Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Culturii, Raluca Turcan, ministrul Economiei, Radu Oprea, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[embedded content]

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua şi bun găsit la şedinţa de informare publică după ședința Executivului de astăzi, vineri, 8 decembrie. Vreau să mulțumesc celor doi miniștri care vor participa la acest briefing de presă, dar, înainte de asta, vreau să punctez câteva decizii luate astăzi în ședința Guvern, care a alocat fonduri suplimentare pentru continuarea unor proiecte în comunități locale sau pentru susținerea unor domenii considerate prioritare. Le menționez pe următoarele: la Ministerul Dezvoltării vor merge în plus 500 de milioane de lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 300 de milioane de lei sunt pentru finanțarea Programului Național de Investiții ‘Anghel Saligny’ și 200 de milioane de lei pentru finanțarea Programului național de construcții de interes public sau social. Este vorba efectiv de acoperirea cheltuielilor pe 2023 a proiectelor aflate deja în desfășurare.
De asemenea, 37 de milioane de lei sunt destinate unor comunități locale în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Aceste localități sunt: Huedin, Brad, Hunedoara, Drobeta Turnu-Severin, Suceava, Vatra Dornei și Motru. Pentru finanțarea cheltuielilor din spitale, bugetul Ministerului Sănătății a fost suplimentat astăzi cu peste 190 de milioane de lei. Și încă o mențiune: fermierii români – persoane fizice și juridice – vor beneficia și în următorii 3 ani de subvenția pentru achiziția motorinei utilizate în agricultură. Guvernul a prelungit astăzi schema de ajutor de stat pentru agricultori până la finalul anului 2026. Vă reamintesc că, pentru anul în curs, subvenția acordată este de 1,529 lei pe litru de motorină, iar după anunțarea noilor praguri de accizare, în luna ianuarie, probabil, anul viitor, se va ajusta și acest prag de subvenție. Acum, revenind la miniștrii care ne fac onoarea să fie astăzi în fața dumneavoastră, vreau să menționez o hotărâre de guvern care a trecut astăzi de aprobarea executivului, o hotărâre care vine în sprijinul culturii, mai precis a producției cinematografice în România, prin Oficiul de Film și Investiții Culturale, iar doamna ministru Raluca Turcan va detalia personal această măsură. Bună ziua și bine ați venit!
Raluca Turcan: Bună ziua. Astăzi, Executivul a aprobat hotărârea de guvern prin care se consfințește, de fapt, deblocarea schemei de sprijin pentru industria cinematografică din România. Prin această hotărâre de guvern, se aprobă procedura de gestionare și evaluare a proiectelor din schema de sprijin pentru industria cinematografică și, de asemenea, procedura de realizare a plăților pe această schemă de ajutor de stat.
Aș dori să spun că această schemă de sprijin pentru industria cinematografică era o necesitate și, în același timp, funcționalitatea ei, o obligație a Guvernului, asumată și prin programul de guvernare. De ce spun că este obligația Guvernului? Pentru că schema a fost aprobată în anul 2018, a funcționat fără un cadru legal definit complet. Producători și investitori majori în această industrie au depus proiecte în speranța respectării angajamentului statului față de investițiile pe care ei le-au făcut, și anume de rambursare a unei părți de cheltuieli care au intrat în economia României. Din anul 2018, până în momentul de față, au fost depuse 138 de proiecte, dintre care 86 au fost aprobate, în valoare de 505 milioane de lei, adică 101 milioane de euro. Până în acest moment, Ministerul Culturii a preluat 31 de cereri de plată în valoare de 138 de milioane de lei, 12 proiecte deja aprobate pentru finanțare, care așteaptă semnarea acordurilor de finanțare și 