Participarea premierului Marcel Ciolacu, alături de Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, la evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Galerie foto

COMUNICAT DE PRESĂ

Premierul Marcel Ciolacu: Aderarea României la OCDE va însemna o viață mai bună pentru români, investiții mai multe, vizibilitate crescută pe harta economică internațională și o administrație mai performantă

Prim-ministrul României Marcel Ciolacu a avut astăzi o întrevedere cu Secretarul General al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, și a găzduit, la Palatul Victoria, evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România, elaborat de OCDE.
     ”Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament. Acest statut va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă. Avem un program de guvernare axat pe modernizarea economică și socială a țării. Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din studiul economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul a reafirmat angajamentul Guvernului față de implementarea cu seriozitate a recomandărilor din studiul economic al OCDE, cu atât mai mult cu cât acestea au o legătură foarte strânsă cu reformele asumate prin PNRR. ”Implementarea PNRR va contribui semnificativ la progresul către aderarea României la OCDE. Îmi doresc să atingem cu toții această bornă istorică pentru România. În 2026, OCDE va publica un nou studiu economic pentru țara noastră și vreau ca acesta să fie anul aderării noastre la organizație”, a subliniat șeful Executivului.
„Reformele României au un ritm bun, sunteți o țară frumoasă, pe calea cea bună pentru a vă alinia standardelor de trai ale celorlalte țări membre OCDE. Vă sprijinim în eforturile dumneavoastră și suntem bucuroși să continuăm colaborarea cu Guvernul României, atât acum, cât și în viitor pentru a vă susținem în obținerea celor mai bune rezultate pentru poporul dumneavoastră.”, a afirmat Secretarul General al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.
Studiul Economic pentru România 2024 include o analiză macroeconomică a politicilor structurale, precum și un capitol special dedicat decarbonizării economiei.
OCDE previzionează o creștere a PIB-ului real al României cu 3,1% în 2024 și cu 3,3% anul viitor și remarcă creșterea constantă a activității, în ciuda crizei energetice. Sunt apreciate noile inițiative implementate pentru eliminarea lacunelor fiscale, consolidarea aplicării legii și indicatorii sănătoși ai sectorului bancar.  
În domeniul social, studiul menționează semnele de relaxare pe piața muncii și faptul că majorarea pensiilor va consolida veniturile gospodăriilor.  
Acest capitol include și o serie de recomandări ale OCDE între care continuarea reducerii deficitului bugetar, a consolidării bugetare, stabilirea unui plan de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a garanta sustenabilitatea finanțelor publice și continuarea eforturilor de modernizare a administrației fiscale. Aceste recomandări reprezintă, de altfel, priorități ale Guvernului României.
Continuarea implementării rapide și eficiente a fondurilor UE pentru a stimula productivitatea și a crește nivelul de trai reprezintă o altă recomandare a Organizației, care se regăsește între prioritățile guvernamentale.
În ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri, studiul economic punctează reformele în curs care sprijină investițiile (inclusiv prin simplificarea procedurilor și înființarea unei noi Bănci de Investiții și Dezvoltare care ajută întreprinderile mici să obțină împrumuturi) și contribuie la consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat.
OCDE recomandă, între altele, continuarea implementării noilor reglementări menite să consolideze guvernanța corporativă, asigurarea unei guvernanțe puternice și a unei evaluări regulate a Băncii de Investiții și Dezvoltare, sprijinirea în continuare a DNA prin abordarea deficiențelor de personal, precum și promovarea eficienței pieței, educația financiară și incluziunea pentru a stimula investițiile și a deschide mai multe oportunități economice.
În ceea ce privește sectorul social, este remarcată contribuția fondurilor europene la îmbunătățirea facilităților educaționale și susținerea politicilor de reducere a riscurilor de abandon școlar timpuriu. Creșterea vârstei de pensionare pentru femei, în conformitate cu noua Lege a Pensiilor, se preconizează că va contribui la creșterea ratei de ocupare a forței de muncă pentru femei.
OCDE recomandă continuarea consolidării sistemului de protecție socială și a direcționării resurselor către formarea cadrelor didactice, sprijinirea școlilor și către investiții în echipamente IT pentru școli. De asemenea, este evidențiată importanța sprijinului pentru ocuparea forței de muncă feminine și valorificarea potențialului de capital uman al României, precum și asigurarea unui acces mai bun la servicii de îngrijire a copiilor și educaționale.
Decarbonizarea economiei României este un capitol substanțial al raportului economic. În document sunt remarcate îmbunătățirea capacității de gestionare a riscurilor de dezastre și faptul că investițiile planificate vor consolida reziliența la dezastre naturale, cum ar fi inundațiile.
De asemenea, este punctat faptul că schimbarea structurală din ultimele trei decenii a dus la reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, iar o parte semnificativă a energiei electrice provine din surse regenerabile și nucleare (60% în 2022).
Și la acest capitol OCDE face o serie de recomandări între care menționăm  prioritizarea dezvoltării cadrului instituțional pentru implementarea eficientă a politicii climatice, modernizarea rețelelor electrice, investiții în sisteme integrate de mobilitate urbană, centrate pe transportul public și modalități alternative de transport, asigurarea unui sprijin eficient pentru renovarea locuințelor, cu scopul de a îmbunătăți eficiența energetică, îmbunătățirea capacității de gestionare a riscurilor la dezastre și integrarea riscurilor legate de climă în strategiile de planificare și investiții.
La evenimentul găzduit la Palatul Victoria au participat oficiali români, membri ai Comitetului Național pentru Aderarea României la OCDE, reprezentanți ai instituțiilor publice implicate în realizarea Studiului, precum și reprezentanți ai mediului de afaceri și ai sindicatelor.

