Briefing de presă la finalul ședinței de guvern susținut de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, si de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[embedded content]

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit tuturor la sesiunea de informare publică după ședința de Guvern, de astăzi, joi, 4 aprilie 2024. Încep cu o ordonanță de urgență adoptată de Executiv cu un impact social substanțial. Se referă la ajutorul dat pentru tinerele mame aflate în situații defavorizate, adică cele cu venituri mici, cele aflate în situații critice de viață sau mame de vârstă minoră. Acestea vor primi un ajutor financiar în valoare de 2.000 lei, acordat o singură data, pentru fiecare copil nou-născut. Mamele vor putea cumpăra cu banii primiți produse specifice trusoului pentru nou-născut, necesare îngrijirii, respectiv scutece, produse pentru toaleta copilului, articole de vestimentație pentru nou-născut, produse sanitare și medicale pentru cuplul mamă-nou-născut. Este o formă de sprijin de care au beneficiat mamele aflate în situații defavorizate în cursul anului trecut. Avem și un cuantum, 13.548 de trusouri au fost susținute de către stat prin acest mecanism, iar acest program este extins prin ordonanța de urgență adoptată astăzi și pentru perioada 2024-2027. Bugetul total destinat acestui program este de 120 de milioane de lei, fonduri disponibilizate pentru România prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate. Aceeași ordonanță de urgență a fost amendată în cadrul ședinței de Guvern, pentru a include și o măsură socială de ordin medical, de asemenea mult așteptată, și anume scutirea de la plata contribuției sociale pentru indemnizațiile de concediu medical în cazul gravidelor, al mamelor cu copii bolnavi, al pacienților cu afecțiuni oncologice și pentru cazurile de urgență. Continui acum cu un proiect de lege aprobat astăzi de către Executiv, care ține cont de bunele practici europene și este menit să clarifice parcursul profesional al personalului de cercetare, dezvoltare și inovare. Înainte de a-l invita pe domnul ministru al cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, să ne ofere informații suplimentare, țin să mai precizez că acest proiect de lege a fost trimis către Parlament pentru procedură de urgență, prin decizia Guvernului, și a fost elaborat în urma colaborării dintre minister, Academia Română, Consiliul Național al Rectorilor și Consiliul Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare din România. Domnule ministru, mulțumesc, așadar, că veniți personal să puneți o perspectivă corectă asupra viitorului cercetării, care știu că este o preocupare constantă a ministerului pe care îl conduceți.
Bogdan Ivan: Vă mulțumesc foarte mult! Este chiar obiectul principal de activitate al ministerului. Mulțumesc mult pentru prezentare și pentru susținere! Bună ziua tuturor! Este vorba despre unul dintre cele mai importante proiecte menite să dea un suport direct cercetătorilor din România și să-i aducă la același statut pe care îl au cercetătorii din alte state membre ale Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, astăzi, prin acest proiect, modificăm o legislație învechită de peste 20 de ani. Ultimele modificări au avut loc în anul 2003 și în anul 2004, iar prin acest model extrem de important facem un salt înspre ceea ce înseamnă statutul cercetătorilor din România, similar cu cel din marile centre de cercetare din statele occidentale. Practic, prin acest proiect de lege se echivalează – și ăsta este un element extrem de important -, se echivalează veniturile cercetătorilor din România cu cele ale cadrelor didactice universitare din România, tocmai pentru a fi atractiv și din punct de vedere financiar. Astăzi, România are aproximativ 10.000 de cercetători care lucrează fie în universități, fie în institutele de cercetare, fie în mediul privat. Și, din această perspectivă, se creează un cadru competitiv prin care atât acei cercetători foarte buni care sunt plecați în afara țării să aibă motivația de a se întoarce în România, dar mai ales cei care sunt acum pe băncile școlii să știe că pot să aibă predictibilitate, pot să aibă o carieră și să aibă un prestigiu aici, acasă. România se bucură astăzi de cel mai mare număr de IT-işti raportat la numărul de locuitori, raportat la 1.000 de locuitori din Europa și este locul șase în lume. Devansează de departe inclusiv Statele Unite ale Americii. Din acest punct de vedere, prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, prin mințile genialele ai tinerilor IT-işti, România devine una dintre cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare. Este evident că această măsură, extrem de importantă, asumată de către Guvernul României, în baza angajamentelor pe care le-am luat din PNRR, vine complementar cu ceea ce am setat în ultimele luni și anume investiții record în ecosistemul de cercetare și inovare, în total 10 linii principale pe această schemă, de la centrele de excelență până la bursă, până la proiecte de transfer tehnologic către piață, într-o formă în care ecosistemul de cercetare să fie unul activ. Suntem în acest în această etapă. Urmează să venim în perioada următoare și cu mai multe proiecte pe care le vom dezvolta. Urmează să fie finalizată procedura pentru centrele de excelență, în valoare de 320 de milioane de euro în proiecte multianuale. Și în această formă putem să spunem că am deschis proiecte multianuale în valoare de aproximativ un miliard de euro pentru tot ecosistemul de cercetare din România. Dacă sunt întrebări din partea dumneavoastră, cu foarte mare drag le răspund.
Reporter: Cu cât vor crește mai exact salariile cercetătorilor? Dacă ne puteți da un exemplu, după ce, iată, s-a adoptat acest proiect de lege.
Bogdan Ivan: Pot să vă dau niște exemple aproximative, pentru că vorbim despre grile de salarizare diferite, vorbim despre un cadru general. Odată adoptat acest statut, urmând ca, atunci când se va aplica, începând cu anul viitor, legea salarizării unitare, să fie echivalată, de exemplu, funcția de cercetător științific unu – cu cea de profesor universitar ca venituri, cea de cercetător științific doi – cu cea de conferențiar universitar și, automat, poate să fie o creștere care să ducă, acum vă spun aproximativ, chiar și la peste 50% din veniturile actuale.
Reporter: Domnul ministru Radu Oprea vorbea zilele trecute despre realizarea unei drone românești. Guvernul se pregătește să lanseze o dronă românească. Ați avut discuții cu dânsul, cum se va face mai clar acest proiect?
Bogdan Ivan: Am avut discuții atât cu domnia sa, cât și cu domnul ministru Angel Tîlvăr, ministrul apărării naționale, tocmai pentru că este un efort comun al României, nu doar al unui minister. În momentul de față, la nivelul ministerului nostru, prin institutele de cercetare pe care le avem, vă dau exemplu, INCAS, COMOTI, deja avem conceptul la cel puțin 10 drone care au autonomie până la șase ore unele dintre ele, unele care sunt de dimensiuni foarte reduse, iar unele care pot să aibă inclusiv autonomie 24 din 24, care sunt conectate prin niște dispozitive extrem de sofisticate. Din acest punct de vedere, România are minți geniale. Am stat la aceeași masă, urmează să avem și o întâlnire împreună cu cei doi miniștri de resort, cu cel al economiei și cu cel al apărării, tocmai pentru a asigura o viziune integrată pe proiectul de drone al României. Din acest punct de vedere, noi, ca minister, venim cu tot ceea ce înseamnă expertiză în domeniul de cercetare, plus cercetarea aplicată. Împreună cu Ministerul Economiei, facem transferul către piață și transferul tehnologic către piață și ne-am bucura foarte mult ca unul dintre beneficiarii a acestor proiecte să fie și Ministerul Apărării din România, și nu numai. Vorbim despre o piață internațională într-o dinamică permanentă și mi-aș dori ca dronele din România să ajungă în toată lumea.
