Briefing de presă, la finalul ședinței de guvern, susținut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin

[embedded content]

Briefing de presă susținut de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de Guvern

[Check against delivery]

Mihai Constantin: Bună ziua și bun găsit la sesiunea de informare publică după ședința de guvern de astăzi, 21 decembrie 2023. Avem mai multe decizii, cu un impact social de interes, spunem noi, pe care le voi anunța mai târziu în acest briefing. Mai întâi, vreau să dau cuvântul ministrului energiei, Sebastian Burduja, pentru a prezenta cadrul general al unui proiect de lege care a fost aprobat astăzi de guvern. Este vorba despre legea offshore eolian, un proiect legislativ cu un mare potențial și de dezvoltare verde, și de independență energetică, și de dezvoltare economică, și sunt sigur că domnul ministru ne va explica mai bine argumente pentru fiecare dintre aceste elemente. Domnule ministru, vă rog!
Sebastian Burduja: Vă mulțumesc mult, domnule Constantin, și dumneavoastră, stimați colegi. Astăzi, guvernul a aprobat proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene în Marea Neagră. Este, de asemenea, parte dintr-un jalon PNRR aferent Ministerului Energiei, iar asta înseamnă că proiectul va merge către dezbaterea parlamentară la începutul sesiunii viitoare. Am solicitat procedură de urgență, domnul prim-ministru a fost de acord. Așadar, în 30 de zile, după 1 februarie, ar trebui să avem legea pentru exploatarea energiei eoliene în Marea Neagră. România este, astfel, prima țară de la Marea Neagră care face un astfel de demers și care va avea acest cadru legislativ. Pentru România, asta înseamnă promovarea energiei verzi, înseamnă promovarea unei energii sigure în cadrul paradigmei de independență energetică la care România aspiră. Înseamnă, totodată, posibilitatea exploatării unui potențial realmente impresionant în Marea Neagră. Există studiul Băncii Mondiale care ne arată că ar putea fi vorba de 76 de gigawați în Marea Neagră putere instalată din care vorbim despre, probabil, până în 20 de gigawați pe platforme fixe. Aceste platforme fixe beneficiază de costuri cam cu 30% mai mici decât platformele plutitoare pentru centrale eoliene, Marea Neagră având această caracteristică, o adâncime destul de redusă pentru o distanță mare față de țărm, și evităm astfel problemele legate de afectarea turismului, așa cum s-a întâmplat în alte state, inclusiv în Europa, și, în același timp, putem exploata această formă de energie verde. Conform calendarului din proiectul de lege pe care noi l-am avut în dezbatere publică între 17 iulie și 1 septembrie, vă pot spune că au fost peste 100 de puncte de vedere și în procesul de avizare au fost peste 32 de avize și puncte de vedere din partea instituțiilor, fiind vorba și de o zonă sensibilă- Marea Neagră este o zonă cu multiple considerații de securitate națională și geopolitice.