Notă: Detalii privind Studiul Economic 2024 pentru România, elaborat de OCDE, pot fi accesate la următorul link:  https://www.oecd.org/economy/romania-economic-snapshot/

[embedded content]

Întâmpinarea secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, la Palatul Victoria de către premierul Marcel Ciolacu

[embedded content]

Participarea premierului Marcel Ciolacu, alături de Secretarul General al OCDE, Mathias Cormann, la evenimentul de lansare a Studiului Economic 2024 pentru România elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit, tuturor! Se spune că ploaia de primăvară aduce belșug, așa că eu aș zice că ne întâlnim sub auspicii cât se poate de bune, cu această ocazie. Domnule prim-ministru, domnule Secretar General al OCDE, doamnelor și domnilor parlamentari și miniștri, distinși invitați, ne face o deosebită plăcere să ne regăsim împreună la Palatul Victoria, pentru lansarea Studiului Economic al României, realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Este un studiu pe care OCDE îl face la fiecare doi ani, pentru fiecare stat membru. România este și ea inclusă în acest program datorită statutului său de candidat la această organizație a țărilor dezvoltate. În deschiderea evenimentului, am onoarea să-l invit să ia cuvântul pe domnul prim-ministru al României, Marcel Ciolacu.

Marcel Ciolacu: Stimate domnule Secretar General, noi, în România, evităm foarte mult aplauzele la întâlnirile publice, pentru că 50 de ani am aplaudat în comunism și a devenit un fel de reflex de a nu face acest lucru. Distinși invitați, sunt deosebit de onorat să lansez astăzi, împreună cu Secretarul General al OCDE, domnul Mathias Cormann, Studiul Economic al României pe 2024. Este al doilea studiu consecutiv realizat de către OCDE pentru țara noastră, după cel publicat în 2022. Pentru România, aderarea la OCDE este principalul proiect de țară, un proiect pe care îl tratăm cu deplină responsabilitate și angajament. Sigur, în mentalul societății, au rămas fixate obiective precum aderarea la Uniunea Europeană, NATO sau Spațiul Schengen, dar este datoria noastră să le spunem oamenilor că aderarea la OCDE va însemna o viață mai bună pentru fiecare român, dar și investiții mai multe, vizibilitate crescută a țării noastre pe harta economică internațională și o administrație mai performantă. Și aici sunt doar câteva dintre beneficiile apartenenței la această organizație de prestigiu. De aceea, mă bucur că toată clasa politică a înțeles importanța acestui moment și sprijină procesul de aderare, la fel cum o fac sectorul privat și profesioniștii din diverse ramuri economice, precum și societatea civilă.