Reporter: Asta ce înseamnă mai exact, unde s-ar putea face această dronă? Câți cercetători ar putea participa la acest proiect?
Bogdan Ivan: Pot să vă spun că astăzi, de exemplu, doar în cazul Institutului INCAS, sunt peste 300 de cercetători care lucrează la proiecte direct legate de dronă sau proiecte conexe legate de acest concept foarte important. Avem tineri foarte buni și am mare încredere că ceea ce au pregătit, eu le-am văzut cu ochii mei, adică nu vorbesc din brief-uri, vorbesc din practică, chiar au șansa de a fi competitivi pe piața internațională.
Reporter: Aveți cumva niște date, când ar putea începe efectiv realizarea acestor drone?
Bogdan Ivan: În momentul de față, suntem la nivelul de concepte, avem mai multe concepte pe masă și atunci când vom ajunge la optimizarea și clasificarea care ar fi cele mai bune modele care sunt transferabile către piață este evident că atunci o să începem efectiv și producerea lor în România. Este prematur să avansez niște termene în condițiile în care urmează doar să profilăm foarte clar care sunt acele modele care și merită să fie puse în piață.
Reporter: Ce servicii publice vor fi digitalizate în perioada următoare? La ce ar trebui să se aștepte românii?
Bogdan Ivan: Vă dau o veste foarte bună. Urmează ca săptămâna viitoare să publicăm în SEAP foarte așteptatul proiect de Cloud guvernamental dedicat, acel proiect care a venit în urmarea renegocierii PNRR-ului, care va fi baza pentru arhitectura tehnică a infrastructurii informatice a statului român. În această bază lucrăm în paralel la aplicația unică a statului român, pentru care am semnat acum două săptămâni contractul de execuție. Acolo avem termen un an și jumătate până în septembrie 2025, dar în urma discuțiilor tehnice pe care le-am avut, atât cu colegii din minister, cât și cu companiile care au câștigat această procedură de achiziție publică, ne propunem să devansăm foarte mult acest termen înspre începutul anului 2025, final de an 2024, început de an 2025. Şi aici urmează, așa cum am mai spus-o, să avem cele mai de bază servicii ale statului român, de la documentele de identitate – permis, buletin, pașaport, evenimentele de viață precum naștere, căsătorie, divorț, deces. Și, cel mai important, prin această interconectare cu hub-ul de la Ministerul de Interne, în ultimii doi ani – și urmează să fie finalizat acest proiect în luna mai a anului 2024 – au fost digitalizate peste 68 de milioane de documente personale, începând cu anul 1921. Vorbim despre un proiect mamut împreună cu cei de la Ministerul de Interne pe care o să-l aducem în practică pentru oamenii din 2024. De asemenea, tot acolo, prioritar este pentru noi să asigurăm inclusiv înscrierea la o formă de învățământ, la universitate, înscrierea la bacalaureat, la examenul de capacitate, înscrierea la liceu sau la școală să fie la un click distanță pentru părinți și pentru tineri; de asemenea, începând cu acest an, toate diplomele de studii care o să fie emise de către Ministerul Educației o să fie dublate de un cod QR, tocmai pentru a avea validarea că aceste diplome sunt unele corecte și pot să fie citite, ca să zic așa, de orice angajator din întreaga lume. Mai mult, atunci când vorbim despre schimbarea proprietății unui imobil, acesta va putea să fie făcută în cadrul acestei aplicații și, de asemenea, înmatricularea unei mașini sau programarea pentru verificarea tehnică la Registrul Auto Român va putea să fie făcută tot prin intermediul acestei aplicații. V-am dat câteva exemple simple care sunt priorități pentru noi. În total, o să ajungem, în prima etapă, adică până la finalul anului 2025, cu primele 30 de servicii publice pe care o să le oferim prin intermediul acestei aplicații, dar nu este limitativ acest număr. Urmează, de asemenea, să creștem până la 60 servicii publice până la jumătatea lui 2025.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, legat de portofelul digital european, când l-am putea vedea implementat în țara noastră și, practic, ce vom putea pune în el?
Bogdan Ivan: Este un concept care se integrează cu ceea ce am spus mai devreme, cu acea aplicație unică a statului nostru. Avantajul foarte mare atunci când vorbim despre portofelul digital european este faptul că este interconectat și cu nodul eIDAS. De asemenea, finalul anului 2024, începutul anului 2025, de asemenea, avantajul foarte mare pentru oameni este faptul că cetățenii români, care se află într-o altă țară vor putea să aibă parte de trasabilitate atunci când vorbim despre documentele lor personale, când vorbim despre documentele care atestă vechimea în muncă, de exemplu. Dacă e un cetățean român care muncește acum în Spania și va ieși la pensie acolo, automat datele referitoare la vechimea sa în muncă din România vor putea fi partajate cu cele din Spania şi nu va mai fi nevoit omul să vină până în România, să piardă câteva zile pe la ghișee și să scoată documente doveditoare ale muncii. Așa că vorbim despre documentele personale, documentele care atestă vechimea în muncă, documentele de studii. Acestea sunt principalele prevederi pe care le va conține.
Reporter: Așadar, oamenii ar putea, după ce va fi implementat, să-și lase buletinul acasă și practic doar să meargă cu telefonul unde au nevoie de un act de identitate?
Bogdan Ivan: Există și acest principiu, acum exemplele sunt multiple. Vorbesc inclusiv despre faptul că în acest wallet (n.n portofel digital) vom putea să avem și diplomele de studii care vor avea un cod QR care va putea fi citit atât de poliție, când te va opri pe stradă sau la volan, într-un format foarte simplu, doar printr-un simplu scanner.
Reporter: Statele Unite ale Americii împreună cu Marea Britanie au semnat un acord, un acord istoric, am putea spune, în ceea ce privește inteligența artificială. Cât de mult ne-ar putea ajuta și cât de mult ar putea ajuta țara noastră acest acord în ceea ce privește inteligența artificială și dacă am putea să facem și noi un acord cu Uniunea Europeană, de exemplu?