Așadar, conform acestui calendar, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Energiei va demara un studiu de specialitate în baza căruia se va pregăti procedura de concesiune și activitățile de explorare, construcție a centralelor electrice eoliene offshore și de exploatare a acestora. Studiul va fi unul complex și va determina perimetrele maritime pe care Ministerul Energiei le va concesiona, ținând cont de potențialul eolian al acestora, de restricții în ceea ce privește normele de mediu. Și, practic, după finalizarea studiului și odată cu concesionarea acestor perimetre, procedurile de mediu vor putea fi accelerate în aceste „go-to areas”, atunci când un investitor va veni să dezvolte o capacitate – și vorbim de investiții de miliarde de euro când vorbim de energie eoliană offshore – va avea un parcurs mult mai rapid și mult mai facil în baza acestui studiu pe care ministerul îl va face. Vă mai pot spune că, în redactarea acestui proiect de lege, specialiștii ministerului s-au consultat atât cu Departamentul de Stat din Statele Unite ale Americii, și am primit sprijinul partenerului strategic, cât și cu alte state europene, de exemplu Olanda, mult mai avansată decât noi în ceea ce privește exploatarea energiei eoliene offshore. Ministerul Energiei, așadar, va fi autoritatea responsabilă de managementul procedurii de concesiune, iar ACROPO, actuala Autoritate Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore, și care se va reorganiza, pentru că nu va avea în competență doar petrolul, și se va redenumi Autoritate Competentă de Reglementare a Operațiunilor Offshore, va fi responsabilă de acordarea aprobărilor de dezvoltare, echivalentul autorizației de construire. În ritmul impus de proiectul de lege – și aceasta este o informație importantă – ar trebui să avem în anul 2032 primul megawatt de energie eoliană din Marea Neagră în sistemul energetic național. Mulțumesc tuturor celor care ne-au sprijinit pe parcursul acestui proces deosebit de complex. În baza feed-back-ului pe care îl avem din partea mediului privat, considerăm că forma adoptată astăzi de Guvernul României – și ne dorim să o păstrăm în procesul de dezbatere parlamentară – este una care încurajează investițiile private și care va permite României să aibă o energie mai sigură, mai competitivă și mai verde. Mulțumesc foarte mult!
Mihai Constantin! Mulțumesc și eu! Dacă sunt întrebări pentru domnul ministru, vă rog.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, recent, premierul v-a cerut să vedeți ce se întâmplă cu furnizorii de gaze care au crescut prețul nejustificat. Dumneavoastră spuneați că nu este neapărat în sarcina ministerului. Aș vrea să vă întreb, totuși, dacă ați purtat discuții în acest sens cu instituțiile abilitate.
Sebastian Burduja: Am un dialog foarte bun cu președintele ANRE, domnul Niculescu. E într-un mandat nou și dânsul și-a început să transforme instituția ANRE. Desfășoară peste 170 de acțiuni de control și urmează ca, până la finalul acestui an, dar ăsta este un subiect pentru ANRE, să fie anunțate și rezultate ale acestor acțiuni, din dialogul pe care l-am purtat cu domnia sa. Este cert că Ministerul Energiei are mandatul de a asigura furnizarea energiei electrice și a gazelor naturale în condiții de siguranță. ANRE se ocupă de controale şi de modul în care se respectă această lege. Aceasta este şi procedura. Furnizorii transmit facturi către ANRE, ANRE le validează sau nu, după care le transmite către Ministerul Energiei pentru agenții non-casnici, respectiv către Ministerul Muncii pentru cei casnici, şi noi facem plățile în limita disponibilului furnizat de către Ministerul de Finanțe.
Reporter: Ce se întâmplă cu acest preț la gaze în această iarnă? El o să mai scadă? Ce se întâmplă cu plafonul, pentru că au fost diverse solicitări la energie, să fie regândit plafonul.
Sebastian Burduja: Da. Într-un plafon de 0,31 de lei per megawatt oră, vedem că sunt furnizori care facturează sub plafon; inclusiv pe factura mea există facturare sub plafon – 0,26, 0,28, 0,24, în funcție de politica comercială a fiecărui furnizor. E o piață liberă, românii care se simt nedreptățiți pot să-și schimbe furnizorul. Deci, nu anticipăm creșteri semnificative ale prețului la gaz, depozitele au în continuare un grad de umplere semnificativ şi, cu siguranţă, ne vom strădui să asigurăm această predictibilitate pentru consumatorul final, pentru că suntem într-un context cu două războaie, suntem într-un context volatil. Schema de plafonare-compensare a îndeplinit aceste două obiective: a păstrat prețurile stabile pentru români și pentru companiile românești și, de asemenea, a păstrat o stabilitate pentru furnizori, pentru că, de câte ori se intervine asupra schemei, ei își schimbă toate sistemele informatice – de facturare, de calcul a sumelor de plată – și asta generează erori și costuri pentru furnizori, care deja au costuri importante cu acoperirea diferenței dintre prețul la factură și prețul cu care cumpără energia electrică și gazele naturale. Deci, ne dorim menținerea schemei așa cum este.
