Briefing la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

Galerie foto

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin, purtător de cuvânt al guvernului: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, joi, 20 martie 2025. Printr-o notă a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, guvernul a aprobat procedura de implementare a programului Start-Up Nation pentru anul 2025. Pentru anul în curs, așadar, programul Start-Up Nation include și o premieră: se investește atât în dezvoltarea competențelor antreprenoriale, cât și în dezvoltarea afacerilor în sine. Înscrierile pentru modulul de dezvoltare a competențelor încep din 15 aprilie, iar absolvenții vor putea beneficia apoi și de o finanțare de până la 250.000 lei per IMM, pentru a înființa și dezvolta o întreprindere într-unul dintre sectoarele eligibile ale programului. Nu dau mai multe informații, pentru că sunt bucuros să îl am alături chiar pe ministrul de resort, domnul Bogdan Ivan, care va puncta mai bine acest program Start-Up Nation 2025. Domnule ministru, vă rog.

Bogdan Ivan: Da, vă mulțumesc foarte mult, sărut mâinile, bună ziua! E un moment extrem de important pentru antreprenorii din România care așteaptă acest program extrem de important. Avem patru lucruri care fac diferența: unu – pentru prima dată, vorbim despre o finanțare care vine exclusiv din fonduri europene, 450 de milioane de euro, doi – vorbim de cea mai mare alocare de la debutul acestui program, trei – vorbim despre competențe pentru antreprenorii care urmează să obțină finanțare, și nu doar de o finanțare pur și simplu, și patru – folosim noile tehnologii și inteligență artificială pentru o platformă prin care antreprenorii vor putea să-și încarce aceste proiecte. Ele vor fi evaluate mult mai rapid și, în același timp, vom avea o dinamică mult mai clară a acestui program. Ce este foarte important? Faptul că vorbim despre o alocare de 50.000 euro, faptul că sunt stimulate acele activități de producție și de procesare, în special în industria alimentară, în industria electronică și în IT. Vorbim, de asemenea, de un stimul pentru industria prelucrării lemnului, hârtie și carton și, de asemenea, vorbim despre un model care se va putea implementa inclusiv în zona rurală, în special în acele zone defavorizate din punct de vedere economic, care pot să aibă și să creeze acces la resurse pentru cât mai mulți tineri antreprenori. Publicul țintă pentru aceste programe îl reprezintă tinerii până în 35 de ani și, în această paradigmă, vreau să vă spun că ceea ce este extrem de important se leagă de faptul că, în momentul de față, vorbim despre termene foarte scurte. Programul va începe oficial astăzi, de când a fost publicat în Monitorul Oficial. Depunerea primelor solicitări pentru cursurile de formare antreprenorială vor fi făcute începând cu data de 15 aprilie, urmând ca până la finalul lunii octombrie să fie semnate toate contractele și acordat avansul în valoare de 50%. Un alt avantaj este faptul că toate dobânzile la creditele punte pentru antreprenori vor fi la jumătate față de cota de piață și, de asemenea, în momentul de față vorbim despre un număr total al noilor locuri de muncă în valoare de aproximativ 15.000 de noi locuri de muncă create în urma acestor investiții. Ce este eligibil și ce se poate finanța – echipamente tehnologice, soluții IT, soluții care vin cu o amprentă prietenoasă asupra mediului, de la sisteme de climatizare, ventilație, cheltuieli pentru înființarea firmei, cheltuieli pentru mobilier, aparatură birotică, utilități, salarii, tot ce înseamnă componente de marketing online folosind instrumente digitale, precum și consultanță pentru întocmirea documentației și cheltuielile aferente mijloacelor de transport, chiar și a creditelor și garanțiilor obținute din partea băncilor.

Vă stau la dispoziție pentru orice fel de întrebare. Ceea ce îi rog pe oameni să se informeze foarte bine, să se informeze în baza a ceea ce comunicăm oficial din partea Ministerului Economiei și Digitalizării și să folosească surse de încredere atunci când vorbim despre resursele pe care le pot accesa în această perioadă. Revin încă o dată cu termenele. 15 aprilie e începutul încărcării aplicațiilor în platforma informatică, urmând ca ele să fie evaluate într-un termen foarte scurt, iar în data de 15 octombrie să semnăm și să dăm și avansurile de 50%.