Doamnelor și domnilor, avem un program de guvernare axat pe modernizarea economică și socială a țării. Vrem dezvoltarea infrastructurii, creșterea productivității și competitivității, locuri de muncă, sisteme de sănătate și educație performante, precum și promovarea energiei verzi și mă bucur să constat că aceste obiective sunt corelate cu recomandările din studiul economic. De aceea, vom trata cu maximă seriozitate aceste recomandări. De altfel, întreg studiu reprezintă o radiografie a evoluțiilor din România a ultimilor doi ani, pe fondul unor provocări multiple. Și aici vorbim despre crize suprapuse, care au culminat cu invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia. Ca stat aflat în proximitate, România resimte din plin şocul acestui conflict. Am depus şi continuăm eforturile necesare pentru a menţine un curs economic stabil şi pentru a proiecta locul nostru în comunitatea democraţiilor. Concluziile studiului evidenţiază rezilienţa economiei româneşti în faţa şocurilor diverse, de la pandemie la criză energetică şi la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În mod deosebit, vreau să salut faptul că acest studiu evidenţiază progresele înregistrate de autorităţile române, ca urmare a recomandărilor din anul 2022. De exemplu, ca răspuns la recomandările precedente, am făcut eforturi pentru implementarea unui plan de consolidare fiscală pe termen scurt şi mediu pentru reducerea deficitului bugetar şi pentru a reforma sistemul de pensii. În această perioadă, depunem eforturi consistente pentru modernizarea administraţiei fiscale, pentru a reuşi să îmbunătăţim colectarea. Am făcut paşi importanţi pentru îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor de stat, dar şi pentru operaţionalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, precum şi pentru combaterea corupţiei. De asemenea, pentru a susţine persoanele care caută un loc de muncă, investim în îmbunătăţirea accesului digital la serviciile oferite de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. În plus, investim în renovarea şcolilor sau dotarea cu echipamente IT, inclusiv în zonele defavorizate, ca parte a programului naţional pentru reducerea abandonului şcolar.

Doamnelor şi domnilor, studiul OCDE reprezintă un instrument esenţial pentru evaluarea performanței economice și orientarea politicilor noastre în domenii de o importanță deosebită pentru România. Sigur, așa cum toată lumea știe deja, pe lângă provocările de ordin geopolitic sau cele legate de crizele anterioare, anul acesta în România și în mai multe alte state democratice există și un important context electoral. Vreau să reafirm angajamentul nostru față de implementarea cu seriozitate a recomandărilor din studiul economic al OCDE și față de aderarea noastră la standardele organizației, indiferent de numărul scrutinelor electorale din acest an. Și asta cu atât mai mult cu cât există o legătură foarte strânsă între reformele promovate în contextul procesului de aderare la OCDE și PNRR. Implementarea PNRR va contribui semnificativ la progresul către aderarea României la OCDE. Îmi doresc să atingem cu toții această bornă istorică pentru România. În 2026, OCDE va publica un nou studiu economic pentru țara noastră și vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la organizație. Vă mulțumesc.

Mihai Constantin: Mulţumim, domnule prim-ministru. Am onoare acum să-l invit în fața dvs. pe secretarul general al OCDE, domnul Mathias Cormann, care va prezenta studiul economic al României pe 2024. Și, dacă nu mă înșeală memoria, precedentul studiu a fost prezentat din aceeași postură de domnul Cormann.