Reporter: De anul viitor o să vedem creșteri pentru accize, sunt prețuri mai mari la pompă pentru români începând cu 1 ianuarie, în prima parte a anului?
Sebastian Burduja: Vom face și o asemenea analiză. Nu este neapărat mandatul Ministerului Energiei. Noi ne ocupăm, încă o dată vă spun, de garanția furnizării combustibililor la pompă. Deci să existe benzină, să existe motorină. Restul aspectelor țin mai degrabă de alte ministere.
Reporter: Și pe cine să întrebăm dacă cresc prețurile la pompă? Cine să vină cu o soluție pentru români?
Sebastian Burduja: Dacă ar ști cineva cum evoluează prețurile carburanților pe piața mondială, cu siguranță ar face foarte mulți bani, deci ele sunt greu de anticipat. Repet, mandatul Ministerului Energiei – și de aceea noi constituim acele stocuri de urgență pe care fiecare companie din acest domeniu este obligată să le aibă, atât în România, cât și o parte în afară – este să se asigure că atunci când românul se duce la pompă va avea ce să cumpere.
Reporter: Domnule ministru, avem un război în Orientul Mijlociu. Atunci când am avut războiul din Ucraina am văzut prețuri la pompă care explodau de la minut la minut. Aveți o analiză la minister, urmăriți fenomenul, care sunt predicțiile la ministerul dvs. pentru perioada următoare?
Sebastian Burduja: Vă repet, noi ne preocupăm să existe stocuri pentru a alimenta, pentru a garanta această furnizare pe piața internă. Urmărim aceste evoluții, dar nu vă pot face o predicție în momentul ăsta, și sunt puțini oameni care o pot face. De altfel, există traderi care cu asta se ocupă și atunci când nimeresc ceea ce se va întâmpla pe piața mondială a petrolului câștigă bani.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, aș vrea să vă întreb care este situația prosumatorilor care nu se pot lega acum la rețea și dacă aveți o estimare privind numărul persoanelor care se află într-o astfel de situație.
Sebastian Burduja: N-am o asemenea estimare, o voi solicita tot de la ANRE. Cu siguranță că există o creștere semnificativă a numărului de prosumatori. Știm că, acum un an jumate, aveam 14-15.000, astăzi avem peste 100.000, cu o putere instalată de peste 1.000 de megawați, poate 1.200 de megawați acum, și anticipăm că anul viitor va crește și mai mult. Există o capacitate limitată a rețelelor. Ce depinde de Ministerul Energiei – și am accelerat – este semnarea unor contracte pentru modernizarea acestor rețele de distribuție. Avem peste patru miliarde de lei din Fondul pentru modernizare și noi am contractat cam două treimi în acest moment. Sunt proiecte care în doi-trei ani de zile vor fi terminate și vom vedea efectele. Sunt exact în zone în care există o creștere a numărului de posumatori, inclusiv zone urbane – Timișoara, județul Ilfov, zone periurbane; deci se vor acomoda mai mulți prosumatori pe măsură ce aceste proiecte se duc la îndeplinire.
Reporter:Aveți o estimare cam peste doi-trei ani câți prosumatori ar putea să suporte rețeaua, cu cât ar putea crește procentul?
Sebastian Burduja: Iarăși, este o analiză tehnică de competența ANRE-ului, dar, în măsura în care aceste proiecte se vor face, și se vor face la timp, cu siguranță că și numărul prosumatorilor acomodați va fi mai mare. O să am o corespondență cu ANRE-ul, și o s-o fac publică, în ceea ce privește numărul de proconsumatori care pot fi acomodați. Categoric, nu vrem să ajungem în situația Ungariei, de exemplu, unde nu mai poți să fii prosumator. Îți spui panouri solare pe casă ca să-ți acoperi consumul propriu, atât. Nu mai poți să injectezi în rețea surplusul. Deci, deocamdată nu suntem în acel scenariu.