24 de proiecte aflate în analiză. Aceste cifre, dincolo de faptul că arată un număr de investitori și o datorie a statului față de acești investitori, subliniază, de fapt, cât de așteptată era această schemă de ajutor de stat, România fiind ultima țară din Uniunea Europeană care nu aplica o schemă de motivare a marilor investiții în cinematografie. În același timp, prin această hotărâre de Guvern, până la data de 31 decembrie, vom efectua plățile pentru deciziile definitive în instanță. Și aș vrea să menționez că, până în momentul de față, avem cinci sentințe definitive în valoare de 5,5 milioane de lei și 12 care se află în etapă de recurs. Pentru fiecare zi pe care am parcurs-o de la momentul la care s-a preluat această schemă de către Ministerul Culturii de la Ministerul Antreprenoriatului, statul român, pentru deciziile definitive, a plătit de penalități. Așadar, în această sumă pe care noi o vom plăti am inclus și penalitățile pentru cei care au dat statul în judecată, întărind încă o dată, în felul acesta, cât de importantă este adoptarea acestei hotărâri de guvern și finalizarea implementării unei scheme de ajutor de stat pentru industria cinematografică. Închei spunând din nou că anul următor vom merge în paralel cu plățile pentru proiectele aprobare și în evaluare din anii precedenți, urmând ca, în paralel, așa cum am spus, să deschidem un nou apel de proiecte. Pentru funcționalitatea acestei scheme de ajutor de stat, exista o așteptare uriașă și, de altfel, în discuții pe care le-am avut cu investitori de profil, în România se anunță doar începând de anul viitor investiții de peste 200 de milioane de euro. Așadar, lucrul acesta cred că ne face să înțelegem cât de important este, pe de o parte, că Guvernul a adoptat această hotărâre de guvern, iar pe de altă parte că transmitem semnalul că începem plățile restante pentru deciziile din instanță și că anul viitor vom merge cu două acțiuni simultan: plăți restante și un nou apel de proiecte.
Mihai Constantin: Mulțumesc! Dacă sunt întrebări pentru doamna ministru.
Reporter: Doamna ministră, ați citit cu siguranță „Amintiri din copilărie”. V-aș întreba dacă acea formă reabilitată a Bojdeucii lui Ion Creangă seamănă cu acele case tradiționale descrise în lucrarea lui Ion Creangă, din punctul dvs. de vedere?
Raluca Turcan: Aici o să fac o clarificare care aș vrea să rămână pentru tot mandatul meu, și anume că un ministru al culturii nu are sarcina să-și dea cu părerea despre conținutul unor expoziții, modul în care sunt reabilitate anumite proiecte de investiții. Pot să am o opinie personală, însă dumneavoastră mă întrebați ca ministru al culturii și de aceea, ca ministru al culturii, vă menționez că am demarat o anchetă pe două paliere: o dată pe partea administrativă, prin Corpul de Control al ministerului, și, în același timp, o anchetă prin Institutul Național al Patrimoniului, pentru partea de calitate artistică. În momentul în care aceste două rapoarte vor fi finalizate, vi le voi prezenta. În același timp, nu pot să nu observ două lucruri: unul de înțeles, de suflet, de decență, și anume că oamenii chiar sunt preocupați de modul în care se presupune că s-a intervenit asupra unui obiectiv de patrimoniu identitar pentru noi; în același timp, am observat și o politizare excesivă a acestui subiect și eu, ca ministru al culturii, nu doresc să intru în dispute politice. Cred că oricine de bună credință, dă un search pe presă și se uită de unde au venit atacurile și ce forme au avut, se vede foarte limpede o politizare excesivă pe care eu nu o susțin.
Reporter: Pe de altă parte, la Castelul Peleș sunt mari probleme. Plouă acolo, acoperișul nu mai colectează apa, curge apa pe acoperiș şi sunt afectate basoreliefurile și podelele originale. Ce puteți face în acest caz?