Reporter: Bună ziua. Din informațiile noastre, trei fabrici ar urma să treacă din subordinea Ministerului Economiei în subordinea MApN. Să ne spuneți care vor fi acestea, dacă există și altele și, de altfel, ce investiții se vor face anul acesta în industria de apărare. Care ar fi totalul?

Bogdan Ivan: În momentul de față vedem că dinamica politică, dinamica economică, dinamica de apărare și filozofia de apărare a Uniunii Europene a suferit modificări serioase comparativ cu acum două luni de zile, de exemplu. Ceea ce pot să vă spun foarte clar astăzi este faptul că avem niște discuții aplicate, încă nu s-a luat nicio decizie pe acest subiect. Am avut discuții inclusiv cu ministrul apărării, cu cancelarul guvernului, cu mai mulți colegi și analizăm care sunt cele mai bune opțiuni, pentru că trăim într-o nouă filozofie în materie de apărare și căutăm soluții prin care, pe de o parte, toate investițiile pe care le facem în industria de apărare națională să fie considerate investiții directe în segmentul de defence, pe de o parte, iar pe de altă parte să vorbim despre modul în care ne putem asigura interesul esențial de securitate al nostru, și anume, într-un termen cât mai rapid să putem să livrăm acele echipamente și tehnică militară Ministerului Apărării Naționale și, evident, altor potențiali cumpărători, dar în principal urmărim interesul nostru. Urmează ca săptămâna viitoare, deja stabilit mai multe întâlniri de lucru, să analizăm foarte clar și să venim în fața dumneavoastră cu lucruri clare, argumentate și foarte bine documentate.

Reporter: În ce stadiu este cardul virtual de sănătate, domnule ministru?

Bogdan Ivan: În momentul de față se lucrează pe multe paliere, inclusiv la migrarea în cloud-ul guvernamental, se lucrează la cadrul guvernamental, la aplicația unică a statului, care va putea să aibă și o componentă de e-wallet, în care vor putea să fie conținute și aceste documente. În momentul de față la nivelul CNAS-ului se lucrează și este în fază finală analiza de business asupra fluxurilor de acolo și este evident că în clipa în care va fi definit un sistem informatic al CNAS-ului vom putea vorbi și despre această nouă opțiune, care va putea să ruleze în aplicația unică a statului.

Reporter: Când ar putea fi gata?

Bogdan Ivan: Eu pot să vă spun că aplicația unică a statului va fi gata în septembrie 2025, cea pe care o gestionez eu. Cea de la CNAS nu pot să vă dau termen, pentru că nu este în gestiune mea.

Reporter: Și o ultimă întrebare. Două milioane de turiști străini în România avem noi, Bulgaria 13 milioane. Ce au bulgarii și nu are România?

Bogdan Ivan: România, în baza datelor statistice a avut vreo 13 milioane de oameni care au intrat anul trecut în România din afara țării, în timp ce doar două milioane sunt raportați ca fiind turiști. Cred că inclusiv platformele de booking, care nu au raportat absolut toate tranzacțiile către stat, ar putea să vină cu un raport suplimentar și cred că această cifră e una care se poate actualiza în permanență. Acum vreau să vă spun că împreună cu marii operatori din turism lucrăm și avem pregătit deja pentru transparențe decizionale mai multe acte normative, inclusiv transpunerea unei directive europene în materie de partajare a datelor care vin din urma utilizării platformelor de booking, a celor mai cunoscute pe care le știm și le folosim cu toții, inclusiv cu Ministerul Turismului și Economiei și inclusiv cu organele fiscale. Atunci vom avea o situație foarte reală și în momentul de față vreau să vă spun că suntem pe fast forward. Ceea ce facem e ca în maxim două-trei luni să avem toate actele normative pentru a putea să avem o situație reală a profilului turismului din România, să știm clar cine a venit, câți bani a cheltuit, unde, tocmai pentru a putea să targetăm și noi în campanii de marketing foarte clare, turiștii care urmează să vină în țara noastră.