Reporter: Aș vrea să vă întreb și despre reorganizarea ministerului. Știu că dumneavoastră aveți deja pregătit cumva reducerea posturilor. Ar putea Ministerul Energiei să finalizeze reorganizarea încă din acest an, și să nu aștepte data de 30 iunie, când va fi amânată reorganizarea pentru restul instituțiilor?
Sebastian Burduja: Noi suntem pregătiți și nu vom aștepta data de 30 iunie. Ne dorim să o facem cât mai rapid. Depindem de avizarea proiectului de hotărâre de guvern de celelalte instituții, exemplu Ministerul Justiției. Dar vom accelera pentru că ne dorim o eficiență în ceea ce facem.
Reporter: Domnule ministru, am avut deja două episoade de vreme severă. Urmează încă unul. La cât sunt în acest moment depozitele noastre de gaze și dacă se golesc mai repede decât ați fi anticipat?
Sebastian Burduja: Răspunsul la a doua întrebare este mai simplu: nu se golesc mai repede decât am anticipat. Sigur, asta nu e întotdeauna un lucru bun, pentru că asta înseamnă că există un consum redus de gaze, în special în zona de sector privat. Ceea ce consumăm pentru termoficare e o cantitate dată de modul în care funcționează sistemul. Ultimele date pe care le am nu sunt la zi. O să vă pot da răspunsul până la finalul anului.
Sebastian Burduja: Oricum, undeva în jurul 90%, poate 80 și ceva la sută gradul de umplere. Deci, față de perioada similară a anului trecut, oricum e un grad de umplere mai mare.
Reporter: Dar am și avut un grad de umplere maxim, chiar peste…
Sebastian Burduja: 103% aproape.
Reporter: Deci, cumva, dacă ne uităm, în două episoade mai severe deja am golit 10%.
Sebastian Burduja: Da, nu este în sine asta o problemă. Repet, dacă vă uitați pe modul în care a evoluat gradul de umplere a depozitelor în alte ierni, suntem absolut în parametri, dacă nu peste. În fapt, au fost furnizori care ne-au solicitat să mai disponibilizăm din cantitatea de gaze pe care în mod normal ar furniza-o, ar vinde-o către clienții casnici și pentru clienții noncasnici, ceea ce nu cred că vom face, pentru că sunt gaze achiziționate la un preț plafonat, pe care nu dorim să le punem în piață la un preț de piață liberă pentru agenții comerciali. Deci, având în vedere solicitarea furnizorilor, cred că sunt peste așteptări în ceea ce privește gradul de umplere în acest moment.
Reporter: Vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Iulian Ionescu, Ecopolitic. Domnule ministru, în continuarea întrebării colegului meu legată de modernizare, ținând cont și de decizia de astăzi, de hotărârea prin care mergeți și pe o variantă de offshore de energie din Marea Neagră, modernizarea nu ar trebui să înceapă din Constanța, ținând cont că din acea zonă investitorii vor furniza energie electrică în următorii ani? Adică vorbesc de rețea, că tot vorbeați…
Sebastian Burduja: Da, dacă vorbim de mari capacități de producție, atunci prima nevoie este în sistemul de transport, deci liniile de înaltă tensiune, și acolo sunt proiecte ale Transelectrica și ele înaintează. Sunt inclusiv pe fondul pentru modernizare nouă proiecte ce vizează și acea zonă, plus că, știți, avem acel proiect al interconectorului de înaltă tensiune în curent continuu de la Dobrogea până la granița de vest; și acela este în etapa de studiu de fezabilitate cu partenerii privați din Statele Unite, Emiratele Arabe Unite și Franța și, bineînțeles, România. Deci, mai degrabă aceea va fi soluția pentru evacuarea energiei eoliene din Marea Neagră, plus ceea ce se va face la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pentru că, dacă nu vom avea acest interconector, vom avea reactoare frumoase, centrale eoliene frumoase în largul Mării Negre, dar nu vom putea beneficia de energia pe care acestea o produc. Aveți însă dreptate că în zona Constanței avem probleme, și le-am văzut în episoadele recente de vreme rea, în care sigur că a durat niște zile pentru Enel, de fapt PPC, fostul Enel, să repare lucrurile, pentru că există acel fenomen de rafală de vânt. E o zonă expusă, rețelele nu sunt noi, și acolo există proiecte pe fondul pentru modernizare, pentru distribuție, semnate exact pentru zonele cele mai vulnerabile. Deci sunt contractate în momentul acesta şi se vor face.