Mathias Cormann: Vă mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru, domnilor miniștri, pentru acest bun venit călduros. Eram convins că vor fi aplauze după prezentarea dvs., dacă nu înainte; este bine ca întotdeauna să rezervi aprecierea după realizarea prezentării; sunt de acord. Domnule prim-ministru, stimați miniștri colegi, pentru mine este o plăcere reală să revin în București, să mă întorc în România, pentru a lansa acest studiu economic al României, un pas important pe calea aderării României la OCDE. Procesul de aderare la OCDE a fost conceput pentru a fi un parcurs transformator pentru statele candidate la aderare. În cadrul acestui proces, sprijinim sistematic și riguros România pentru a dezvolta o agendă cuprinzătoare de reforme, pentru a spori bunăstarea economică şi socială a populației din România. Procesul de aderare va acoperi aproape toate nivelurile de politici economice, sociale, de mediu, și este o modalitate unică de a identifica rezultate îmbunătățite pentru poporul român. După cum puteți vedea aici, economia României, în urma unor șocuri externe majore și presiuni, a demonstrat o reziliență reală în ultimii ani. După pandemia de COVID-19, PIB-ul României și-a revenit puternic și a crescut cu 5, 7 la sută în 2021. În urma războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei și având în vedere afectarea lanțului de aprovizionare  și nivelul crescut al inflației, economia României tot a crescut cu 2, 1% în 2022 și 2,1% în 2023 și anticipăm o creștere mai puternică în următorii 2 ani. Performanța economică puternică din România a menținut creșterea veniturilor medii. Peste mai mult de două decenii, decalajul României s-a înjumătățit față de media OCDE şi România a realizat aceste îmbunătățiri ale veniturilor și standardelor de trai, ca urmare a unui efort continuu de transformare a României într-o economie de piață în anii ’90, în linie cu standardele OCDE și cele mai bune practici, chiar cu o aliniere mai mare, cu o aliniere la toate standardele OCDE; toate acestea vor conduce la îmbunătățiri suplimentare. Mai mult, recent, economia României a fost pusă în dificultate de niveluri semnificative de inflație, de creșterea bruscă a prețurilor la energie din 2022 cauzată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucraina, ceea ce a contribuit la curentul inflaționist, la tulburarea lanțurilor de aprovizionare, la politici fiscale expansioniste, la dificultăți în ceea ce privește politicile fiscale.
Inflația a scăzut de la vârful atins în noiembrie 2022, de 16,8% în timpul crizei energetice, la 7,4% în ianuarie 2024. Inflația este încă este foarte mare, inclusiv în domeniul serviciilor, și vedem și creșteri ale costului forței de muncă. Monitorizarea politicilor va trebui să rămână restrictivă pentru ca inflaţia să revină la ţintele dorite, de 2.5 la sută, ca urmare a politicilor impuse de Banca Naţională a României care a menținut dobânda cheie la 7 la sută pe an din ianuarie, ceea ce reprezintă o politică potrivită și echilibrată pentru a reduce presiunea cererii, evitând în același timp limitarea activităților economice. Creșterea economică va fi susținută prin dezvoltarea infrastructurii dar și prin satisfacerea cererii externe. Ne așteptăm la îmbunătățiri în ceea ce privește piața exporturilor, aceste îmbunătățiri având, de asemenea, impact pozitiv și asupra României.
Cheltuielile pe gospodărie vor scădea pe măsură ce vor interveni reduceri ale inflației în continuare. Anul acesta inflația va fi în jur de 5 procente, estimându-se a ajunge la 3.7 în 2025 ceea ce va impulsiona consumul.  
Pentru a continua procesul de convergență a României cu o creștere continuă a nivelului de trai și a veniturilor în toată România, va fi nevoie de eforturi de reforme susținute. Consolidarea fiscală ar trebui să fie o prioritate fiscală majoră pentru a sprijini politica fiscale, politica monetară și a nu suprastimula cererea, pentru a face față unora dintre presiunile structurale ale cheltuielilor, pentru a îmbunătăți reziliența la orice șoc extern viitor.
România are nevoie de un plan pe termen mediu clar pentru consolidare fiscală. De la un punct de pornire relativ mare, cauzată de un deficit bugetar semnificativ, datoria publică a crescut la 47% în 2022, de aproape 4 ori față de 2007, de exemplu, când România a aderat la Uniunea Europeană și se estimează că va ajunge la 57 la sută din PIB în 2025.