Reporter: Bună ziua. În ce stadiu considerați dumneavoastră că se află acum industria de apărare din țara noastră și cât de mare este nevoia de a atrage fonduri europene în perioada următoare pentru diverse proiecte de modernizare?

Bogdan Ivan: Nevoia este uriașă. Noi am avut în acest an la bugetul Ministerului Economiei un miliard de lei alocați creșterii capitalului social al companiilor din segmentul de apărare, al celor care statul este acționarul principal. În momentul de față facem toate demersurile pentru a investi în linii de producție care, de la explozibil până la tot ceea ce înseamnă tehnică militară, avem deja legea offset-ului în vigoare începând cu finalul anului trecut, ceea ce ne va asigura că peste 80% din ceea ce se comandă de către Ministerul Apărării va fi produs în companiile noastre din România, pe teritoriul României şi în această formă asigurăm și transferul tehnologic către ceea ce e foarte important, cu schimbarea noii filozofii de apărare a Uniunii Europene, în care avem o nouă paradigmă, comparativ cu acum o lună și jumătate, două luni de zile, vorbim despre creșterea obligatorie, într-un termen cât mai rapid a capacităților noastre de producție interne, care să fie complementare cu ale altor state vecine, membre ale Uniunii Europene. Așa că nevoia de finanțări europene este crucială, dar în același timp vine la pachet cu o zonă de simplificare a accesării acestor finanțări și cu o zonă de argumentare foarte clară a competitivității companiilor și proiectelor care vor fi finanțate din fonduri europene. Deci, una peste alta, e crucial să ai acești bani europeni cât mai rapid și mecanisme foarte clare și instrumente de a investi în industria noastră de apărare.

Reporter: Şi pe un alt subiect, când ar putea fi gata normele de aplicare pentru tichetele de vacanță?

Bogdan Ivan: În cel mai scurt timp. Săptămâna viitoare o să fie o întâlnire finală, după ce colegii de la Ministerul Economiei și Digitalizării au dezbătut cu colegii din Ministerul de Finanțe și cu toate structurile profesionale și cu companiile de ticketing. Este evident că e o modificare care incumbă anumite neplăceri, pentru că nu vorbim direct de acele vouchere care se dădeau efectiv și se consumau. Va fi o formulă cât mai simplă, tocmai pentru a ne asigura că oamenii ajung să nu-și piardă timpul atunci când vorbim despre dovada faptului că s-au folosit de aceste instrumente și automat pot să dovedească prin documente justificative că au folosit voucherele și o să primească automat acei bani înapoi.

Reporter: Domnule ministru, o completare pentru acest subiect, cum vor fi acordați banii? Oamenii nu știu, îi primesc de la firmă, sau se decontează… ?

Bogdan Ivan: Sunt cel puțin două variante acum. Cea mai apropiată de fezabilitate, din punctul meu de vedere, după discuțiile tehnice cu colegii mei, e cea în care omul ajunge să-și plătească sejurul, să vină cu factura către companie și ulterior la următorul salariu să primească cei 100 de lei. Sunt și alte opinii care spun că ar trebui să fie făcută o formulă în care să dea un avans acei 800 de lei sub forma unor vouchere, care ulterior va trebui să demonstreze angajatul că a folosit acele vouchere. E un mecanism care, sau într-o variantă sau în alta, va putea să producă o anumită neplăcere, dar ce e foarte important e faptul că noi căutăm să facem cât mai simplu acest mecanism, nici să-i punem pe inspectorii ANAF să-i caute pe oameni dacă și-au depus sau nu facturile, nici să-i încurcăm la nivelul în care să punem angajatorul să verifice fiecare factură, aşa că mecanismul cel mai simplu va fi cel în care omul arată că a făcut cheltuiala şi luna viitoare intră pe card 800 de lei în plus.

Reporter: Bună ziua! Vorbeați în urmă cu câteva zile despre un pachet legislativ în ceea ce privește rețelele de socializare și, practic, interzicerea acelui tip de conținut care incită la ură sau la astfel de lucruri. În ce stadiu este acest pachet legislativ, când am putea să îl vedem adoptat? – dacă până în alegeri sau după alegeri.