Bogdan Ivan: În momentul de față, în 13 martie, a fost votat în Parlamentul European documentul AI Act, care este unul extrem de important. Noi, ca țară, din 26 septembrie anul trecut, am lansat în dezbatere publică strategia României de inteligență artificială. Chiar săptămâna aceasta am trimis-o către alte ministere pentru avizare, după ce am primit foarte mult input tehnic din partea companiilor. Aici sunt două aspecte extrem de importante: o dată ceea ce poate să prevadă reglementări foarte clare în privința implementării inteligenței artificiale în viața de zi cu zi, dar și protecția datelor personale, iar pe de altă parte, o oportunitate uriașă pentru ecosistemul de cercetare, pentru universități, pentru companiile care investesc în acest nou concept. Și pot să vă dau un singur exemplu. Acum suntem pregătiți pentru un consorțiu format din nouă universități la nivelul României, pentru o finanțare de peste 60 de milioane de euro din bani europeni, tocmai pentru studiul/impactul inteligenței artificiale asupra economiei și asupra societății. Din alt punct de vedere vreau să vă spun că în urmă cu aproximativ trei săptămâni am semnat un acord de extindere a unui parteneriat extrem de important între Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și gigantul american Lockheed Martin prin care vom dezvolta un centru de inteligență artificială al companiei în Europa, direct în Cluj-Napoca, ceea ce înseamnă automat un foarte mare plus pentru ecosistemul din România. Să fac o sinteză. Suntem pregătiți și suntem aliniați atât cu partenerii de peste ocean, cu Statele Unite ale Americii, cu partenerul nostru strategic, dar și cu cei din Comisia Europeană, cu Bruxelles-ul, în contextul în care pentru AI Act România a avut un imput foarte serios atunci când vorbim despre forma finală a acestuia și intenționat am așteptat ca să fie adoptat la nivel european, tocmai pentru ca atunci când noi venim cu legislația din România și o adoptăm în cadrul Guvernului, să fim pe aceeași lungime de undă cu prevederile internaționale.
Reporter: Ce se întâmplă mai departe cu legea deep-fake? Ştim că ar fi trebuit să fie adoptată în Parlament, mai apoi a fost retrimisă la comisii. În ce stadiu se află și dacă aveți alte discuții cu parlamentarii sau cu…?
Bogdan Ivan: În momentul de față este retrimisă la comisii tocmai pentru a ne asigura că are o formă care să nu contravină altor acte normative, atât naționale, cât și europene. În momentul de față avem activ ”Digital Services Act”, care prevede foarte clar modul în care noile tehnologii pot să fie folosite și modul în care se fac anumite reglementări, inclusiv modul în care conținutul video deep-fake creat cu inteligență artificială generativă, poate să fie păstrat pe platformele de socializare și de entertainment. Și din acest punct de vedere avem această aliniere cu standardele europene și este evident că trebuie să verificăm la nivelul Parlamentului în ce stadiu este această lege, dar cu siguranță că se actualizează în momentul de față și urmează să fie adoptată.
Reporter: Când ar putea să fie adoptată?
Bogdan Ivan: Mi-e greu să vă spun, pentru că nu reprezint Parlamentul şi, automat, nu am de unde să vă spun care va fi decizia din Parlament.
Reporter: Ar putea fi până în luna iunie?
Bogdan Ivan: Ca să răspund cu un alt răspuns decât ceea ce m-aţi întrebat, la ideea de bază, în momentul de faţă, împreună cu marile companii de tehnologie, împreună cu Biroul Electoral Central, împreună cu alte şapte instituţii din România, profilăm de un hub electoral, care va avea ca şi scop o legătură directă a autorităţilor din România cu marile companii care gestionează platforme de social media şi de entertainment, tocmai pentru a ne asigura că astfel de conţinut deepfake ajunge foarte greu pe aceste platforme şi sunt filtre tehnice foarte puternice care împiedică conținutul deep fake să ajungă acolo. În situația în care ajunge el trebuie obligatoriu marcat ca fiind un conținut nereal, care este creat cu inteligență artificială generativă și, automat, în situația în care totuși din greșeală trece aceste filtre, să poată să existe un mecanism foarte rapid de eliminare a lui de pe platformele de socializare.
Reporter: Deci, ca să înțelegem exact, este vorba de un parteneriat cu Biroul Electoral Central în vederea alegerilor.
Bogdan Ivan: Este vorba despre un memorandum pe care o să îl adoptăm în aproximativ o săptămână în Guvern, în care Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, împreună cu ANCOM, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Protecția Consumatorului, împreună cu Consiliul Concurenței, împreună cu CNA, suntem în stadiul în care implementăm la nivelul României directiva explicită pe Digital Services Act și tot ceea ce înseamnă date din AI Act și tot mecanismul prin care vom putea să ne asigurăm că nu ajungem ca aceste noi prevederi, aceste noi tehnologii să poată să interfereze în sistemul de campanie electorală, de la campanii politice agresive, false, până la conținut care este creat cu inteligența artificială și nu reflectă realitatea și apare pe rețele de socializare și până la tehnici de marketing care să împiedice prezența la vot.
Reporter: Pe același subiect și separat de adoptarea celor două acte, implementarea în legislația națională a Digital Services Act și, cu Inteligența Artificială, aţi spus că România, separat, negociază un mecanism, un canal de comunicare cu Meta, TikTok și Google, pentru ca statul, autorități ale statului, să raporteze conținutul ilegal de pe aceste platforme de socializare și să fie dat jos în câteva zeci de minute. În ce stadiu se află acest acord?
Bogdan Ivan: Mulțumesc pentru întrebare. Face parte din ceea ce am spus mai devreme, din acel hub electoral pe durata alegerilor, în care să existe foarte clar acest mecanism prin care conținutul, care a depășit filtrele tehnice pe care le-au intensificat în ultima perioadă marile companii, să poată să fie eliminat într-un termen cât mai scurt. Vorbim despre un efort comun a șapte instituții din țara noastră, în care CNA-ul are un rol extrem de important, în care Autoritate Electorală are un rol extrem de important și acum suntem la nivel de detalii cu platformele mari, care au o deschidere totală înspre acest mecanism.
Reporter: Deci, acest mecanism va fi revăzut în memorandumul care va fi adoptat într-o săptămână, spuneţi?
Bogdan Ivan: Exact. Exact. Acum este pe circuitul de avizare interministerială.
Reporter: Legat de regulamentul UE privind serviciile digitale, menit să combată conținutul ilegal și dezinformarea pe internet, 11 ONG-uri au avertizat ieri, și nu este prima dată, că felul în care România implementează acest regulament ar afecta foarte multe persoane, inclusiv fizice, juridice, peste ceea ce prevede regulamentul european, şi sunt …, în privința conținutului ilegal – defăimarea, spre exemplu, nu este prevăzută în legislația din România.
Bogdan Ivan: Încă n-am început implementarea lor, tocmai v-am spus că urmează să avem acest memoradum activ și după asta să lucrăm practic…
Reporter: Nu, legea a fost adoptată…
Bogdan Ivan: Da, în decembrie anul trecut. În momentul de față nu avem de unde să știm în decembrie toate detaliile din DSA. Odată ce el a fost adoptat în februarie, am putut să ne aliniem cu el. Vă garantez un singur lucru, că statul român n-o să vină cu reglementări suplimentare față de ceea ce a reglementat deja Comisia Europeană și n-o să vină cu restrângeri de drepturi, sub nicio formă.