Reporter: Ok. Şi ultima întrebare, dacă îmi permiteţi. România, în ultimii 30 de ani, a descoperit un zăcământ foarte important de gaze naturale, cel de la Caragele. Puteți să-mi detaliați ultimele decizii ale Romgaz privind investițiile în zona de explorare și exploatare, ţinând cont că vorbim de gaze, şi de preţ, şi de independenţă energetică a României?
Sebastian Burduja: Chiar astăzi să ştiţi că le-am cerut o situație celor de la Romgaz cu toate proiectele în curs. Deci avem în zona de mare adâncime a zăcământului Caragele în conservare o sondă – 55 Damianca. Etapele care au fost parcurse sunt achiziția de servicii de proiectare și studiu de fezabilitate pentru dezvoltare și exploatare sonde din zonele Rosetti și Damianca, intru în detalii tehnice, realizarea instalației tehnologice pentru conectarea sondei 55 la sistemul de producție Caragele. S-a semnat contractul de servicii de proiectare, s-a emis ordinul de începere lucrări de proiectare în 19 octombrie. Proiectantul a fost în teren şi practic acum urmează elaborarea proiectului tehnic pentru construcția conductei colectoare pentru sonda 55. Avem autorizație de construire, s-a demarat achiziția materialului tubular, a execuției lucrării, procedura de achiziție. Pe scurt, și pe în sensul tuturor, nu avem o evaluare finală pe potențialul de la Caragele, dar aceste sonde de explorare sunt pe teren, este o prioritate pentru Romgaz și alocă resurse în consecință, și în următoarea perioadă vom ști mai bine pe ce stăm la Caragele. Cert este că, din perspectiva managementului companiei și managementului de proiect, s-au făcut pași importanți și le-am cerut la rândul meu să accelereze acest proiect.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua, Florentina Lazăr de la Antena 1. Cei de la ANRE au anunțat în urmă cu doar câteva minute că trei companii din energie au fost sancționate cu 1% din cifra de afaceri. Acestea au cumpărat cantități de energie mai mari decât portofoliul lor la prețul de 450 lei pe megawatt, așadar mai multă energie suplimentară. Cum vedeți tot ceea ce s-a întâmplat?
Sebastian Burduja: E ce vă spuneam mai devreme, că anticipam aceste rezultate înainte de sfârșitul anului și mă bucur că ANRE a dat astfel de sancțiuni. Ele sunt ca procent din cifra de afaceri, într-adevăr, deci 1% se putea merge și până la 5%, sau se va putea merge pe viitor, poate în cazul unor abateri repetate. Mă bucur, mă bucur mult că autoritatea, iată, își face treaba și cei care greșesc plătesc – și plătesc un preț foarte scump.
Reporter: Ar fi nevoie de amenzi mai mari, cum spuneați, 5%?
Sebastian Burduja: Aici sunt regulamentele și procedurile ANRE. Cred că în cazul unor abateri repetate se va merge și cu 5% din cifra de afaceri. În energie discutăm de cifre de afaceri foarte mari; mai ales dacă va fi cazul și unor mari furnizori astfel de amenzi înseamnă zeci de milioane de euro. Dar haideți să așteptăm rezultatele tuturor controalelor. Este un semnal pentru întreaga piață să respecte regulile. Nu există altă opțiune pentru companiile în energie.
