Briefing de presă susținut de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, ministrul energiei, Sebastian Burduja, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, la finalul ședinței de guvern

[embedded content]

[CHECK AGAINST DELIVERY]

Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Intru direct într-un prim subiect de interes. Prin ordonanță de urgență, Guvernul menține mecanismul de plafonare a prețurilor la energie și gaze până în primăvara anului 2025, pentru ca populația, dar și companiile, în calitate de consumatori finali, să rămână în continuare protejați de față de volatilitatea de pe piața energiei și gazelor naturale. Și vreau să mulțumesc ministrului de resort, ministrului energiei, domnului Sebastian Burduja, pentru prezența la briefingul nostru, pentru a ne detalia această măsură adoptată astăzi. Domnule ministru, mulțumesc, vă rog.
Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc foarte mult. Astăzi, Guvernul României a adoptat o optimizare a Ordonanței 27, cea care instituie schema de compensare-plafonare și care a asigurat o stabilitate și o protecție a consumatorului final, atât cel casnic, cât și cel non-casnic. De asemenea, foarte important, o solicitare constantă pe care am primit-o și, iată, am fost cu urechile ciulite. Am eliminat taxa pe soare, am eliminat inclusiv posibilitatea introducerii taxei pe soare. Este un semnal de încredere pe care Guvernul României îl dă prosumatorilor. Prosumatorii sunt un fenomen în România. Au crescut de la mai puțin de 20.000 acum doi ani de zile până la 120.000 astăzi, iar puterea instalată de prosumatori a ajuns la 1500 de megawați, pe ultimele date disponibile. Asta înseamnă o putere instalată care depășește centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă. Evident, producția fiind intermitentă, nu se ridică la nivelul unei producții în bandă, dar prosumatorii reflectă viitorul sistemului energetic, nu doar în România, ci și în lume. Asta înseamnă descentralizare, digitalizare, decarbonizare. Şi vom continua să susținem acest fenomen, inclusiv prin investiții fără precedent în rețeaua de distribuție din fondul pentru modernizare.
Chiar în această perioadă are loc reuniunea Comitetului statelor membre ale Fondului pentru modernizare, ulterior evaluării Băncii Europene de Investiții și am reușit să obținem o nouă tranșă de jumătate de miliard de euro, care va merge tot pentru investiții în rețea, la nivelul operatorilor de distribuție. Legat de schema de compensare-plafonare, am simțit nevoia unei optimizări. În contextul în care prețurile din piață, atât la energie electrică, cât și la gaze, au scăzut, era vital să se reflecte și în facturile românilor. Chiar dacă prin plafoanele pe care le-am impus prin Ordonanța 27, românii au fost protejați și pe actuala schemă. Fără a lua în considerare modificările adoptate, azi vă pot spune că la nivelul Uniunii Europene, România are al patrulea cel mai ieftin gaz și a cincea cea mai ieftină energie electrică. Acestea sunt datele Eurostat trimestrul trei, cele mai noi disponibile. Ce facem mai departe? Practic, reușim să scădem plafonul pe care un producător îl aplică atunci când vinde energie electrică de la 450 lei MWh la 400 lei MWh, iar pentru un producător de gaze, de la 150 lei MWh la 120 lei MWh. Plafoanele la clientul final nu se modifică din două rațiuni. Pe de o parte, pentru că ele sunt plafoane maximale și, după cum ați putut constata, sub aceste plafoane există o concurență între furnizori și cei mai mulți dintre ei facturează deja sub plafon. De exemplu, la gaze naturale vorbim de facturi la 0,26, 0,28, ba chiar 0,21, 0,22 și puteți să verificați aceste cifre și pe ANRE, pe comparatorul ofertelor. Deci sunt furnizori care au început să vină chiar cu prețuri de contract mult sub plafonul de 0,31, vedeți datele de astăzi. Și bineînțeles, este importantă și stabilitatea la nivelul furnizorilor. Dacă am fi umblat iar la plafoane, furnizorii ar fi trebuit să-și modifice toate sistemele de facturare, sistemele informatice, ceea ce sigur că generează costuri adiționale, întârzieri și eventuale facturi eronate. Nu va fi cazul. Schema este până în 31 martie 2025, prin prisma plafoanelor care se aplică la nivelul consumatorilor, dar facem deja pași înspre o flexibilizare a pieței și includere a unor mecanisme de piață. Vă dau un exemplu, mecanismul de achiziție centralizată a energiei electrice devine practic voluntar. Asta înseamnă că nu mai există o cantitate minimă solicitată de lege, era 80% înainte și producătorii de energie electrică pot să meargă pe alte piețe să își vândă producția, nu trebuie să stea doar în mecanismul de achiziție centralizată a energiei electrice.