Realizator: În legea română se spune că orice furnizor de servicii intermediare, fără a se face anumite…
Bogdan Ivan: Este reglementat deja în DSA, atunci când vorbim despre platformele mari, platformele mari fiind catalogate de la 45 de milioane de utilizatori în sus.
Reporter: Da, doar că la noi nu se face această mențiune.
Bogdan Ivan: E deja făcută. E deja făcută în legislația europeană, care are valoare de transpunere direct în România.
Reporter: Păi, noi trebuie să o aplicăm, să o transpunem. Şi asta vă spun, că ceea ce am transpus noi nu e ok.
Bogdan Ivan: Rămâne să vedem. Nu știu, nu vreau să intru acum pe fiecare detaliu. Ceea ce vreau să vă spun, cu siguranță că la nivel de juriști ai colegilor noștri cu siguranță că au pus în calcul această situație și, dacă a fost o eroare materială, cu siguranță că se va îndrepta.
Reporter: Revenind la Parteneriatul strategic cu SUA și investițiile companiilor americane în România, ce se mai aude cu acel centru de date Google în România? Mai e fezabil? Va fi în acest an aplicat, proiectul?
Bogdan Ivan: Este în interesul total al României. N-o să pot să vă răspund punctual, dar este în interesul total al României să devină un hub regional în privința noilor tehnologii și a capabilităților acestora. Prin urmare, orice investiție și la orice discuție pe care o avem cu o companie mare de tehnologie din Statele Unite ale Americii, în special, le facem această invitație de a fi parteneri înspre investiții directe strategice în România prin care să asigure servicii IT pentru întreaga regiune. Nu pot să vă spun un nume punctual, vreau doar să vă spun că avem discuții avansate cu mai multe companii foarte mari.
Reporter: Dar v-aţi mai întâlnit cu alți oficiali …
Bogdan Ivan: Am avut întâlniri, întâlniri multe cu toți reprezentanții marilor companii din Statele Unite ale Americii în această direcție. Sunt date pe care n-am voie încă să le dezvolt din punct de vedere public, în contextul în care încă nu sunt lucruri angajate oficial între cele două părți.
Reporter: Domnule ministru, referitor la vizita pe care a efectuat-o în China directorul Poștei Române, ați mai avut discuții cu acesta, ați primit vreun raport?
Bogdan Ivan: Discuțiile pe care le-am avut sunt la nivel practic. Am reușit să stingem acest conflict care a trenat de 114 zile la Poșta Română și mă bucur foarte mult și profit de ocazie ca să le mulțumesc atât partenerilor din sindicate, cât și partenerilor din managementul companiei pentru că am reușit să găsim o soluție de compromis și să găsim această creștere salarială de aproximativ 400 lei net pentru fiecare angajat al Poștei Române. Referitor la situația cu deplasarea în China, am cerut oficial un raport din partea mea pentru managerul companiei și îl aștept cu foarte mare interes.
Reporter: Deci, nu l-ați primit. Ştiţi cumva despre ce e vorba?
Bogdan Ivan: Până ieri nu l-am primit. N-am de unde să știu, în contextul în care n-am primit raportul oficial scris, că așa una este să avem un document clar, una e să vorbim pe vorbe.
Reporter: Este normal să nu fi fost informat? Dumneavoastră să nu aveți informații despre…?
Bogdan Ivan: Dacă mă întrebați pe mine, în calitate de minister care reprezintă acționarul majoritar al Companiei Poșta Română, atât la nivel formal, cât mai ales informal, este normal că trebuia să fiu informat. E un lucru care m-a deranjat foarte mult.
Reporter: Vor exista ceva sancțiuni sau, nu îmi dau seama?
Bogdan Ivan: Haideți să vedem despre ce este vorba înainte, ca să ne clarificăm foarte, foarte clar pe acest subiect. Deci, susținerea, susținerea mea pentru orice companie al cărui acționar este Ministerul Cercetări, Inovării și Digitalizării este una totală. Susținerea mea pentru închiderea acestui conflict de muncă a demonstrat că mă interesează foarte mult acest subiect și, când trebuie să găsim soluții, le găsim. Mă interesează foarte mult dezvoltarea companie, a capabilităților acesteia, a veniturilor acesteia și aștept cu foarte mare interes și o să am o întâlnire de lucru foarte clară cu managementul companiei chiar săptămâna viitoare, în care vorbim despre planurile de dezvoltare. Mă interesează ca această companie să crească și să se dezvolte și automat să aibă multe resurse pentru a da salarii mai mari și aștept cu mare interes și raportul referitor la vizita în China. Până acum n-am date, așa că nu pot să vă răspund, până când nu văd negru pe alb scris. Dar promit că imediat ce o să avem datele, o să vi le transmitem.
Reporter: Domnule ministru, vă pregătiți să aprobați un memorandum săptămâna viitoare, însă alegerile sunt pe 9 iunie. Ce efecte va produce acest memorandum și, dacă vorbim despre eliminarea unui conținut, vor exista și sancțiuni pentru cei care fac astfel de postări?
Bogdan Ivan: În ceea ce este specificat în corpul DSA, se vorbește inclusiv despre amenzi care pot să ducă, în cazul nerespectării grave a prevederilor regulamentului, până la amenzi de 7% din cifra de afaceri globală a companiilor. Deci, vorbim de amenzi usturătoare în situația în care se constată nereguli.
Reporter: Ce se întâmplă cu cel care face o postare, de exemplu, un român care face o postare care dumneavoastră spuneți că nu este conformă?
Bogdan Ivan: Păi, se poate ca acea postare să nu aibă succes, adică, să nu ajungă pe platformă, ăsta este primul lucru care se va întâmpla.
Reporter: Şi vă rog să ne spuneți exact despre aceste filtre. Nimeni nu știe nimic despre ele. Nu există o persoană care trebuie să aibă o specializare în domeniul în care este făcută postarea.
Bogdan Ivan: Vorbim despre lucruri care…
Reporter: Explicați-le românilor de acasă ce se întâmplă.
Bogdan Ivan: Vreau să fie foarte simplu. De exemplu, pentru că îl văd aici pe colegul meu, pe domnul ministru Burduja, în clipa în care imaginea domniei sale a fost folosită pentru o campanie mincinoasă de achiziție de acțiuni la o companie, este evident că nimănui nu-i place să fie într-o astfel de situație. De exemplu, astfel de situații nu vor mai putea să existe, dacă oricine va încerca să încarce un astfel de conținut, care nu este autorizat să îl încarce, adică, nu e nici Sebastian Burduja, nici Sorin Grindeanu, evident că platforma îi va bana acel conținut. Şi în această formă, vorbim despre niște filtre tehnice foarte clare, pe care companiile mari de tehnologie le au deja active, care le-au intensificat în urmă cu aproximativ 4-6 săptămâni și care prevăd astfel de lucruri. Iar în situația în care – și ăsta este un element element foarte important -, în situația în care în acel soft nu este foarte clar dacă respectivul conținut încalcă regulile comunității, atunci există persoane fizice care sunt contractate direct, specialiști care sunt contractați direct de către companii, care lucrează pentru aceste companii, care filtrează astfel de conținut mai special.