Raluca Turcan: În cel mai scurt timp vom începe lucrările de intervenție la castelele Peleş și Pelișor. Din momentul în care am preluat mandatul și am fost să văd situația la fața locului în Castelul Peleş și, de asemenea, la Pelișor, am comasat și urgentat toate procedurile de intervenții și, în câteva zile, pentru că am semnat deja, prin Institutul Național al Patrimoniului, lucrările de intervenții în primă urgență la aceste două obiective de patrimoniu, vom începe lucrările. Am văzut starea gravă de deteriorare a acestor două obiective. Este revoltător și strigător la cer modul în care obiective de patrimoniu sunt deteriorate, punând în pericol existența lor, dar și a componentelor din interior. Și lucrul acesta vreau să vă menționez că nu este singular la castelele Peleş și Pelișor; lucrul acesta se întâmplă cu foarte multe investiții și cu foarte multe obiective de patrimoniu. De aceea, ca ministru al culturii, am prioritate zero demararea tuturor investițiilor posibile pe cadrul legal și pe bugetul pe care îl avem de reparare, restaurare a obiectivelor de patrimoniu.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Doamna ministru, o întrebare pe un alt subiect. Dumneavoastră ați fost vicepremier în Guvernul Cîțu. Aș vrea să vă întreb ce părere aveți despre ancheta DNA privind achiziția de vaccinuri din timpul pandemiei și, așa cum a spus astăzi Vlad Voiculescu, dacă nicio decizie importantă nu era luată de Cîțu fără Iohannis?
Raluca Turcan: Pentru documentarea corectă a dumneavoastră și a celorlalți reprezentanți ai mass-media, eu am fost ministrul muncii în Guvernul Cîțu.
Reporter: Și cum priviți această anchetă care îl vizează pe fostul premier din acea perioadă?
Raluca Turcan: În primul rând, vă pot spune un lucru pe care l-am spus de fiecare dată când există un demers al justiției, și anume justiția este independentă și își urmează calea. Ca om politic, nu pot să fac niciun comentariu, pentru că nu este profesionist din partea mea să mă pronunț cu privire la fondul unei anchete în justiție. La fel tratez și situația colegului fostului meu coleg, că s-a retras din grupul senatorial, dar am fost colegi în guvern; la fel privesc și situația domniei sale, cum privesc și situația oricărui om care, într-un moment sau altul, se confruntă cu justiția.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu și mulțumesc, doamna ministru, pentru prezența la această informare de presă. Vreau să continui briefing-ul cu o informație de asemenea substanțială, care a fost luată astăzi în ședință de Guvern. Este vorba de o ordonanță de urgență care vine să completeze legislația privind funcționarea instalațiilor și echipamentelor sub presiune. Sunt introduse măsuri mai stricte şi totul vine în urma tragediei de la Crevedia, pe care ne-o amintim cu toții, o tragedie în urma căreia s-au făcut și o serie de controale. O sinteză a acelor controale și rezultatele acestora vă va fi pusă la dispoziție, dar, în premieră, domnul ministru Radu Oprea o să detalieze și ordonanța de astăzi și demersurile care au construit decizia de astăzi a Guvernului. Domnule ministru, mulțumesc pentru participare și aveți cuvântul.