De asemenea, pentru a preîntâmpina anumite volatilități din piață de anul viitor, practic determinăm furnizorii să își ia în avans cantitatea de energie electrică și gaze naturale de care au nevoie. Despre ce este vorba? Practic, pentru perioada 1 aprilie 2025 – 31 martie 2026 furnizorii de energie electrică și gaze naturale vor publica oferte tip doar pentru perioadele pentru care au achiziționat la data elaborării ofertei o cantitate de energie electrică- gaze naturale cel puțin egală cu 50% din consumul clienţilor din portofoliu. Asta înseamnă că nu se vor repezi toți în piața zilei următoare sau pe alte piețe și nu vor genera creșteri artificiale de preț. Ei trebuie să-și ia din timp energia electrică necesară, gazul natural necesar pentru a fi ulterior furnizat clientului final, într-o proporție de cel puțin 50% și la prețuri iată mai mici, așa cum sunt cele reflectate de piețele de astăzi. Credem că această schemă va putea să aducă și niște fonduri în plus pentru fondul de tranziție. Scăzând acele praguri de la 450 la 400 lei megawatt/oră, practic, se vor încasa mai mulți bani la fondul de tranziție. Și prin asta vom recupera și anumite restanțe, pe care statul încă le are față de furnizori.
Un subiect de care noi ne-am preocupat constant și am găsit soluții, inclusiv legislative: ordonanță de urgență prin care am reușit să mutăm banii de la, de exemplu, taxa pe gazul offshore în fondul pentru tranziție. Și vom continua să găsim soluții, pentru că este normal să avem o stabilitate în piață, să avem companii din energie puternice, care fac investiții și care, până la urmă, deservesc cetățeanul român. Vă mai spun un singur lucru: datele de astăzi, dacă le vedeți, arată că România are un preț la energie electrică, cel mai mic din regiune. Și este categoric un efect inclusiv al investițiilor în energie verde, în regenerabile. V-ați uitat probabil în hartă și ați constatat că Spania, Portugalia au prețuri foarte mici. Au o pondere mare de energie verde și au interconexiuni limitate la țările vecine. Sunt, practic, aproape insularizate. Bineînțeles că aceste interconexiuni sunt importante și la nivelul Uniunii Europene, noi trebuie să le realizăm. În paralel, însă prin toate fondurile disponibile: PNRR, fondul pentru modernizare, schema contractelor pentru diferențe, despre care de asemenea putem să discutăm, România încurajează și susține 567.000 poate mai bine de megawați energie verde solar și eolian. Așadar, în orizontul 2026-2028-2030, pe măsură ce aceste capacități vor fi puse în funcțiune, românii vor avea facturi tot mai mici. Și acesta este un lucru bun. Ca o concluzie la modificările de astăzi: continuăm să-i protejăm pe români, continuăm să asigurăm o stabilitate în contextul în care avem război la graniță, avem conflict în Orientul Mijlociu, avem condiții meteorologice care pot fi tot mai impredictibile în contextul schimbărilor climatice și avem, iată, un preț corect al energiei electrice și al gazelor naturale. Mulțumesc ANRE, mulțumesc tuturor celor care s-au implicat într-un act legislativ deosebit de complex.
Reporter: Bună ziua! În legătură cu prețurile pentru clienții casnici, ați spus că rămân nemodificate plafoanele până în martie 2025, intenționați să le prelungiți și în 2026? Că nu este foarte clar, n-avem textul actului adoptat astăzi.
Sebastian Burduja: Plafoanele la clienții finali, în acest moment, rămân până la 31 martie 2025. În contextul în care prețurile din piață vor continua să scadă, vom lua măsurile în consecință. În mod normal, pe prețuri mici nu va fi nevoie de aceste plafoane. Din martie 2025, facturile românilor n-ar trebui să crească. Mai mult decât atât, Comisia Europeană ne solicită să direcționăm, practic, mai bine aceste măsuri către consumatorii vulnerabili. Asta au făcut majoritatea statelor europene. România a ales o variantă a acestei paradigme, în care a echivalat nivelul de consum pe gospodărie cu nivelul de venit, dar este o echivalare aproximativă. Asta înseamnă că cei care au un consum lunar, așa cum bine știți, de sub 100 de kilowați-oră plătesc cel mult 0,68 de lei kilowatt-oră, pe când o gospodărie cu peste 300 de kilowați-oră consum lunar plătește aproape dublu, acel 1,3 lei kilowatt-oră.
Reporter: Aveți acordul Comisiei Europene pentru prelungirea schemei?
Sebastian Burduja: Am purtat discuții și săptămâna trecută la Bruxelles. Schema nu se prelungește în acest moment, vreau să fie foarte clar. Tot 31 martie era și înainte, domnule Vasilache.
Reporter: Ok, există o tendință clară de reducere a prețurilor la electricitate pe piețele europene, sunt deja sub noile plafoane pe care le-ați stabilit la producători. Ce faceți? Modificați din nou plafoanele prin OUG, ca să țineți pasul cu tendințele de pe piețele europene?
Sebastian Burduja: Pe ce vă bazați când spuneți că sunt sub plafoane?
Reporter: Cifrele care sunt publice pe piețele…
Sebastian Burduja: Vă uitați la piața zilei următoare?
Reporter: Și pe piața spot și pe piața zilei următoare.