Reporter: Au mai fost astfel de cazuri până acum?
Sebastian Burduja: Nu, nu în anii recenți, cel puțin. Deci, ca procent din cifra de afaceri, eu nu-mi amintesc să se fi dat amenzi semnificative, așa cum e cazul celui despre care spuneați.
Reporter: Dar astfel de abateri au mai existat.
Sebastian Burduja: Asta constată ANRE-ul și aplică sancțiunile în consecință.
Reporter: Și o altă întrebare, pe teme politice, dacă putem spune: veți candida la Primăria Capitalei?
Sebastian Burduja: Sunt, totuși, cu sigla Guvernului României în spate. Ar fi nepotrivit să comentez, dar niciodată nu am dat înapoi de la o cursă electorală.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua! Vlad Ungar, TVR. Domnule ministru, v-aș întreba dacă vor fi majorate cu 3,37% tarifele de distribuție pentru energia electrică. Și ce impact va avea asta anul viitor?
Sebastian Burduja: Știu că este o discuție în curs. Impactul la factură, dacă se va merge pe varianta asta, ar trebui să fie mic pentru consumatorul final.
Reporter: Ce înseamnă mic?
Sebastian Burduja: Este o solicitare constantă pe care operatorii de distribuție o fac, pentru că ei au costuri semnificative și se leagă de discuția noastră de mai devreme. Ne dorim să acomodăm mai mulți prosumatori. Ne dorim să avem rețele mai sigure, ne dorim să avem un grad de reziliență mai mare atunci când avem rafale de vânt de 100 de kilometri pe oră sau de 80 de kilometri pe oră. Toate acestea necesită investiții și sigur că aici intervine o negociere între distribuitori, transportatori de sistem, Transelectrica, ANRE, în primul rând, cu privire la nivelul rezonabil a acestor tarife de distribuție.
Reporter: E rezonabilă o astfel de creștere, din punctul dumneavoastră de vedere?
Sebastian Burduja: E greu să fac o asemenea apreciere, pentru că ea e bazată în general pe analize foarte tehnice pe care Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei le face și este și o negociere cu industria. Dacă ar fi o creștere mai mare, sunt convins că operatorii de distribuție și-ar asuma și un ritm de investiții mai alert. Dacă vorbim de o creștere mică, atunci probabil vor ridica din umeri și vor spune: atât putem să facem în următorul an de zile.
Reporter: Mulțumesc!
Sebastian Burduja: Și eu mulțumesc, domnule Ungar.
Mihai Constantin: Vă mulțumesc și eu pentru întrebările adresate domnului ministru al energiei, Sebastian Burduja. Mulțumesc pentru participare!
Sebastian Burduja: Mulțumesc și eu, domnule Constantin!
Mihai Constantin: Vreau să punctez şi eu alte câteva decizii luate astăzi în ședința de guvern. A fost aprobată o hotărâre care e menită să susțină accesul cât mai multor pensionari la medicamente. Guvernul a decis majorarea plafonului de venituri până la care pensionarii pot beneficia de compensarea cu 90% a medicamentelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, vor beneficia de compensare cu 90% a medicamentelor pensionarii cu venituri de până la 1.830 lei pe lună, comparativ cu pragul de 1.608 lei pe lună din prezent. Am și eu o statistică pentru anul în curs, în perioada ianuarie-septembrie 2023 au fost eliberate peste 2 milioane de rețete pentru un număr de 432.525 de pensionari, iar această decizie de astăzi e menită să nu scadă numărul acestor beneficiari, ba poate să-l și mărească.