Reporter: Exemplu, acest conținut mai special, dacă ne referim la campania din România, de cine ar putea să fie filtrat? Daţi-ne niște exemple.
Bogdan Ivan: Păi, este filtrat de marile companii, care își asumă…
Reporter: Care marile companii? Vă rog să ne precizați, în clar.
Bogdan Ivan: Atât Meta, care conține Facebook, Instagram și WhatsApp, Google, TikTok, ei sunt principalii provideri. Evident că și cei de la Twitter, de la X. Sunt aceleași reguli pentru toată lumea. Și în clipa în care, de exemplu, apare un videoclip cu președintele României cântând la acordeon, care să fie încărcat, să spună: votați-mă în alegerile locale, care… domnia sa nu candidează la alegeri locale, este evident că e un deepfake grosolan și care nu va putea să treacă de aceste filtre.
Reporter: Dați un exemplu?
Bogdan Ivan: Situația în care poate să fie marcat depinde dacă respectă standardele comunității și nu este unul defăimător și care să aducă atingere gravă imaginii persoanei care este reliefată acolo.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru răspunsul la aceste întrebări. E clar că trebuie să punctăm împreună interesul pe care transformarea digitală, sub toate aspectele ei, îl ridică în rândul societății și implicit al presei. Vă mulțumesc foarte mult.
Bogdan Ivan: Mulțumesc foarte mult.
Mihai Constantin: Eu închei prezența dumneavoastră la acest brief cu aducerea aminte că este vorba, pretextul sau motivul inițial a fost promovat de către Guvern, în procedură de urgență către Parlament, a unui proiect de lege pentru clarificarea și actualizarea statutului cercetătorului în România, ale cărui efecte benefice sperăm să le vedem și să ne bucurăm de ele cu toții cât mai repede. Vreau să continui cu o altă decizie luată astăzi de Executiv, prin care Guvernul operaționalizează cea mai mare investiție pentru tranziția energetică a României, în valoare de 3 miliarde de euro, cu beneficii economice și sociale evidente și substanțiale. Finanțată prin fonduri europene, prin schema de ajutor de stat pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile, prin tehnologii cu emisii reduse de carbon, România face un pas important pentru atingerea țintelor stabilite în Pactul Verde European. Şi mulțumesc că a ținut să promoveze personal această decizie, pentru a ne explica mai bine perspectivele acestei hotărâri de Guvern de astăzi, chiar domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja, pe care îl invit lângă mine și vă dau, evident, și cuvântul, domnule ministru. Mulțumesc.
Sebastian Burduja: Şi eu, vă mulțumesc, domnule Constantin. Bună ziua! Mă bucur să fiu astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta această hotărâre de Guvern, care stabilește un cadru pentru contractele pentru diferență. Acest instrument este utilizat în toate economiile avansate pentru sprijinirea investițiilor în sectorul energetic. Ce prevede el. Practic, prevede un cadru de investiții predictibil, pe o perioadă de 15 ani de zile, în care prețul de vânzare pentru energia electrică este setat în urma unei proceduri de licitație, în urma unei proceduri competitive. Atunci când prețurile în piață, vorbim de media lunară, sunt peste acest preț setat în mod competitiv la licitație, și investitorul câștigă mai mult, returnează diferența către stat, către contraparte, cum i se spune, în cazul acestei scheme vorbim de OPCOM. Atunci când prețurile în piață sunt sub prețul stabilit prin licitație, prețul de exercitare, diferența este dată de către stat către investitorul privat. Asta asigură un orizont de 15 ani de zile, în care, la nivelul operării acestor capacități de producție a energiei regenerabile în principal, dar nu numai, și imediat acopăr și acest subiect, stimulăm investițiile, accelerăm tranziția verde a României, permitem îndeplinirea țintelor pe care România și le-a asumat. Cu siguranță vorbim și de un jalon în PNRR, că tot am făcut trecerea de la digital la verde, cele două mari direcții ale Planului Național de Redresare și Reziliență, și vorbim de un efort care a durat mai bine de doi ani de zile și a implicat foarte multe instituții de prim rang. În sine, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, cea care a întocmit, alături de consultanți independenți, experți externi, toate procedurile care stau la baza acestei scheme de ajutor de stat, contractele pentru diferență, inclusiv prețul maxim de exercitare setat pentru prima licitație din acest an, respectiv, 91 euro pentru eolian și 93 euro pentru solar per megawatt, per megawatt-oră. De asemenea, prin hotărârea de guvern de astăzi noi am creat cadrul pentru a replica aceste scheme, contracte pentru diferență, și pentru alte tehnologii în anii următori. Vorbim de eolian offshore, unde suntem pe ultima sută de metri în Camera Deputaților cu legea eolian offshore, care va permite să avem în Marea Neagră, în orizontul 2031-2032, primele centrale eoliene. Vorbim de hidrocentrale. Vorbim de resurse nucleare și, cel mai probabil, și programul nuclear civil al României va beneficia pe viitor de o schemă pentru contracte pentru diferență. Vorbim de hidrogen și, foarte important, vorbim și de stocarea energiei. Salut faptul că ieri s-a pus în funcțiune o mare capacitate de stocare în România, cred că este cea mai mare de până în prezent, este exact nevoia de care sistemul nostru are nevoie, atât stocare în baterii, cum este cazul investiției de ieri, cât și stocare în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj – proiectul Tarnița-Lăpuștești, despre care am mai vorbit, dar nu numai Tarnița-Lăpușești, există și la Bicaz o inițiativă similară și se pot gândi și în alte zone ale României. Așadar, instrument modern, cadrul de investiție predictibil pe un orizont de 15 ani de zile, stimularea atingerii țintelor pe care România le are prin prisma tranziției verzi și, nu în ultimul rând, poziționarea României ca într-adevăr un lider regional în sectorul energetic. Ați văzut și s-a vehiculat mult modelul spaniol, modelul portughez, prețuri mai mici, energie curată. Exact spre asta trebuie să ne îndreptăm și noi. Și genul acesta de instrumente, contracte pentru diferență, sunt un efort al României pentru a ajunge și noi la un model bazat pe o energie la un preț corect, cât mai scăzut pentru toți românii, la un aer mai curat, deci, o energie cât mai verde și, bineînțeles, un sistem energetic național sigur, de aceea și insist pe componenta de stocare. Acum mă veți întreba cu siguranță ce înseamnă ca pași următori, aceste scheme de contracte pentru diferență. Ele vizează anumite ordine pe care Ministerul Energiei le va emite în perioada următoare. Ne așteptăm ca în vara aceasta, deci, mai-august, să desfășurăm licitația și la nivelul lunii septembrie, în toamna aceasta, să semnăm contracte pentru cel puțin 1.000 de megawatts solar, 1.000 de megawatts eolian, așa cum se solicită și în jalonul PNRR, iar anul viitor să replicăm citații, eventual să optimizăm 1.500 megawatts solar, 1.500 megawatts eolian. Asta înseamnă că avem toate premisele ca în următorii ani de zile, după semnarea acestor contracte și finalizarea acestor proiecte, să avem încă 5.000 de megawatts energie verde, solar, eolian în Sistemul Energetic Național. Deci, încă o dată, facturi mai mici, energie curată și un sistem energetic rezilient. Mulţumesc. Vă rog. Da, domnule Vasile.