Ștefan-Radu Oprea: Mulțumesc mult de tot. Eu pot detalia controalele sau rezultatul controalelor din perspectiva ISCIR, pentru că această instituție se află sub directa coordonare a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului. Acesta este un grafic ilustrativ care arată câte controale au fost desfășurate în fiecare regiune, cu albastru, iar cu roșu sunt câte dintre instalațiile GPL au fost oprite – aproape 30% din cele 2.258 de controale efectuate – mai precis la 29,5% a fost oprită activitatea și s-au propus sancțiuni de 1.171.000. Restul detaliilor trebuie să le dea Ministerul Administrației și Internelor, pentru că aceste controale au fost dispuse prin ordin al ministrului administrației și internelor din dispoziția premierului. Am pornit de la aceste controale pentru a vedea ce nu a funcționat, ce nu funcționează și cum putem reglementa. Am constatat că foarte multe instituții veneau în control fără a exista o modalitate unitară de a opri o activitate care este constatată ca fiind neconformă. Și atunci, prin această ordonanță venim și modificăm un cadru legislativ mai larg, astfel încât ISCIR să poată emite o autorizație provizorie de funcționare, având și competențele ca autorizația de funcționare pentru instalațiile de tip GPL, skid GPL, să poată să fie retrasă atunci când ISCIR constată că anumite prevederi care au stat la baza eliberării autorizației, cum sunt cele din memoriul tehnic, au fost încălcate sau oricare altă instituție care vine și controlează, cum ar fi IGSU sau autoritatea locală constată că au fost încălcate prevederile din documentațiile pe care ei le-au emis. Dacă aceste prevederi sunt de natură de a aduce prejudiciu grav cetățenilor, informează imediat, în termen de maxim 48 de ore ISCIR care vine în control, retrage această autorizație. Deci astăzi avem o procedură ca în cazul în care se constată deficiențe la aceste instalații de tip SKID, să poată fi oprită activitatea și să nu mai avem acel caz în care IGSU a încunoștiințat foarte multe instituții din statul român, dar ele nu au putut acționa. Astăzi reglementăm acest lucru, cum de asemenea am văzut că existau camere de luat vederi din dispoziția ANAF la fiecare dintre aceste instalații, mărim zona de competență și către ISCIR pentru a putea folosi bazele de date și a vedea ce se întâmplă la aceste instalații, astfel încât, dacă este cazul, să putem merge cu partea de constatare, de control, de aplicare de sancțiuni și care pot duce până la închiderea instalațiilor, până la retragerea autorizației de funcționare. Mulțumesc și dacă sunt întrebări.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru, mă scuzați, o întrebare. Ieri a apărut un proiect de ordonanță de urgență care vizează, printre altele, și majorarea salariilor, indemnizațiilor demnitarilor cu 5%. Cum vi se pare și dacă ați fi de acord în momentul în care se va negocia în coaliție o astfel de măsură?
Ștefan-Radu Oprea: N-am văzut un astfel de document. Recunosc că am fost în delegația din Statele Unite condusă de către premierul Marcel Ciolacu. Am ajuns azi-noapte, după 20:00, n-am văzut un astfel de document, dar eu cred că nu este cazul, ținând cont de ceea ce am hotărât până acum, că într-un efort de reducere a cheltuielilor, statul trebuie să fie solidar cu mediul de afaceri și în calitate de ministru al economiei, antreprenoriatului și turismului, pentru că am fost în acest dialog consolidat cu mediul de afaceri împreună cu premierul Marcel Ciolacu, în care mediul de afaceri a spus că înțelege constrângerile în care suntem astăzi, pentru că suntem într-o situație de deficit, într-o procedură de deficit excesiv generată de către un fost premier – o să și numesc, pentru că vinovații trebuie să aibă nume – se cheamă Florin Cîțu. Au spus că înțeleg efortul pe care trebuie să-l facă, dar el trebuie să fie egal în toată societatea, deci inclusiv în sistemul de stat. Și din această perspectivă cred că un astfel de lucru nu este de bun augur.
Reporter: Și un raport, astăzi, al Fondului Monetar Internațional, printre altele, spune și că ar trebui ca în perioada următoare statul să vină cu noi măsuri, chiar dacă au fost bune măsurile care au fost adoptate în ultimele luni fiscale vorbind ar trebui să vină cu noi măsuri până la 2% din PIB, adică peste 30 de miliarde de lei pentru a putea să ajungem pe o traiectorie corectă din punct de vedere al deficitului. Cum vi se pare? Ar trebui să avem noi măsuri?