Deficitul bugetar al României a scăzut în ultimul an. Anul trecut a fost 6% se apropie probabil de 6% și anul acesta, deci deficitul bugetar este prea mare în continuare și deci este necesar să vă concentrați atât pe partea de venituri, cât și de cheltuieli.Principalul motiv pentru un deficit bugetar mare în continuare este că veniturile scad datorită surselor relativ nepredictibile de încasări fiscale și planurilor fiscale care se bazează din ce în ce mai mult pe impozite.

Stabilizarea datoriei publice și reducerea nivelului ei ar asigura condiții financiare stabile și ar constitui baza pentru o creștere durabilă a veniturilor.

În același timp, ne confruntăm cu presiuni din ce în ce mai mari legate de cheltuieli care trebuie ținute sub control. Ne confruntăm cu îmbătrânirea populației ca pretuntindeni, mai puține persoane în câmpul muncii înseamnă o mai mare presiune pe sistemul public de pensii, pe lângă cele legate de cheltuieli pentru a finanța îmbunătățiri ale infrastructurii pentru a gestiona tranziția climatică și a asigura un nivel adecvat de protecție socială. Sunt și cheltuielile crescute legate de apărare.

Motivul pentru care reforma pensiilor este un pas în direcția corectă a reformei structurale este că încurajează populația să rămână o perioadă mai lungă în activitate și acest lucru este benefic pentru creșterea economică și productivitate, consolidează veniturile bugetare, generează condiții de eligibilitate mai stricte pentru pensionarea anticipate, o mai bună corelare conducând la creșterea speranței de viață și la creșteri în bunăstarea economică și socială a oamenilor.

Trebuie să sporim veniturile fiscale pentru a finanța cheltuielile în creștere. După cum vedem, România este pe grafic redată cu roșu, sub media OCDE.

Ponderea veniturilor fiscale din PIB în România este 27 la sută, nivel mult redus față de 44 la sută, media OCDE. Este mult sub nivelul necesar finanțării din buget a nevoilor de investiții și de cheltuieli curente, nenecesare, și a face față presiunilor structurale pe care le implică aceste cheltuieli, chiar și gestionate cât se poate de eficient.

De asemenea, este necesar să avem un grad de conformare fiscală mai mare, care ar crește veniturile suplimentare, limitând în același timp distorsiunile pieței, administrarea fiscală digitalizată ar facilita conformarea fiscală și ar reduce nivelul de informalitate. De asemenea, trebuie avute în vedere și scutirile fiscale, cu o serie de scutiri fiscale, cum ar fi scutirile sectoriale de impozitul pe venit sau scutiri generoase de impozitul pe profit ,ar trebui reduse.

Reforme pentru sporirea productivității sunt a doua prioritate în vederea creșterii nivelului de trai. Este un domeniu în care România a avut o performanță foarte bună în trecut, mai ales față de celelalte state din zonă. În perioada 2000- 2010, productivitatea înregistra o creștere impresionantă în România, ajungând la 6,7%, dar acum este în medie, la 3,9%. Este o oportunitate de a continua creșterea veniturilor și a nivelului de trai.

Un mediu de afaceri mai puternic este foarte important pentru a revigora creșterea productivității, iar acest lucru trebuie avut în vedere inclusiv în elaborarea politicilor, inclusiv prin consultări cu părțile interesate relevante din domeniul privat, cum ar fi în contextul reformelor legate de impozitarea societăților, consultările pot contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la stimularea investițiilor prin predictibilitate si stabilitate.

Stabilitatea legată de politicile publice nu înseamnă că nu facem schimbări, este necesar să implementăm reforme, dar acestea presupun un proces consultativ adecvat care să permită și vizibilitatea asupra modificărilor avute în vedere.

De asemenea, este importantă utilizarea completă a fondurilor europene pentru a crește productivitatea și consolida dezvoltarea economică.

Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde euro, echivalentul a 10 la sută din PIB. Este un instrument semnificativ pentru derularea de investiții în infrastructura de transport și digitală și o ocazie deosebită de a investi în productivitate prin consolidarea investițiilor care generează creștere economică.

