[embedded content]
[Check against delivery]
Ioana Dogioiu: Bună seara, bine ați venit la briefingul de după ședința extraordinară de astăzi a Guvernului. Pentru cele două puncte esențiale de pe ordinea de zi, domnul prim-ministru Ilie Bolojan. Vă rog.
Ilie Bolojan: Bună seara! Suntem la finalul acestei scurte ședințe de Guvern și fac câteva comentarii legate de subiectele de pe ordinea de zi și de greva din unele spitale de astăzi. Legat de grevă, în primul rând, îmi cer scuze tuturor pacienților pentru disconfortul pe care astăzi l-au avut ca urmare a acestei greve. Îi asigur de tot respectul meu pe medici, pe asistenți, pe infirmiere, pe cei care lucrează din greu în sectorul de sănătate. În același timp, consider că această grevă s-a bazat pe minciună și pe dezinformare, legată, în primul rând, de ceea ce s-ar întâmpla dacă legea salarizării ar fi adoptată. Și precizez încă o dată că dacă s-ar adopta această lege, niciun salariu în sectorul public, niciun câștig în sectorul public nu va scădea, așa cum au fost date toate asigurările, atât de către miniștrii de resort, cât și de către ministrul muncii. Dimpotrivă, ca urmare a corectării unor inechități, o bună parte din salarii ar trebui să crească, dar, în mod evident, aceste creșteri de salarii nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi, ci ele pot fi făcute atât cât permite capacitatea de plată a economiei românești, în așa fel încât să nu ne întoarcem din punctul în care am plecat și, în anii următori, să avem salarii predictibile, salarii echitabile în sectorul public și în sectorul privat din România și să avem un echilibru bugetar care este absolut necesar pentru a construi pe baze sănătoase. Legea salarizării unitare, dacă ar fi adoptată în sectorul de sănătate, va aduce însă și niște provocări, pe care nu trebuie să le ocolim.
Astăzi avem un sistem de salarizare care nu se bazează în principal pe plata serviciilor medicale pe care spitalele le prestează către pacienți, așa cum ar fi normal, pacientul trebuind să fie în centrul sistemului. Astăzi, cea mai mare parte a plății cheltuielilor pe care le fac spitalele se face prin alocări directe de la Casa Națională de Sănătate și două treimi din salariile care se achită în sectorul public de sănătate vin prin alocări directe și nu prin plata unor servicii care sunt prestate către pacienți. Ca atare, managerii spitalelor nu au o presiune să adapteze oferta spitalelor, mărimea secțiilor, tipul acestora, la nevoile pacienților. Având asigurată cea mai mare parte din fonduri, nu au acest stimulent, și asta înseamnă distorsiuni majore în sectorul de sănătate, și asta înseamnă sume care se cheltuiesc din ceea ce ne putem permite, într-o manieră care nu este eficientă și nu rezolvă nici problemele pacienților, dar nici condițiile mai bune pentru cei care lucrează în sectorul de sănătate.
Odată ce legea de salarizare ar fi adoptată, vor trebui recalculate tarifele pentru cazurile pe care spitalele le rezolvă, la un nivel mult mai mare decât cel de astăzi, care nu le acoperă costul acestor servicii, în așa fel încât funcționarea spitalelor în anii următori să se facă pe baza serviciilor care sunt prestate către pacienți și fiecare caz care este rezolvat să aducă o sumă din care se suportă salariile la spitale și toate celelalte cheltuieli.
Și spitalele care au adresabilitate, deci care răspund nevoilor cetățenilor din zonele unde funcționează, vor avea cazuri, vor avea pacienți și totul va fi în bună regulă, dar spitalele care astăzi se bazau doar pe aceste transferuri către ele vor trebui să-și regândească oferta, să-și readapteze secțiile, numărul de angajați, specializările pe care le oferă, în așa fel încât să nu avem secții supraaglomerate, cum avem astăzi, în centrele universitare, în reședințele de județ, și să avem secții care au un grad de ocupare foarte mic în multe alte spitale. Și, practic, așa cum se vede din acest grad de ocupare, ele nu răspund nevoilor populației. Am mai dat un exemplu. Am putea avea un număr dublu de paturi de paliație, dar, în loc să avem un număr mult mai mare care să rezolve problemele cetățenilor, avem secții care nu au adresabilitate și, deci, nu răspund nevoilor cetățenilor.
În ceea ce privește memorandumul care a fost adoptat astăzi, cu privire la deblocarea posturilor din sănătate: este a doua variantă a acestui memorandum, pentru că săptămânile trecute am avut o primă variantă care aduna, în fapt, solicitările de la toate spitalele din România și, prin aplicarea unor procente de reducere, venea cu propuneri de posturi care să fie aprobate. Am avut solicitări pentru a debloca 26.000 de posturi în sectorul public din spitalele noastre, în condițiile în care avem astăzi peste 190.000 de angajați în aceste spitale.