Ștefan-Radu Oprea: Credeam că vreți să spuneți despre alt raport pe care l-am citit astăzi, făcut de Banca Mondială, Institutul Financiar, care vorbea despre faptul că 2020 până astăzi, de la 24,7%, cred, au crescut Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, ținând cont și de nivelul salariilor, la peste 70%, cred că undeva și la 75%, că avem o convergență foarte rapidă, că am avut o creștere economică consolidată în acești ani de 3,5%, că avem o creștere economică mare în comparație cu celelalte state din Uniunea Europeană de astăzi. Credeam că vrem să vorbim și despre lucrurile bune care se întâmplă în România. Ele există, dar de obicei le ignorăm și nu vorbim. Știți că eu sunt un împătimit să vorbesc despre povestea de succes a antreprenorilor din România, care și ei sunt parte la aceste cifre statistice despre care v-am vorbit mai devreme. Evident că fiind în procedură de deficit excesiv, trebuie și avem anumite angajamente pe care guvernele, Guvernul României, cu diverșii reprezentanți de la momentul respectiv, și le-au luat. Sunt aceste măsuri care au fost deja luate. Eu personal cred că și anul acesta și anul viitor, cu măsurile care deja au fost luate, perspectiva de descreștere a deficitului bugetar, tendința este una certă și că lucrurile acestea vor fi înțelese foarte clar și de către Comisia Europeană și celelalte instituții care fac analiză și prognoză sau dau calificative de rating de țară asupra României.
Reporter: Bună ziua! Adrian Vasilache de la Hotnews. Legat de vizita în SUA, ați fost alături de premier și v-ați întâlnit cu mai multe companii americane – Lockheed Martin, Google. Dacă ați putea să ne spuneți concret: anul viitor ce am putea să vedem în România în urma acestor negocieri? S-a vorbit despre un centru de date Google, s-a vorbit despre un centru de mentenanță pentru F-16. Ne puteți spune ceva mai mult? Ați stabilit niște vizite, demersuri în perioada următoare?
Ștefan-Radu Oprea: Pot să vă spun că în a treia săptămână din luna ianuarie, deci la începutul anului, vicepreședintele Lockheed Martin, care răspunde de cooperarea industrială și de relațiile internaționale, va fi în România. Va fi la Cluj, o dată, pentru semnarea unui acord, memorandum, protocol, nu știu exact care este forma actului respectiv, în care Lockheed Martin cooperează cu Universitatea în domeniul Inteligenței Artificiale, dar în același timp va fi și la București pentru a începe împreună demersurile de constituire a acestui Centru regional de mentenanță pentru ceea ce produce Lockheed Martin, nu vorbim doar despre F-16, sunt și multe alte produse, echipamente ale Lockheed Martin. O parte sunt deja efective la companiile private din industria de apărare. Ne dorim consolidarea, ne dorim extinderea capacităților noastre la nivel regional și atunci probabil că va fi nevoie de extinderea capacităților de mentenanță în România. Va veni în a treia săptămână din ianuarie, în ideea de a construi un plan de acțiune foarte clar, cu termene, cu responsabilități pentru fiecare dintre părți, astfel încât acest demers să fie făcut într-un timp cât mai scurt. Ați văzut cât de repede s-au întâmplat lucrurile cu centrul de pregătire a piloților pentru F-16. Și aici Ministerul Apărării Naționale a avut un rol determinant.
Reporter: Se știu valoarea investiției sau a numărului de angajați în acest nou centru regional?
Ștefan-Radu Oprea: Este prea devreme pentru a vorbi despre așa ceva. Suntem în etapa de a identifica exact nevoile regionale și de aici vom avea toate informațiile.
Reporter: E un joint venture? Adică premierul a spus că va fi un joint venture cu Lockheed Martin.
Ștefan-Radu Oprea: Cu certitudine veți afla în momentul în care vom face lucrurile respective împreună. Primul pas este deja făcut. În a treia săptămână, vicepreședintele Lockheed Martin va fi aici în România.
Reporter: Legat de Google, știți ceva detalii?
Ștefan-Radu Oprea: Am fost sigur prezent și la Google. Apreciez că a fost o discuție foarte bună, un entuziasm al celor de la Google referitor la calitatea inginerilor de aici, din România, au spus că dintre cei 350 de angajați, 300 sunt softiși, lucrează direct în domeniu și ne-au făcut o comparație cu alte state unde au astfel de birouri, spunând că cele din România sunt extrem de performante. N-aș vrea să dau detalii, să nu se supere alte state din jurul nostru, dar își doresc să își sporească prezența în România, iar discuțiile au fost concrete, despre nevoia de a fi implicați în efortul României de digitalizare, cloud guvernamental. Cred însă că detalii poate să dea colegul meu Bogdan Ivan, care răspunde în mod direct de acest domeniu.