Pentru maximizarea impactului fondurilor europene, trebuie avută în vedere și creșterea capacității administrației publice de a gestiona în mod eficient acele investiții, procesele de achiziții pentru absorbirea fondurilor europene și de alocare a acestor fonduri în cele mai bune moduri posibile. Acestea includ utilizarea consecventă a studiilor privind costurile, prioritizarea investițiilor publice eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și sprijinirea capacității administrației publice locale. În același timp,  dincolo de investiții, Planul își propune să faciliteze accesul la creditare care reprezintă un impediment pentru firmele mici, inclusiv în vederea creării noii Bănci de Dezvoltare.

Revizuirea periodică a programelor de credite acordate de stat ar trebui să asigure că sprijinul este rentabil din punct de vedere al costurilor, nu este în detrimentul împrumuturilor acordate pe piață, și nu generează distorsiuni pe piață.

Acest lucru înseamnă și privatizarea anumitor aspecte, dar și susținerea administrațiilor locale. asemenea, trebuie să existe programe de creditare susținute de fond, care să nu fie însă în detrimentul împrumuturilor acordate pe piață și să nu ne confruntăm cu distorsiuni pe piață. De asemenea, trebuie continuat progresul făcut pentru reducerea corupției și pentru îmbunătățirea guvernanței publice.

Indicatorii arată că este un relativ mai redus control al corupției decât media OCDE și există oportunități de îmbunătățire a acestei situații.

Introducerea unor reguli de lobby mai stricte și suplimentarea personalului la DNA ar conduce la reducerea corupției și ar îmbunătăți aplicarea principiilor statului de drept.

Inițiativele recente de înăsprire a condițiilor privind utilizarea ordonanțelor de urgență și de consolidare a guvernanței întreprinderilor de stat sunt pași încurajatori pentru îmbunătățirea capacității instituțiilor publice din România.

 Îmbunătățirea oportunităților prin servicii sociale de calitate și un sprijin mai bun pentru femei este o a treia prioritate a reformelor pentru a ne asigura că fiecare cetățean poate participa și beneficia de dezvoltarea și creșterea economică.

Iar când ne uităm la acest grafic, în ceea ce privește sistemul de transferuri și impozite, vedem un impact mare pe nivelul de sărăcie, vedem că nivelul de sărăcie este în scădere, dar este, totuși, mult mai ridicat față de alte țări din zonă, din OCDE. În timp, prin sistemul de transferuri si impozite, trebuie să se facă mai mult pentru a aborda unele dintre disparitățile de venit reflectate în pragurile ridicate ale sărăciei. Tranziția de la cota unică de impozitare aplicată în România la o abordare (mai) progresivă a impozitării ar trebui luată în considerare pentru a reduce povara fiscală asupra celor cu salarii mici, generând în același timp forme de venit suplimentare pentru cei cu venituri mari.

Când aveți o taxă unică scăzută și costuri foarte mari cu sistemul de protecție socială, care au un impact disproporționat pe cei cu venituri mici, și la rândul său, crește nivelul de informalitate în economie, pe care reforma sistemului de transferuri și impozite ar trebui să încerce să-l abordeze.

Este necesară creșterea participării femeilor la piața forței de muncă. Doar 54% dintre femeile cu vârstă de muncă erau angajate în 2022, comparativ cu peste 72% bărbați și cu media OCDE, de 62 la sută.

 În același timp, creșterea participării femeilor pe piața forței de muncă ar conduce la valorificarea întregului potențial economic al României și ar compensa scăderea ocupării forței de muncă, din cauza imigrației și a îmbătrânirii populației.

Nu încape îndoială că găsirea de modalități pentru a creștere participarea femeilor pe piața muncii ar spori bunăstarea economică și socială la nivelul întregii țări.

Un set cuprinzător de măsuri este necesar pentru a crește participarea femeilor pe piața muncii iar accesul la servicii de îngrijire a copiilor joacă un rol cheie în sprijinirea accesului pe piața muncii a femeilor cu copii.