Reporter: Ați spus că prețurile ar urma să fie sub piață și statul va suporta diferența, când asta și ce înseamnă statul, că noi, tot noi, populația, vom suporta.
Sebastian Burduja: Mulțumesc pentru întrebare, e foarte bună. România a realizat o premieră și vă rog să notați. A finanțat o schemă, contracte pentru diferență din Fondul pentru Modernizare. 3 miliarde de euro este cea mai mare finanțare obținută de România din Fondul pentru Modernizare și asta înseamnă că nu există costuri pentru consumatorul final, decât ceva modic pentru administrarea schemei, vorbim de un leu per megawatt/oră, este câțiva bani probabil, dacă se va ajunge acolo. Cele 3 miliarde bugetate sunt bugetate la prețul de exercitare maxim. Nu va fi acela, acolo se poate ajunge în cel mai negru scenariu. Dar cum funcționează o licitație este că investitorii vin și se concurează pe un preț cât mai scăzut. Din cei 1.000 de megawatts solar, 1.000 de megawatts eolian, încep să se aloce capacități în ordinea crescătoare a prețului de exercitare. Deci, dacă eu, ca investitor, vin la licitație și propun un preț de trei ori mai mic, de patru ori mai mic decât prețul maximal, sigur că am o șansă mai mare să obțin acele capacități. Pe măsură ce lucrurile acestea se întâmplă, după punerea în funcțiune a acestor capacități, la nivelul fiecărei luni, ANRE-ul calculează prețul mediu de pe piață. După ce se închide luna, stabilește: domnule, prețul mediu a fost peste prețul de exercitare stabilit competitiv prin licitație? Dacă da, tu investitor ai făcut mai mult decât am stabilit pe 15 ani, îmi returnezi diferența. Contrapartea aceasta este OPCOM. OPCOM-ul este desemnată contraparte. Dacă ai făcut mai puțin, sigur că eu îți acopăr acea diferență, astfel încât tu pentru 15 ani de zile să rămâi la nivelul pe care ți l-ai asumat, repet, competitiv, într-o cursă cu ceilalți posibili investitori din piață.
Reporter: Și când se epuizează cele 3 miliarde de euro, cum va fi suportată schema până la 15 ani?
Sebastian Burduja: Pe modelările BERD-ului și ale experților, această schemă la 3 miliarde de euro acoperă orizontul de 15 ani, chiar la un preț de exercitare aproape de maxim sau maximal, ceea ce nu va fi cazul. Cu siguranță, investitorii care vor vrea să aibă acest orizont predictibil au tot interesul să vină cu un preț cât mai mic. Sigur, să renteze și investiția lor, dar dacă vor să obțină această capacitate în interiorul celor 1.000 de megawatts solari sau eolian, în funcție de proiect, sigur vor veni cu un preț mult mai mic și ne așteptăm să fie un preț cât mai mic și o procedură de licitație competitivă și transparentă.
Reporter: Pe un alt subiect, experții europeni estimează prețuri medii de 60 euro pe megawatt/oră la electricitate în perioada următoare. De ce Guvernul României vine cu prețuri de 80 euro pe megawatt/oră la producătorii români și cu licitații care pornesc de la prețuri maximale de 90 euro la contractele pentru diferență?
Sebastian Burduja: În momentul acesta, nimeni nu are o estimare exactă pe 15 ani de zile cum va fi prețul energiei. Există toate mecanismele necesare, inclusiv pârghii ale ANRE, prin hotărârea de guvern adoptată astăzi, pentru recalcularea acestui preț de referință. Deci, dacă, să spunem, prețurile în piață sunt foarte jos, se vor recalcula. Dacă există un profit la finalul unui an care este considerat excesiv, este introdus un mecanism de profit sharing, în care se împart sumele, 50% contrapartea, partea publică, 50% investitorul privat. După consultarea tuturor investițiilor, vă spuneam de BERD, BEI – Banca Europeană de Investiții, pentru că sunt bani din fondul pentru modernizare, DG Competition, Comisia Europeană, Transelectrica, ANRE, OPCOM, Ministerul Energiei, toate aceste instituții practic s-au pus la masă și au gândit această schemă. Eu sunt convins, am văzut reacțiile din spațiu public, unele reacții, altele sunt favorabile. Haideți să vedem cum se vor desfășura lucrurile. Dacă sunt necesare optimizări, le vom face în licitația de anul viitor. Ce contează pentru România în momentul acesta și dacă vorbiți cu investitorii de oriunde, de pe piețele internaționale, veți vedea, Mecanismul CfD, contracte pentru diferență, este un lucru bun pentru stimularea investițiilor din sistemul energetic și faptul că România îl face și îl face și cu bani din Fondul pentru Modernizare este o premieră și un lucru de încurajat.
Reporter: Revin pe un alt subiect de ultimă oră.
Sebastian Burduja: Iertați-mă, apropo, că spuneați de prețul ăsta de 60 euro ș.a.m.d., ele sunt, e o poză în timp, nu ştim, realmente nu se știe ce se va întâmpla cu prețul energiei peste șase luni, un an de zile.
Reporter: Nu sunt estimări făcute de marile publicaţii internaţionale?
Sebastian Burduja: Pot fi, pot fi și pe partea de contracte de tip forward ș.a.m.d. Dar nu trebuie să ne uităm doar la prețurile de pe PZU. Asta o să o spun întotdeauna, pentru că nu așa funcționează piața de energie.
Reporter: Vă mai întreb pe subiectul deepfake, pentru că ați fost victima unui astfel de videoclip și ați făcut plângere penală. V-aș întreba cât a durat să dați jos acel conținut? Ce ați făcut?
Sebastian Burduja: Am scris către rețeaua de socializare. Am făcut sesizare oficială, am rugat și prieteni să facă asta, pentru că am înțeles că e un algoritm în care dacă mai multe persoane sesizează că este o încercare de deepfake sau o înșelătorie, cresc șansele să fie eliminat conținutul. N-am mai verificat în ultima perioadă, dar știu că la vreo două săptămâni după sesizare încă apărea, din păcate, acel vide, da. Și sigur că am făcut acea plângere penală pe care o știți la Parchetul General. Speța a fost transmisă către DIICOT, am înțeles, pentru soluționare. Alte detalii nu vă pot da, pentru că probabil este o cercetare în curs.
Reporter: Tot pe subiectul deepfake, s-a vorbit mai adineauri despre defăimare, conținut ilegal, scoaterea acestui conținut de pe rețelele de socializare. Dacă ați apărea într-un videoclip cu un acordeon sau o muzicuță, ați considera că e un conținut defăimător la adresa dumneavoastră și ați face demersuri să fie dat jos, conținutul fiind marcat? Am văzut că multe sunt marcate acum cu deepfake, este o cerință și de la Comisia Europeană.