De asemenea, guvernul a alocat astăzi suma de 915.500 lei ajutoare de urgență pentru sprijinirea a 208 familii și persoane singure care se află în situații dificile din cauza unor incendii, a pagubelor produse de fenomene meteo extreme sau periculoase, de accidente sau de situații deosebite din cauza stării de sănătate. Aceste fonduri vor fi acordate și familiilor afectate de recenta tragedie de la Odorheiu Secuiesc, de la căminul liceului teoretic de acolo, în felul următor: pentru cele două fete rănite și internate, câte 8.000 lei, pentru fata care se află în stare mai gravă, în comă, 10.000 lei, și pentru familia tânărului decedat, de asemenea, 10.000 lei. Este puținul pe care îl face poate face guvernul în regim de urgență în urma acelei tragedii și, de asemenea, transmitem condoleanțe și empatia noastră pentru cei afectați de evenimentul de acolo.
Guvernul a alocat și fonduri suplimentare pentru buna desfășurare a activității unor domenii de activitate și instituții publice, după cum urmează: 75 de milioane de lei vor merge către sectoarele 3, 4 și 5 ale capitalei, către 15 municipii din țară, 10 orașe, 31 de comune și cinci consilii județene. Banii sunt pentru plata cheltuielilor curente, pentru salarii, cheltuieli pentru protecția copilului și asistență socială, plata unor facturi restante, a serviciilor publice din subordine, pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă sau cu finanțare din programe naționale aflate în implementare, precum și plata unor cheltuieli stabilite prin hotărâri judecătorești.
Iar pentru susținerea activităților teatrelor, operelor, filarmonicilor, centrelor culturale din subordinea autorităților locale, guvernul a alocat suma de 218 milioane lei, fonduri care vor finanța activitatea a 68 de instituții de cultură, între care menționez câteva – Filarmonica din Arad, Filarmonica Argeș, Filarmonica Bacău, Oradea, Botoșani, Opera din Brașov și 46 de teatre locale.
Suntem în data de 21 decembrie și cred că este de bun augur, printr-o hotărâre de guvern adoptată astăzi, Asociația „21 decembrie 1989” a fost recunoscută ca asociație de utilitate publică, cu toate beneficiile pe care le prevede legea din această recunoaștere.
Mai am și o veste care cred că este bună pentru români, în general – este vorba despre zilele libere pentru anul care vine, 2024, pentru cei din sistemul bugetar, și anume, pe lângă cele care sunt legal zile libere, s-a mai decis ca zilele de joi – 2 mai, vineri – 16 august și vineri – 27 decembrie 2024 să fie zile libere pentru personalul instituțiilor și autorităților publice. Aceste zile vor fi recuperate prin prelungirea programului de lucru în alte zile din preajma acestor date anunțate mai devreme. Se poate face astfel o punte pentru trei minivacanțe, care cred că îi vor bucura pe mulți în anul care vine. De asemenea, ca de obicei, vă vom comunica în curând o declarație de presă detaliată cu deciziile de astăzi, dar vă stau la dispoziție pentru eventuale întrebări. Vă rog!
Reporter: Ce discuții există în acest moment în cadrul guvernului privind amânarea reorganizării ministerelor și a instituțiilor publice? Pentru că tocmai a fost pus în transparență un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului de Finanțe, care amână acel termen, de la 1 ianuarie la 30 iunie.
Mihai Constantin: Cred că însuși prim-ministrul a făcut câteva declarații în acest sens și am să vă spun ceea ce vă pot comunica în această clipă. Intenția este, în continuare, extrem de viguroasă din partea guvernului, de reorganizare pentru eficientizarea și reducerea cheltuielilor bugetare din organigrama instituțiilor de stat. Este nevoie să se dea un bun exemplu cu ministerele. Dacă nu mă înșel – și nu mă înșel – cred că Secretariatul General al Guvernului, ca ordonator de credite, este primul care a și depus și căruia i s-a și aprobat acest program. Vă voi da detalii, dacă mi le solicitați, după ce mă voi documenta și eu mai bine în acest caz. Și mai e ceva, e o vorbă românească: să măsurăm de 10 ori, să tăiem doar o dată. Așadar, intenția rămâne. Măsurile se vor lua, iar prorogarea sau amânarea până la 30 iunie 2024 nu înseamnă că toate se vor amâna până în iunie 2024. Domnul ministru al energiei tocmai a anunțat că e gata anul acesta să depună. Premierul are discuții individuale și cu miniștrii de resort, pentru a urmări stadiul de redactare al acestor proiecte, și cred că ele vor veni în cascadă, în perioada următoare. N-o să apucăm iunie 2024 pentru asta. Vor veni mult mai devreme.