Reformele vizând consolidarea rolului femeii pe piața muncii merg în direcția potrivită, inclusiv prin extinderea concediului paternal, care poate facilita întoarcerea mamelor pe piața muncii și o creștere treptată a vârstei de pensionare a femeilor.

A patra prioritate a procesului de reformă trebuie să aibă în vedere obiectivul României de a atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. Un set de politici climatice eficiente sunt necesar pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon. Trebuie să continuați în această privință pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Așadar, schimbările în structura economiei generate de tranziția la economia de piață au redus semnificativ emisiile de dioxid de carbon în ultimele trei decenii, dar acest progres trebuie reînvigorat pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

Accelerarea producerii de energie din surse regenerabile este primul pilon al agendei de reformă climatică, 60 la sută din energia electrică provenind din surse regenerabile și energie nucleară. În ciuda potențialului ridicat, eforturile de sporire a contribuției energiei regenerabile la generarea energiei în general, au stagnat în ultima decadă.

 Este nevoie de mai multă energie curată pentru a îndeplini angajamentele de eliminare treptată a energiei pe bază de cărbune până în 2030.

Rețelele electrice vor trebui modernizate pentru a putea folosi pe deplin nivelurile tot mai mari de energie din surse regenerabile, pe măsură ce acestea apar.

Creșterea prețurilor la carbon și scăderea subvențiilor la combustibilii fosili reprezintă un al doilea pilon pentru a ajuta la reducerea emisiilor, scutirea de taxe pe energie și plafonarea prețurilor reduc costurile cu combustibilii fosili și implică costuri fiscale mari, cauzează distorsiuni nedorite pe piață și implică costuri ridicate.

Subvențiile la combustibilii fosili trebuie reduse treptat în timp. Impozitele pe energie au crescut în sectoare din afara schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, cum ar fi în transporturi.

Parte din veniturile suplimentare realizate ar putea fi direcționate pentru sprijinirea directă a persoanelor vulnerabile.

Un alt pilon de sprijin constituie îmbunătăţirea sprijinului fiscal pentru a progresa cu tranziția energetică. Multe locuințe sunt consumatoare mari de energie din cauza izolației vechi și a sistemului de încălzire ineficient.

Sprijinirea renovării locuințelor pentru sporirea eficienței energetice ar conduce la reducerea emisiilor și ar reduce barierele de cost în calea gospodăriilor care doresc să treacă de la încălzirea cu gaz și lemne la sisteme de încălzire sustenabile, precum pompele de căldură. Sprijinul ar putea fi mai bine direcționat către creșterea posibilităților financiare ale proprietarilor prin mecanisme de garantare a împrumuturilor și prioritizarea împrumuturilor directe pentru gospodăriile cu venituri reduse.

Comunitățile trebuie să se pregătească, de asemenea, pentru efectele schimbărilor climatice, prin aplicarea mai strictă a regulilor de construcție și asigurarea locuințelor care ar contribui la reducerea pagubelor în zonele de risc mare, la limitarea răspunderii publice în caz de dezastru.

În plus, este necesară o investiție în educația financiară, pentru a conștientiza populația cu privire la beneficiile și limitele asigurărilor, pentru a ajuta cetățenii să-și îmbunătățească situația financiară și nivelul de bunăstarea personală, inclusiv printr-un management mai bun al riscului financiar.

În concluzie, impulsul reformelor au adus frumoasa dvs țară, pe calea cea bună pentru alinierea la standardele privind veniturile și nivelul de trai din țările OCDE. Prin întreg procesul de aderare și prin evaluări de acest gen, sperăm să venim în sprijinul eforturile dvs de a continua pe calea cea bună și abia așteptăm să continuăm să lucrăm alături de dvs. și de guvernul român, atât în prezent cât și în viitor, pentru a vă ajuta să obțineți cele mai bune rezultate pentru poporul dvs. Vă mulțumesc, domnule prim-ministru! Vă mulțumesc tuturor!

Articol preluat de pe gov.ro