Bogdan Ivan: În momentul de față, dintre instituțiile care au atribuții foarte clare pe acest subiect, dezinformare, în special în perioada electorală, Ministerul Economiei nu face parte. Cu ceea ce putem să aducem ca sprijin din punct de vedere tehnic o facem – față de colegii de la ANCOM sau față de cei de la CNA sau Autoritatea Electorală Permanentă – și este evident că avem deja acea ordonanță în care s-a statuat pentru companiile care nu respectă reglementările și nu elimină acel conținut, în urma unei decizii foarte clare de carantinare și eliminare a unui conținut din partea autorităților competente în mai mult de cinci ore, să poată să se aplice o amendă de până la 5% din cifra globală de afaceri. Şi în momentul de față se discută despre un anumit proiect de lege care să reglementeze în continuare foarte clar aceste lucruri. Dar, repet încă o dată, e un grup constituit în baza regulamentelor europene – DSA, Digital Governance Act și AI Act – care a statuat foarte clar ce rol are fiecare autoritate, și este evident, din discuțiile informale pe care le-am avut cu aceste instituții, că vor să iasă cât mai rapid cu un proiect de lege.

Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru aceste informații despre Start-Up Nation 2025, că de aici am plecat, și pentru răspunsurile date după interesul colegilor de la presă.

Și pentru că de la mediul economic am pornit, vreau să continui și eu, de asemenea, cu o altă decizie – o hotărâre de guvern prin care persoanele fizice și juridice care își definesc obiectivul de activitate folosind codurile CAEN au la dispoziție 18 luni, adică un an și jumătate, pentru implementarea versiunii actualizate a CAEN Rev.3. Este o informație care poate nu are impact public atât de larg, dar este esențială pentru cei aproape 1,7 milioane de profesioniști activi, dintre care 1,2 milioane persoane juridice și peste 430.000 persoane fizice care folosesc coduri CAEN pentru desfășurarea propriei activități. Statistica reflectă raportarea Oficiului Național al Registrului Comerțului de la finalul anului trecut. Hotărârea de astăzi este necesară pentru a reduce presiunea administrativă asupra mediului de afaceri și pentru a evita supraaglomerările de la ONRC pe această speță.

În acest timp de 18 luni de la data publicării în „Monitorul Oficial” a acestei hotărâri, atât versiunea revizuită, CAEN Rev.3, cât și versiunea precedentă CAEN vor fi recunoscute și acceptate în relația cu alte persoane fizice sau juridice. În felul acesta, România se va alinia la cerințele acquis-ului comunitar în domeniul clasificărilor economice.

De asemenea, astăzi, prin ordonanță de urgență, Guvernul a mai luat o decizie pentru limitarea numărului funcțiilor de demnitate publică la nivel de secretari de stat și subsecretari de stat din cadrul ministerelor, pentru a continua prevederile din planul de guvernare privind reducerea aparatului bugetar. Cred că, dacă ne aducem bine aminte, de la finalul lui 2023 a început acest proces, care este unul care se face într-un ritm cât mai prudent cu putință, pentru a se ajusta realităților din teren. Ei bine, un număr total al secretarilor de stat a fost convenit astăzi la 56 – dau și o informație de context: dacă nu mă înșel, în prezent sunt 75 de secretari de stat – și, de asemenea, ministerele vor avea în aparatul lor un secretar general, eventual ajutat de unul sau doi secretari generali adjuncți, după necesitățile și după evaluările proprii ale ministerelor. Și tocmai aceste evaluări proprii ale ministerelor sunt esențiale, pentru că această ordonanță mai prevede că, în termen de 15 zile, Guvernul aprobă hotărârile privind organizarea și funcționarea ministerelor, care vor cuprinde și prevederile menționate anterior. Așadar, în următoarele două săptămâni ne putem aștepta ca fiecare minister să vină cu o organigramă revizuită, pentru a implementa acest angajament prin programul de guvernare.