Reporter: Eu aș vrea să ne dați mai multe date despre industria de apărare, despre ideea de revigorare a industriei de apărare, pentru că tot vorbeam de F-35, și dacă există vreun plan pentru ca România să nu mai devină achizitor de echipamente militare de peste hotare. Și în condițiile în care există acel plan european pentru a revigora industriile de apărare în contextul războiului din Ucraina, dacă la nivel local, în România mă refer, există vreun plan și în contextul mișcărilor de proteste ale angajaților din industrie, celor care au mai rămas, puțini.
Ștefan-Radu Oprea: Sigur că există un plan. Există astăzi capacități de producție din România în domeniul industriei de apărare. Vorbesc aici despre companiile de stat, pentru că avem și companii private în domeniul industriei de apărare, dar în controlul, coordonarea directă a ministerului sunt cele cu capital de stat. Sunt companii cu capital de stat care lucrează astăzi în trei schimburi. Deci sunt companii de stat unde există dotări, unde există un management performant, unde există capacități de producție care sunt apreciate și de către experții pe care i-am chemat să ne ajute să vedem ce trebuie să retehnologizăm, pentru a putea să ne adaptăm la standardele NATO. Vorbesc aici despre muniție, vorbesc aici despre…
Reporter: Nu, despre producția de gloanțe, că nu… ci de înaltă tehnologie. Gloanțe produc și acasă.
Ștefan-Radu Oprea: Nu-i chiar așa. Aici sigur că poate să fie o discuție detaliată pe acest subiect.
Reporter: Oricum, nici pulberi nu avem.
Ștefan-Radu Oprea: Avem nevoie de muniție. Ceea ce se întâmplă în proximitatea granițelor țării arată această nevoie și de aceea există și programul european pentru sporirea acestor capacități, finanțare europeană prin ASAP pentru muniție și pulberi. Ne dorim să depunem un proiect pe ASAP împreună cu un partener german. Suntem încă în discuții referitoare la a înființa împreună un joint venture. Sunt acolo anumite condiții care nu pot fi acceptate de către statul român și suntem în discuții în continuare. N-aș vrea să intru în foarte multe detalii pe acest subiect. Cu certitudinea avem aceste nevoi, au fost identificate, au fost făcute inspecții cu mai mulți parteneri în ultimii ani, cu mai mulți posibili parteneri, cu mai mulți posibili producători. Într-un termen extrem de scurt vom avea și soluția. Dorința mea este să depunem acest proiect pe fondurile europene, de aceea lucrăm foarte intens în speranța că vom putea să ne încadrăm în termenul care este foarte scurt, acela de 13 decembrie.
Reporter: Întrebarea era mai mult pe partea, repet, de înaltă tehnică și de cercetare militară, pentru că în momentul de față pulberile le luăm, dacă le luăm din India sau Serbia și producem obuze și gloanțe, minimal.
Ștefan-Radu Oprea: Nu producem doar obuze și gloanțe, producem și produse de înaltă tehnologie.
Reporter: Care?
Ștefan-Radu Oprea: Piranha V este produsă în România, este un joint venture, sunt livrate către Ministerul Apărării Naționale deja, le-ați văzut și la paradă, de altfel, de 1 decembrie. Este o certitudine că avem nevoie de înaltă tehnologie. Este o certitudine că avem nevoie de transfer tehnologic pentru tehnologiile noi, care sunt adaptate la standardele NATO. Lucrurile acestea se întâmplă în baza Planului de Înzestrare al Armatei, pentru că avem nevoie să răspundem nevoilor de securitate ale României, ale Ministerului Apărării Naționale și a celorlalte ministere, pentru că aici vorbim și de Ministerul Administrației și Internelor sau celelalte ministere care au nevoie de echipamente cu specific producției de apărare din România. Suntem în discuții cu mai mulți parteneri din Europa și din Statele Unite ale Americii, care au venit să vadă capacitățile de producție din România, în ideea de a face împreună investiții în fabricile de armament din România, pentru a avea echipamente de toate felurile la standarde NATO. Nu uitați, însă, și industria privată. Sunt companii care dezvoltă proiecte cu o tehnologie înaltă.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru.