Sebastian Burduja: Am mai cântat la diverse interviuri, deci, în sine, nu m-ar surprinde.
Reporter: La ce instrumente?
Sebastian Burduja: Nu, nu, vocal așa. Domnule Vasilache, trebuie să vedem foarte clar contextul fiecărui clip video. Dacă este un mesaj care duce în zona de compromitere, de afectare a imaginii cu adevărat, sigur poate fi o defăimare sau o influențare a unui rezultat din alegeri. Trebuie să avem grijă.
Reporter: A apărut și președintele Iohannis cu acordeonul. Dumneavoastră dacă ați apărea, vi s-ar părea defăimător ?
Sebastian Burduja: Nu știu. N-am văzut videoclipul respectiv, nu mă pot pronunța. Cred că fiecare persoană are dreptul să depună plângeri, să urmeze demersurile legale, dacă se simte că îi este afectată imaginea.
Reporter: Asta încercam să îmi dau seama, dacă dvs. aţi face un astfel de demers.
Sebastian Burduja: Cred că orice video de tip deepfake și, dacă e făcut ca o parodie sau care nu intenționează să defăimeze, trebuie etichetat foarte clar de către creatorii săi ca atare: video deepfake, luați-o ca o glumă. Da, mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, a avut loc o pană majoră de curent în apropierea Palatului Parlamentului, care a durat aproximativ 12 ore, voiam să vă întreb pe dumneavoastră dacă vi se pare normal să dureze atât de mult o pană de curent.
Sebastian Burduja: Categoric nu mi se pare normal. De aceea trebuie făcute investiții. Chiar în București, compania care asigură zona de distribuție, vorbim de PPC, a inaugurat nu mai departe de acum două săptămâni stația Electrică Nord de pe Strada Braziliei, o investiție foarte importantă și care deservește undeva la 75.000 de consumatori și care nu vor mai avea astfel de probleme. E o investiție, e o stație modernizată după zeci de ani de zile. Noi încercăm să dinamizăm toate investițiile de acest fel, tocmai din Fondul pentru Modernizare, unde avem cam un miliard de euro angajați cu distribuitorii, investiții în modernizări de linii, stații moderne, chiar stații digitale, avem cu Transelectrica un proiect pilot. Ce e foarte important e că nu sunt bani care vin din buzunarul românilor, nu se reflectă în tariful de distribuție, ei sunt din Fondul pentru Modernizare și atunci nu ne cresc facturile, dar avem servicii mai de calitate, exact ce spuneți. Putem acomoda un număr mai mare de prosumatori, pentru că ține linia, sau ține sârma, să vorbesc pe înțelesul tuturor, și putem să avem o reziliență mai mare în general în sistem. Genul acesta de investiții vrem să le încurajăm.
Reporter: Ați fost cumva informat cu privire la această situație? De ce vă întreb? Pentru că a avut loc tocmai în apropierea Parlamentului și au fost afectați mai mulți participanți la o conferință pe teme energetice, culmea.
Sebastian Burduja: Nu am fost informat. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aceste numiri care s-au făcut la companiile din energie, companiile de stat, au fost criticate de Comisia Europeană, este și un jalon în tranșa trei, nu este îndeplinit corespunzător. Ce veți face în acest sens?
Sebastian Burduja: Suntem în dialog cu experții Comisiei Europene pe fiecare procedură în parte. Ele au urmat, aceste proceduri, rigorile impuse de Ordonanță 109. Acolo unde am avut semne de întrebare sau reclamații de fiecare dată am trimis Corpul de Control și Corpul de Control a evaluat respectarea actualului cadru legal. Asta este baza în care funcționează Corpul de Control. Nu a găsit nereguli, nu a dispus măsuri de tipul reluării acestor proceduri. Sigur că în dialogul cu Comisia Europeană noi vom sta pe fiecare speță în parte și vom analiza ce avem de făcut. Sunt proceduri și înainte de mandatul meu, sunt proceduri desfășurate și pe parcursul mandatului meu, vom vedea exact ce e de făcut, pentru că e un lucru la care țin foarte mult și, cel puțin lucrurile care au depins de mine, cum e și propunerea pe care am făcut-o chiar astăzi pentru Board-ul OMV Petrom, ea este o propunere de om extrem de competent și serios.
Reporter: Totuși, Comisia Europeană spune clar, nu au fost respectate regulile, au fost politizate aceste numiri.
Sebastian Burduja: Unde spune?
Reporter: În dialogul pe care l-a avut cu Guvernul și inclusiv public, a declarat Céline Gauer. Ce s-a întâmplat, de ce sunt atâtea probleme?
Sebastian Burduja: Încă o dată, noi avem un dialog formal, instituțional și bazat pe o corespondență scrisă cu doamna Céline Gauer și cu toți experții Comisiei Europene. Deci, pe fiecare speță în parte am furnizat foarte multe documente, dovada anunțurilor, dovada criteriilor, procedurilor, pașilor de urmat. Nu putem reduce totul la o asemenea concluzie. Vom lua fiecare speță în parte și vom corecta ceea ce este de corectat.
Reporter: Există riscuri ca acest jalon să nu fie atins, pentru că, ne reamintim, și la cererea precedentă Ministerul Energiei nu a reușit să îndeplinească niște jaloane, mai exact două?
Sebastian Burduja: Pe care, între timp, după cum bine știți, jalonul pe centrale în cogenerare a fost atins, jalonul pe hidrogen l-am atins cel puțin parțial și relansăm pentru diferența de megawatts lipsă. Cu siguranță vom sta într-un dialog cu Comisia până când rezolvăm toate aceste lucruri.
Reporter: Aș mai avea o întrebare, dacă îmi permiteți, Cătălin Cîrstoiu spunea că este nemulțumit de felul în care atât PNL, cât și PSD se implică în această campanie. Cum priviți dumneavoastră această declarație? PNL își susține candidatul?
Sebastian Burduja: Am un principiu și întotdeauna l-am respectat și dumneavoastră l-ați respectat, cu sigla Guvernului României în spatele meu nu vreau să discut subiectele care țin de partid. Sunt convins că Bucureștiul e o miză. Voi spune un singur lucru, îmi doresc ca dezbaterea publică să fie bazată pe proiecte, nu pe impresii, nu pe sondaje comentate de diverși candidați. Să discutăm despre ce s-a făcut și despre ce nu s-a făcut în București în toți acești ani, în mod special în ultimii patru ani de zile, și acesta să fie dialogul între candidați. Atunci vom fi o democrație solidă și atunci vom avea într-adevăr cel mai bun om pentru Primăria Generală, când dezbaterea va fi despre proiecte, idei, marele București.
Reporter: Domnule ministru, dar candidatul pe care l-ați asumat ca partid se plânge că nu îl sprijiniți în această competiție electorală.