În domeniul educației, Guvernul a aprobat astăzi două hotărâri care actualizează costul standard per ante preșcolar, preșcolar și elev, pentru a asigura o creștere a finanțării unităților de învățământ preuniversitar, atât de stat, cât și particulare și confesionale, acreditate și autorizate, fără taxă. Noile măsuri vizează atât cheltuielile salariale, cât și resursele destinate formării continue, bunurilor și serviciilor. Concret, începând cu anul 2025, coeficientul utilizat pentru calcularea finanțării unităților de învățământ va fi majorat, după cum urmează: creștere de 2% pentru cheltuielile cu salariile, sporurile și indemnizațiile personalului, de la 9.431 lei în 2024 la 9.620 lei în 2025, și o creștere de 8,5% pentru cheltuielile cu formarea continuă și pentru bunuri și servicii, specific, de la 649 lei în 2024 la 704 lei în anul curent.

În domeniul agriculturii, Guvernul a aprobat fonduri pentru neutralizarea animalelor moarte în 2025, o măsură esențială în combaterea pestei porcine africane. Este vorba despre o hotărâre de Guvern care a aprobat un plafon de 33,75 milioane lei pentru finanțarea colectării, transportului și neutralizării animalelor moarte din gospodăriile crescătorilor individuali. Schema de ajutor de stat permite fermierilor să beneficieze de servicii subvenționate, reducând riscul epidemiilor și costurile asociate. Statul va acoperi integral transportul și 75% din cheltuielile de distrugere. Fermierii vor trebui să suporte 25% din acest cost de distrugere. Tarifele maxime stabilite sunt de 2.940 lei per tonă pentru neutralizare și 3,280 lei/km pentru transport, iar serviciile vor fi furnizate de unități specializate contractate de Consiliile Județene și de Consiliul General al Municipiului București.

De asemenea, au fost aprobate, tot prin hotărâre de Guvern, mai multe criterii de prioritizare pentru proiectele finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Compania Națională de Investiții. Știți că investițiile rămân în continuare un pilon de creștere economică extrem de promovat de către actualul Guvern și actul normativ stabilește criteriile pe baza cărora vor fi repartizate creditele de angajament alocate pe anul în curs, în valoare de 3,8 miliarde lei, ținând cont de limitele bugetare, în funcție de destinația angajamentelor legale și de subprogramele derulate prin cadrul Ministerului Dezvoltării. Vreau să punctez câteva, pentru că dacă nu au relevanță națională, sigur au un mare impact local acolo unde aceste proiecte sunt dezvoltate. Sunt șase investiții semnificative a căror valoare intră în competența de aprobare a Guvernului, precum: construirea Arenei Multifuncționale C.S. Dinamo București, a Complexului Sportiv Corvinul 1921 Hunedoara, a Sălii Polivalente din Iași, a Complexului Sportiv-Stadion Municipal 1 Mai, a unui stadion cu capacitate de 30.000 de locuri în municipiul Timișoara și a pasajului de la Gârlești-Craiova.

De asemenea, finalizarea unor investiții, precum: reabilitarea și modernizarea unor spații școlare la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian” din municipiul Botoșani, a Bazinului de înot olimpic din municipiul Brăila, a unui corp nou de la Spitalul Județean de Urgență Alexandria, a străzilor din comuna Dragalina din județul Călărași; 50 de investiții cu proceduri de achiziție publică finalizate până la data intrării în vigoare a acestui act normativ, precum: parcarea subterană de la Spitalul de Urgență din Târgoviște sau Colegiul Național „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad; 39 de obiective din 23 de județe incluse în Programul guvernamental construire creșe „Sfânta Ana”, precum construirea unor creșe mari în municipiul Medgidia, în orașul Băicoi din Prahova, în satul Pietriș, comuna Deda, din județul Mureș. Patru investiții care îndeplinesc condițiile specifice proiectelor de investiții semnificative și au proceduri de achiziție publică în derulare, precum: Complexul Sportiv Oradea, Stadionul din localitatea Unirea, municipiul Bistrița, Stadionul Tineretului din municipiul Brașov sau Patinoarul artificial din municipiul Galați. Și închei prin a menționa, mai am, de fapt, două capitole: 58 de investiții în educație, sănătate, lucrări edilitare pentru care sunt în derulare procedurile de achiziție publică sau care se vor lansa în curând și 99 de investiții în sport, cultură și alte obiective de investiții, pentru care sunt, de asemenea, în derulare procedurile de achiziție publică sau care se vor lansa ulterior. Am și două exemple aici: sedii noii pentru judecătoriile din Buzău, respectiv Galați, sau consolidarea, modernizarea și dotarea și extinderea sediului Casei Județene de Pensii din Dolj.