Față de prima variantă, am solicitat ca propunerile pe care le va face Ministerul Sănătății să se bazeze pe două criterii care țin cont de realitățile din spitalele noastre și care urmăreau, pe de o parte, să rezolve nevoile pacienților, să rezolve aglomerarea în anumite secții, pe baza banilor pe care îi putem aloca în perioada în care ne găsim. Asta înseamnă că au fost folosite două criterii. Primul dintre ele este ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor spitalului- cu cât ponderea cheltuielilor de personal era mai mică din totalul cheltuielilor, cu atât spitalele au primit bonificații, pentru că înseamnă că au spațiu să își crească cheltuielile de personal. Acolo unde, însă, cheltuielile de personal au depășit procente de 85-90%, așa cum avem în unele dintre spitale, suntem în situația în care acel spital nu mai există, practic, pentru pacienți, ci există doar pentru angajați, pentru că nu mai are bani să plătească medicamente, analize, să combată infecțiile nosocomiale și așa mai departe. Și, deci, aceste spitale au fost sancționate, practic, și li s-au diminuat posturile aprobate.
Al doilea criteriu, foarte important, este legat de gradul de ocupare al paturilor. Cu cât un spital a avut un grad de ocupare al paturilor mai mare, cu atât a primit bonificații la aceste posturi – asta înseamnă că acel spital răspunde nevoilor cetățenilor, că specializarea respectivă, calitatea serviciilor medicale pe care le oferă răspund cererilor cetățenilor și înseamnă că acele paturi sunt folosite judicios. Gândiți-vă că suntem în situația în care personalul este normat la numărul de paturi aprobate, iar dacă gradul de ocupare este sub 50%, cum avem în cazul a peste 150 de spitale, înseamnă că, în fapt, acele spitale nu răspund nevoilor cetățenilor sau pacienților din arealul respectiv și consumă resurse, pentru că dimensionarea personalului, mărimea spațiilor medicale, dotarea cu aparatură sunt făcute în funcție de numărul de paturi aprobate.
Având în vedere cele două criterii, Guvernul a aprobat în această seară deblocarea a 6.850 de posturi, iar aproximativ 2.000 dintre ele au fost transferate, față de prima propunere de memorandum, spre spitalele din reședințele de județ, spre spitalele din centrele universitare și spre spitalele care oferă servicii de înaltă calitate și unde există o presiune astăzi. Și domnul ministru Cseke vă poate da astfel de exemple în zilele următoare și consider că această formulă de memorandum care a fost aprobată răspunde nevoilor de astăzi, răspunde nevoilor pacienților, realităților din spitale pe baza posibilităților pe care le avem.
Al doilea subiect de pe ordinea de zi a ședinței de guvern și al treilea punct din precizările mele ține de decizia pe care am adoptat-o astăzi, de a nu mai promova hotărârea de guvern pe care am adoptat-o pe data de 23, privind aprobarea strategiei de biodiversitate. De ce? Așa cum știți, am avut și avem 12 hotărâri de guvern care au fost atacate de Partidul Social Democrat pentru a fi suspendate sau anulate și, deși sunt convins că toate aceste decizii au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale, în cazul a trei dintre ele, care țin de jaloane din PNRR, am fost mai atenți la mizele lor financiare, iar această hotărâre de guvern, care are o miză financiară de 970 de milioane de euro, am considerat că nu ne putem permite să riscăm suspendarea ei; pentru că dacă nu avem adoptată strategia până la 31 august, vom fi penalizați cu această sumă. În aceste condiții, discutând cu doamna ministru Buzoianu, s-a depus astăzi un proiect, de către parlamentari, la Senat, având ca propunere adoptarea acestei strategii și în ședința de astăzi am adoptat o notă prin care nu vom mai promova spre publicare și adoptare hotărârea de guvern pe care am adoptat-o.
Asta nu are nicio legătură cu nerespectarea prevederilor legale, ci are o legătură cu responsabilitatea pe care o ocupăm și cu faptul că atunci când sunt mize financiare importante în joc, nu ne putem permite să riscăm pierderea unor astfel de sume de către România. Acestea sunt precizările pe care am considerat că e nevoie să le fac.
Aș încheia cu mulțumiri adresate parlamentarilor care în aceste două zile, importante pentru pachetul de legi din PNRR, au participat la dezbateri în comisii sau în plen, așa cum am fost și eu la Senat, și care din discuțiile pe care le-au avut au susținut adoptarea acestui pachet și sper că în zilele următoare cea mai mare parte a acestor proiecte de legi vor fi adoptate în așa fel încât România să-și poată încasa sumele de bani din PNRR pentru a putea finanța în continuare lucrările de la autostrăzi, de la căile ferate, de la spitale, de la școli și din toate localitățile din România. Vă mulțumesc încă o dată pentru participarea la această declarație de presă!
Articol preluat de pe gov.ro