Mihai Constantin: Pot să intervin și eu aici și să subscriu, pun o cărămidă la acest zid mental, am spus și la briefingul trecut şi am anticipat că o să revin cu acest lucru, brief-ul de la Guvern să rămână pe chestiuni de decizii guvernamentale. Mulțumim frumos. Vă rog.
Reporter: Bună ziua! Mii de prosumatori se plâng în momentul de față că totuși dau energie în rețea, însă nu își primesc banii la timp. Am văzut că ANRE a făcut mai multe controale, a dat și amenzi, însă omenii nu au primit.
Sebastian Burduja: Cum funcționează lucrurile, ei au doi ani de zile să se compenseze cantitativ și eu cred că lucrul ăsta s-a întâmplat, sigur, dacă depășesc și după doi ani de zile rămân cu un surplus injectat în rețea, ar trebui să existe și o compensare cantitativă. Acum doi ani de zile, numărul prosumatorilor din România era mult, mult mai mic, dar dacă sunt asemenea spețe, cu siguranță ANRE-ul are tot dreptul să le analizeze și să le sancționeze exemplar. Din perspectiva Ministerului Energiei, noi sprijinim prosumatorii, am eliminat taxa pe soare, ne dorim să vedem cât mai mulți prosumatori. Ne-am dori să vedem și prosumatori cu capacități de stocare și aceasta e discuția cu domnul ministru Fechet de la Ministerul Mediului pentru viitoarele programe „Casa Verde”. Și atunci, ce ține de minister, noi vom face să încurajăm prosumatorii și întotdeauna cu mare atenție la solicitările lor. E viitorul sistemului energetic, descentralizat, digitalizat, decarbonizat. Mulțumesc.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, pentru explicațiile detaliate date astăzi colegilor de la presă, dar, evident, implicit, publicului care ne urmărește prin intermediul lor sau direct, după această ședință de guvern. Vreau să continui cu punctarea unui pachet, i-aș spune, care ține de infrastructura transporturilor. Încep printr-un proiect de lege trimis, de asemenea, către Parlament pentru a fi aprobat în procedură de urgență legislativă. Acest proiect de lege furnizează soluția de finanțare pentru autostrada A7, care va lega Ploiești de Pașcani, cu o lungime de 319 km. Este vorba despre contractul de finanțare în valoare de 600 de milioane de euro între România și Banca Europeană de Investiții. Vă reamintesc că acest proiect de lege este unul dintre obiectivele cuprinse și în cadrul PNRR și face parte din lista proiectelor incluse în Master Planul General de Transport al României și acest proiect este programat să fie finalizat până în anul 2025. Așa cum recent s-a anunțat și de la Ministerul Transporturilor, România are în această clipă 1.091 km de autostradă și de drum expres în circulație și sunt în implementare, adică în faza de proiectare sau de execuție, contracte pentru construcția a încă 729 km de drum de mare viteză și lansate în licitație contracte pentru alți 203 km. Asta pune în context și următoarele două informații pe care vreau să vi le aduc în atenție – tot în regiunea Moldovei, un proiect de 2,7 miliarde de lei, tot în infrastructura de transport, mai precis varianta de ocolire a localității Gura Humorului. Și pentru această investiție, Guvernul a dat statul lucrărilor prin adoptarea, astăzi, a indicatorilor tehnico-economici, printr-o hotărâre de guvern. În valoare de peste 2 miliarde de lei, proiectul de modernizare a secțiunii de cale ferată Predeal-București-Constanța va intra în linie dreaptă după aprobarea, astăzi, a indicatorilor tehnico-economici. Este vorba despre un proiect cu durata de execuție de 36 de luni, prin care va fi implementat pe această secțiune de cale ferată Sistemul European de Management al Traficului Feroviar. Avantajele acestui sistem constau în creșterea vitezei de circulație și a gradului de siguranță pentru pasageri.
O nouă măsură de sprijin în domeniul agriculturii se adresează sectorului zootehnic, mai exact crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangaliţa. Și în cursul acestui an va fi aplicată această schemă de sprijin în valoare de un milion de lei, iar ca element de noutate, sprijinul a crescut de la 1.200 de lei pe an pentru fiecare animal, la 2.000 de lei pe an. Fermele și întreprinderile eligibile pot primi, astfel, ajutoare de până la 20.000 de euro pe durata a trei exerciții bugetare.
Și încă o informație, o altă hotărâre de guvern prin care Guvernul alocă peste 2 milioane de lei pentru efectuarea unui studiu geotehnic în localitatea Bâzdâna, comuna Calopăr, județul Dolj. Fondurile sunt necesare pentru determinarea cauzelor și delimitarea arealului cu emanații de gaze, dar și pentru stabilirea măsurilor de punere în siguranță a zonei. Așa cum este cunoscut și cum a relatat și presa, acolo a avut loc o emisie spontană de gaze din scoarța terestră, în urma căreia a avut loc o explozie pe 1 martie anul acesta și, în consecință, Prefectura județului Dolj a făcut această solicitare către Ministerul Dezvoltării, care a depus hotărârea aprobată astăzi de către executiv pentru alocarea acestei sume necesare acestui studiu.
Vreau să închid cu o veste bună pentru copii. /…/ Este vorba despre un program educațional „Săptămâna verde” finanțat de către Ministerul Mediului cu 100 de milioane de lei pentru doi ani, dar implementat de către Ministerul Educației prin niște norme metodologice care urmează să fie adoptate cât de curând. Pe scurt, „Săptămâna verde” se va desfășura pe parcursul a 5 zile consecutive, decise de fiecare instituție de învățământ, în intervalul septembrie-mai, în cursul anului școlar, pentru ca elevii cursanți acolo să se bucure de activități precum excursii în domeniul educației pentru mediu, amenajarea spațiului verde al școlii, acțiuni de ecologizare, consumabile pentru organizarea de lecții demonstrative și cercuri pedagogice interdisciplinare, achiziții de truse sau instrumente pentru măsurarea unor parametri de calitate precum apă, aer, sol – toate vor facilita educarea copiilor pentru a implementa încă din anii școlari perspectiva sustenabilității către care tindem cu toții. După cum ați auzit, inclusiv astăzi, dimensiunea verde este una esențială și accentuată, ca atare, și în cadrul angajamentelor de finanțare europeană, la care este parte și România.
Acestea au fost informațiile pe care am vrut să vi le aduc la cunoștință în cadrul acestei sesiuni de informare. Urmează însă, evident, acel comunicat detaliat cu deciziile luate astăzi de către executiv și dacă vă pot fi de folos cu răspunsul la întrebări, acum, vă stau la dispoziție.
Reporter: Dacă ne puteți ajuta cu o lămurire. Mai exact, se elimină impozitarea aceasta de 10% pentru concediile medicale. Sunt incluse aici și concediile postnatale?
Mihai Constantin: Mulțumesc pentru întrebare, pentru că un ministru a auzit prima intervenție la brief pe această temă și a ținut să precizeze, într-adevăr, că da, și concediile postnatale sunt incluse în această listă care nu vor suporta cei 10% din concediile medicale. Vă mulțumesc frumos. Să ne revedem sănătoși.