Reporter: Aș mai avea o întrebare. Cu cât ar putea să crească acciza la carburanți în 2024?
Ștefan-Radu Oprea: Nu știu cât, cu cât trebuie. Aici cred că domnul Boloș este cel mai în măsură să vă răspundă la astfel de întrebări. Cu cât ar putea sau cu cât, văd în ultima vreme că din partea Ministerului Finanțelor Publice vin tot felul de idei pe care sper că ceea ce am citit în presă nu este adevărat, că nu cred că ar fi putut să fie. Cu certitudine nu sunt în folosul mediului de afaceri ideile pe care le-am citit în presă și atunci sper ca astfel de lucruri să nu fi fost într-adevăr, să nu fi trecut sub nicio formă de nicio etapă de avizare. Contez pe lucrul acesta.
Reporter: Domnul Boloș este într-o contradicție cu guvernul?
Ștefan-Radu Oprea: Nu, sub nicio formă. Nu lucrul acesta l-am spus, am spus că am citit în media anumite lucruri pe care ați spus că au fost emise de către Ministerul Finanțelor Publice, anumite idei. Apoi am văzut că domnul Boloș a spus că așa ceva nu a avizat niciodată. Contestă acest lucru, că astfel de lucruri nu vor fi avizate niciodată pentru că nu sunt în sprijinul mediului de afaceri din România.
Reporter: Mulțumesc!
Ștefan-Radu Oprea: Şi eu vă mulţumesc!
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu, domnule ministru. Ţin să vă aduc aminte că va urma un comunicat de presă care va detalia deciziile luate astăzi de executiv, comunicat de presă care va include și statistica controalelor prezentate de domnul ministru. Vă stau la dispoziție dacă aveți întrebări.
Reporter: V-aș întreba, domnule Constantin, există un comunicat al unui sindicat al poliției care spune că polițiștii ar putea să facă grevă și să nu meargă toți la secțiile de vot în timpul alegerilor din 2024, dacă nu primesc restanțele salariale. Cum vedeți acest mesaj? Cum se vede de la Palatul Victoria acest avertisment?
Mihai Constantin: Da, este un mesaj proaspăt și nu pot decât să spun că un astfel de anunț, venit cu, poate, cu cel puțin șase luni înainte de eventualitatea intrării sale în efect, nu e decât în clipa de față, sper, un argument în dialogul care e deschis între toate grupurile profesionale și entitățile guvernamentale aferente pentru a soluționa litigiile pe care le au în discuție.
Reporter: Și încă o întrebare: dacă în cadrul Guvernului s-a discutat despre un calendar privind adoptarea legii bugetului de stat pentru anul viitor?
Mihai Constantin: În cadrul Guvernului nu, dar, evident, există angajamente că acest proiect trebuie să ajungă în parlament în luna decembrie și pentru a compensa absența din țară în delegația foarte fructuoasă de altfel în Statele Unite a premierului, acest weekend va fi un weekend de lucru și pe palier politic, și pe palier administrativ, pentru a avansa cât se poate de mult proiectul de buget. Și acuma nu vreau eu să-mi asum un termen, dar e destul de probabil să vedem în următoarea ședință de Guvern un astfel de proiect. Luați declarația mea cu rezerva că multe lucruri se pot întâmpla, dar e, cred că aș putea spune, prioritatea zero în această clipă pe agenda guvernamentală. Vă mulțumesc foarte mult pentru prezență! Weekend plăcut, în măsura posibilităților și să ne revedem sănătoși!