Și mai am o informație, care se referă la sănătate, există deja în funcție proceduri prin care medicamentele expirate sau neutilizate trebuie predate și recepționate obligatoriu de către unitățile sanitare, de către spitalele publice și private. Ei bine, printr-o hotărâre adoptată astăzi se completează acest cadru normativ și se constituie și o contravenție pentru instituțiile care nu respectă prevederile acestei legislații, de 2.000 sau 4.000 lei, dacă spitalele în cauză nu au constituite deja servicii sau spații sau ghișee pentru receptarea acestor medicamente neutilizate sau expirate din partea populației.

Închei cu un memorandum prin care România se angajează să fie reprezentată în 2025 la 10 târguri internaționale de carte – și am să le numesc pentru că este esențială și achiziția de carte, și piață de carte, dar mai ales lectura. Un clasament la care România nu stă foarte bine la nivel european și este loc acolo foarte mult de promovare a cititului în primul rând și, evident, subsidiar, și a achiziției de carte. Aceste târguri de carte internaționale sunt la Leipzig, Polonia, Cairo, Frankfurt, Praga, Budapesta, Salonic, Sofia, Istanbul și Bratislava.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă stau la dispoziție, dacă vă pot răspunde la alte subiecte care nu s-au regăsit aici. De altfel, ca de obicei, comunicatul care va veni imediat este consistent și mai detaliat în ceea ce privește deciziile luate astăzi de către executiv. Vă rog.

Reporter: Bună ziua! În ordonanța care a fost adoptată astăzi în ceea ce privește reducerea numărului de secretari de stat se face referire la decizia coaliției de guvernare, aceea fiind ca la fiecare minister să existe patru secretari de stat. În schimb, la Ministerul Fonduri Europene sunt cinci secretari de stat. De ce s-a luat această decizie?

Mihai Constantin: Bun. În primul rând, această corelare cu o decizie politică este una firească. Nu știu dacă se regăsește efectiv în nota de fundamentare a ordonanței menționate – și fac și o mică corecție, nu numărul de patru secretari de stat este cel convenit, de regulă, este de doi secretari de stat.

Reporter: Exact.

Mihai Constantin: Și în cazul ministerelor mari patru secretari de stat, și sunt doar câteva. MIPE face o excepție în plus, pentru că are pe o perioadă limitată pe următorii ani de implementare a PNRR, un efort operațional superior altor ministere și pentru asta s-a făcut o derogare, dacă vrem să spunem așa, pentru a putea gestiona volumul foarte mare, care e pe termen limitat, cât durează PNRR-ul, MIPE are voie să aibă un secretar de stat în plus față de această normă. Probabil că se va ajusta sau se va alinia normei generale după ce implementarea PNRR se va încheia.

Reporter: Și mai o întrebare, legată de banii pentru minoritățile naționale. Au fost acordați astăzi aproximativ 27.000.000 lei, foarte mulți față de anul trecut. De ce a fost nevoie ca această sumă să fie suplimentată, în contextul în care UDMR, care este un partid la guvernare, primește acești bani?

Mihai Constantin: Dați-mi voie să verific suma pe care ați spus-o dumneavoastră. Cred că, da, dacă ar fi 27 de milioane, ar fi mult redusă, sunt 296 de milioane, dacă mă uit bine în punctaj, și nu știu în ce măsură trebuie să ne raportăm la o majorare sau nu, sau la ce fel de ajustare putem să așteptăm de aici și ați menționat una dintre minoritățile naționale care e și reprezentată separat, printr-o organizație politică, dar în România recunoaștem 20 de minorități naționale esențiale și cred că țara noastră este dată ca exemplu de bună practică în ceea ce privește nu doar protejarea, dar și încurajarea păstrării identității minorităților naționale recunoscute peste tot în lume. Avem, așadar, 20 de minorități naționale, cărora le dăm și acces în Parlament. Există Grupul minorităților naționale acolo și care, iată, beneficiază de o finanțare gestionată de Secretariatul General al Guvernului pentru promovarea identității lor inclusiv culturale. Suma dacă e mare sau mică, acest comentariu nu mi-l permit, cred că este o sumă ajustată necesității lor și în urma unor consultări care au avut loc.