Reporter: Domnule Constantin, ce discuții au fost astăzi în guvern despre Ordonanța de Urgență „trenuleț” numărul 2?
Mihai Constantin: Este un proiect parțial pus în transparență și pe site-ul Ministerului Finanțelor. Cred că de la dvs. am această informație. N-am apucat să văd proiectul pus în transparență. El a intrat în primă lectură în ședința de astăzi de guvern, deci încă nu a fost adoptat. Asta are în sine o informație. O să ne mai vedem la o ședință de guvern, cel puțin încă una anul acesta, săptămâna viitoare, după Crăciun. Iar ca principiu pot să vă dau acum o informație: s-a vehiculat majorarea cu 5% a salariilor personalului din instituțiile publice. Ei bine, acest procent de majorare nu se va aplica celor care au beneficiat deja în acest an de majorări salariale sau care au normative separate, cum ar fi domeniul educației. Mă mai gândesc și la cel juridic, care are un procedeu administrativ prin care și-a majorat salariile; și mai sunt și alte domenii, ANAF-ul, dacă nu mă înșel, CNAS-ul. Aceste categorii de bugetari nu vor beneficia de această majorare, care însă se va aplica de la 1 ianuarie tuturor celorlalți bugetari. Este un principiu luat astăzi în discuție și, repet, proiectul va intra spre aprobare în anul acesta, într-o ședință ulterioară.
Reporter: Bună ziua! De ce a fost nevoie de această modificare, la o zi după ce a fost adoptată în parlament legea bugetului? Ați promis niște majorări salariale, la o zi distanță după adoptare, v-ați răzgândit.
Mihai Constantin: Dați-mi voie, cu toată amiciția de care pot să dau dovadă, să-mi permit să las răspunsul pentru întrebările care încep cu de ce, celor care-și decid oportunitatea unor hotărâri. Eu doar vreau să comunic deciziile luate.
Reporter: Care a fost poziția Ministerului Finanțelor în ședința de guvern? Că a avut o justificare.
Mihai Constantin: Nu a fost nevoie de nicio justificare, a fost doar nevoie de implementare a unui principiu precum cel pe care l-am spus mai devreme, pentru care e nevoie de această actualizare. Cred că, acum îmi permit să speculez, dar numai de dragul de a vă da un răspuns, unul dintre principiile acestor reforme bugetare pe care l-am auzit chiar de la prim-ministru, a fost acela de echitate. Și s-a dorit ca principiul conform căruia unii beneficiază de majorări, iar ceilalți să nu aibă de două ori același beneficiu, să fie respectat. De aceea s-a reluat în discuție această excepție pe care am descris-o mai devreme, decizia urmând să fie luată într-o ședință ulterioară de guvern. Vă mulțumesc mult, așadar, va veni acel comunicat detaliat, ca de obicei, după o ședință de guvern. Evident, ne vom mai vedea anul acesta, dar suntem foarte aproape de Crăciun și vreau să vă urez dvs., celor care ne urmăresc, să avem sărbători liniștite, marcate de dragoste, în familie, în cercurile de apropiați și, dacă se poate, să împărtășim și în colectiv, în mediul public, pentru că e nevoie de mai multe sentimente pozitive, aș spune, în mediul colectiv, în mediul public din România, și nu numai. Să ne revedem sănătoși!