calitate pe care le clasificăm vin în completarea unei clădiri care este sigură din punct de vedere constructiv și al folosinței și, în același timp, suntem într-un grup de lucru cu Ministerul Administrației și Internelor, cu alți colegi, astfel încât să reușim o colaborare interinstituțională mult mai bună, adică în momentul în care cei de la corp control, spre exemplu, din Ministerul Turismului, care verifică acest standard de calitate, merg și să poată cere și autorizația de securitate la incendiu sau alte acte doveditoare, dacă nu sunt, să putem transmite această informație foarte rapid către ISU, cei care pot veni, într-adevăr, și lua măsurile corespunzătoare, astfel încât lucrurile să se întâmple mult mai rapid, prevenția și siguranța să fie mult mai bune pentru turiștii din România.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vreau să vă întreb pe un alt subiect, în calitate de lider al Partidului Social Democrat și, de asemenea, de ministru din partea Partidului Social Democrat, cum vedeți comasarea alegerilor locale cu cele prezidențiale și, de asemenea, plecarea, posibila plecare a președintelui Klaus Iohannis la șefia Consiliului European?

Radu Oprea: Sincer să vă spun, este atât de mult de lucru în economia românească cu schemele de ajutor de stat, cu toate programele pe care le avem în acest moment și nu mă refer doar la Construct Plus. De asemenea, suntem în lucru cu schema pe industrie prelucrătoare, suntem în lucru cu toate celelalte programe pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, cele deja cunoscute de la microindustrializare, la servicii de piață, la accelerarea dezvoltării IMM-urilor, până la discuțiile aprofundate pe care le avem în acest moment cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a reuși să demarăm în anul acesta ediția a patra din Start-Up Nation, un program care este foarte așteptat de către antreprenorii din România. Cred că principala menire astăzi a oricăruia dintre miniștrii care fac parte din Guvernul Ciolacu este aceea de a fi orientați foarte clar către ceea ce avem în programul de guvernare, de a veni cu toate aceste programe de sprijin către diversele categorii socio-profesionale, către economia românească, astfel încât cifrele pe care ni le-am propus de creștere economică să fie o realitate în România. Și țineți cont că prognozele de anul acesta pentru majoritatea statelor europene nu sunt chiar atât de prietenoase. România are șansa de a fi din nou pe un loc fruntaș în ceea ce privește creșterea economică susținută în ultimii ani de zile.

Reporter: Vă mulțumesc!

Mihai Constantin: Vă mulţumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste detalii și vă readuc aminte premisa de la care am plecat, și anume aprobarea în ședința de guvern a unui plan național care prevede 150 de milioane euro pentru susținerea producției interne de materiale de construcții.

Vreau să mai adaug din deciziile luate astăzi de Executiv încă două hotărâri, o hotărâre de guvern privind extinderea programului național „Masă sănătoasă”. Ştiți că a fost aplicat cu titlul de proiect-pilot pentru 450 de unități de învățământ în anul precedent și planul este ca în acest an, acest program „Masă sănătoasă” să fie extins la 1.000 de unități de învățământ şi astăzi s-a creat cadrul legislativ pentru această extindere în anul în curs, iar o altă hotărâre prevede aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantități de produse și acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne, cu titlu gratuit, în vederea sprijinirii beneficiarilor serviciilor sociale de tip rezidențial destinate copiilor instituționalizați. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că aproximativ 10.500 de copii instituţionalizaţi vor beneficia cât mai repede posibil, în măsura în care infrastructura logistică o să permită, distribuirea de saltele, pături, obiecte de îmbrăcăminte şi alte astfel de bunuri pentru a putea face faţă condiţiilor meteo şi /…/ pentru a continua şi accelera incluziunea lor socială. Vă stăm, la dispoziţie. O să urmeze un comunicat de presă care va detalia cifrele mai precis, inclusiv cele două memorandumuri de sănătate pe care au venit solicitări precise de cifre, o să detaliem ce înseamnă acele procente în comunicatul care va urma. Vă stau însă la dispoziţie acum.

Reporter: Bună ziua! V-aş întreba, domnule Constantin, ce prevede acea ordonanţă de guvern privind funeraliile de stat, cu ce noutăţi vine şi dacă a fost aprobată?

Mihai Constantin: Da, ordonanţa menţionată de dvs. a fost aprobată. Ea prevede o modificare şi o completare a Legii 2015/2016 privind ceremoniile oficiale în general. Concret, ce înseamnă? Astăzi s-a creat cadrul legal pentru crearea Comitetului de Organizare a Funeraliilor de Stat. Este un ceremonial rezervat actualilor şi foşti şefi de stat. Este cel mai înalt grad de recunoaştere a meritelor unui cetăţean român în slujba ţării sale şi pentru a vedea în ce va consta această coordonare instituţională în caz de funeralii naţionale va trebui să vină şi o altă hotărâre de guvern care va detalia toată această procedură, deci, prin ordonanţa de astăzi se creează Comitetul de Organizare a Funeraliilor de Stat.

Reporter: Foştii prim-miniştrii şi foştii preşedinţi ai celor două camere nu vor beneficia de acest tip de funeralii?

Mihai Constantin: În baza legii menţionate, o am aici scrisă, 2015/2016, foştii şefi de camere parlamentare şi foştii premieri beneficiază de funeralii cu onoruri militare. Nu se modifică nimic la acest capitol, aceşti demnitari şi foşti demnitari vor beneficia de funeralii cu onoruri militare. Vă mulţumesc foarte mult. O să urmeze aşadar un comunicat şi vă mulţumesc pentru atenţie. Şi să ne revedem sănătoşi!

Articol preluat de pe gov.ro