Reporter: Bună ziua! Astăzi, ministrul transporturilor Sorin Grindeanu a declarat, în urma unei întrebări, că ar fi bine ca România să aibă un avion, nu prezidențial, ci pentru demnitari și pentru premier. Vă întreb dacă la nivelul Guvernului există o discuție închegată legată de achiziționarea unei astfel de aeronave. În ce stadiu ar fi această discuție? Sunt bani anul acesta?

Mihai Constantin: Da. Cred că ați punctat dumneavoastră foarte bine prin formularea întrebării pe care mi-ați adresat-o, domnul ministru al transporturilor a răspuns el însuși la o întrebare, în sensul că acest subiect eu nu-l regăsesc, uitându-mă în spate, pe agenda de priorități a executivului. Dar, dacă nu mă înșală memoria, îmi aduc aminte de declarații extrem de similare făcute de însuși premierul Marcel Ciolacu, începând cu anul trecut, înainte să avem, ca să contextualizăm și mai bine întrebarea dumneavoastră, în transparență cheltuielile de transport făcute de o anumită instituție a statului în ultimii zece ani, care avea aceiași parametri. Și aș lărgi și mai mult sfera: nu doar…. această potențială aeronavă a statului român este pentru autorități, dar, dacă nu mă înșel, ar putea fi folosită și pentru loturile sportive care participă la competiții internaționale sau pentru orice alte necesități ale statului român. Dacă vreți opinia mea, care e complet irelevantă, da, România ar trebui să aibă o astfel de aeronavă, dar nu am găsit în bugetul pe anul în curs niciun fel de referire sau sumă pentru o asemenea achiziție.

Reporter: Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua! Spuneți-ne, vă rog, de ce au fost achiziționate flori în valoare de aproape 26.000 euro și cine a luat această decizie?

Mihai Constantin: Bun Din nou, vin și mă întorc la un material de presă pe care l-am văzut și eu. Nu-mi aduc aminte cine era ordonatorul care a urcat pe platforma de achiziţii…

Reporter: Cancelaria Prim-Ministrului.

Mihai Constantin: Cancelaria Prim-Ministrului. Atunci, Cancelaria Prim-Ministrului a decis această achiziție.

Reporter: Domnul Radu Oprea a decis această achiziție?

Mihai Constantin: Cancelaria și domnul Radu Oprea este șef al Cancelariei. Deci, nu am văzut documentul în sine, am văzut doar articolul din presă care reproducea o captură de ecran din platforma de achiziții publice și cred că achiziția a fost lansată în contextul sărbătorilor de primăvară. Dar m-am uitat un pic mai atent, este vorba de o achiziție care e planificată pe tot anul 2025 și, evident, acea sumă nu a fost cheltuită deja. Ea urmează să fie etapizată pe parcursul întregului an, când Cancelaria Prim-Ministrului decide să facă astfel de achiziții și astfel de cadouri.

Reporter: Spuneți-ne, vă rog, cine primește aceste flori? Sunt aranjamente pe care le țineți în guvern, le oferiți cuiva?

Mihai Constantin: Acest lucru ține de natura protocolară a activității curente a guvernului. Suma, care, repet, poate părea substanțială, trebuie contextualizată în faptul că este o sumă apreciată ca fiind necesară pentru tot anul 2025 și plățile, cu siguranță, se fac etapizat, pe măsură ce aceste achiziții au loc. Vă mulțumesc foarte mult și îmi doresc foarte mult să ne revedem sănătoși. Dacă nu mă înșel, este și Ziua Francofoniei astăzi, așa că termin cu „Vive la Roumanie!”

Articol preluat de pe gov.ro