Sebastian Burduja: Deci, aceste plafoane – 400 de lei megawatt-oră la energie electrică, 120 de lei megawatt-oră la gaz – au fost determinate de analize ample la nivelul ANRE-ului și cred că sunt corecte. Bineînțeles că, dacă vor fi necesare ajustări, le vom lua în considerare la momentul potrivit.
Reporter: Astăzi, Hidroelectrica a aprobat ca întreg profitul pe anul trecut să fie direcționat către acționari. Cum comentați această decizie? Practic nu le mai rămân bani de investiții.
Sebastian Burduja: Au bani de investiții, dar sigur că nu-și păstrează din profit bani în plus față de investiții. Ei au un buget de investiţii alocat și anul trecut au executat o parte din acel buget de investiții. Eu întotdeauna am încurajat companiile din portofoliul ministerului să investească, cu atât mai mult Hidroelectrica, unde, știți bine, mizăm pe o infrastructură care a fost pusă la punct acum 30, 40, 50 sau 70 de ani, cum se întâmplă la Vidraru, aproape 70 de ani. Ei au aceste ținte, au indicatori de performanță care vizează și investițiile. E adevărat că, pentru management, a da dividende, în contextul în care această companie s-a listat anul trecut și a fost cea mai de succes listare din lume din ultimele 12 luni – este evaluarea Rothschild – este important să dai și un semnal investitorilor și să plătești aceste dividende, dar ei au țintă de investiții.
Reporter: Dar 100% tot profitul se duce către acționari, nu 90% cum e reglementat de Guvern.
Sebastian Burduja: Așa este. Asta este decizia companiei. Eu le-am cerut să-și facă planul de investiții și am primit asigurări că și în condițiile unui dividend de 100% se vor ține de planul de investiții și îi urmăresc săptămânal.
Reporter: Bună ziua! Sunt Alexandra Alexandrescu de la Realitatea. Domnule ministru, ce garanții avem că reducerea plafoanelor la producători se va traduce în prețuri mai mici la clientul final?
Sebastian Burduja: Prețurile la clientul final deja au coborât, practic. Dacă vă uitați pe factura la gaz, și o comparați cu o factură de acum un an, cu siguranță veți vedea că se facturează sub plafon. Dar, în momentul în care pui această presiune și practic furnizorii au acces la o energie electrică mai ieftină, au acces la gaze naturale mai ieftine, iar, de asemenea, foarte important, acel plafon de 900 lei scade la 700 lei la decontare, deci noi nu mai decontăm diferența între prețul energiei și 900 lei. Decontăm diferența între prețul energiei și 700 lei. Asta pune presiune pe ei să caute cele mai bune oferte în piață și ulterior, sigur, să vină și spre clientul final. La urma urmei, orice român are posibilitatea pe site-ul ANRE să-și schimbe furnizorul și le recomand oamenilor să caute oferte în piață pe tot parcursul acestui an, să găsească furnizorii care sunt interesați să-și crească portofoliu de clienți. V-am dat un exemplu: și astăzi există furnizori care vin cu 0,21- 0,22 lei Megawatt oră, este un preț extrem de competitiv. Asta înseamnă că e un furnizori care își dorește să aibă noi clienți și noi. Iar noi, în calitate de clienți, avem acest drept, să ne schimbăm furnizorul. Deci, cei care sunt nemulțumiți de nivelul facturilor – categoric ele vor fi sub aceste plafoane – dar pot să facă această comparație între furnizori și să-și aleagă cea mai bună variantă.
Reporter: Având în vedere ce ați spus și mai devreme, că oricum prețurile au scăzut sub aceste plafoane și există o competitivitate sub acest plafon, de ce n-am mai reduce plafonul, având în vedere că nu i-ar deranja pe furnizori, dar poate i-ar convinge să scadă și mai mult prețurile?
Sebastian Burduja: În mod normal, mecanismele de concurență funcționează și sub aceste plafoane, împreună cu alegerea clientului final, a unui preț, a unei oferte competitive. Este complicat să umbli la plafoane și v-am explicat de ce, inclusiv din perspectiva furnizorilor care au cheltuieli în acest moment, inclusiv prin faptul că ei compensează diferența dintre prețul la factură și prețul care cumpără energia electrică, gazele naturale…acum, să-i încarci și cu acest cost de schimbare a sistemelor, riști să dai peste cap piața. Dumneavoastră, presa, ați făcut multe cu multe zerouri greșite. Ele s-au produs pentru că au existat foarte multe modificări pe Ordonanța 27 în vârful crizei energetice – cred că sunt șapte modificări, plus legile de aprobare în Parlament – și la fiecare ajustare a plafoanelor riscam să generăm instabilitate în piață și chiar la nivelul clientului final.
Reporter: Și o ultimă întrebare: cu producătorii ați stat de vorbă, pentru că sunt măsuri care pe ei i-ar afecta în mod direct, având în vedere că trebuie să vândă mai ieftin?
Sebastian Burduja: Toți au fost implicați și e rezultatul unor consultări de cel puțin o lună de zile. Este greu să mulțumești pe toată lumea. Evident, la final, cineva trebuie să plătească puțin în plus, puțin mai mult. Producătorii au avut ani foarte buni, dacă vă uitați, în anul trecut au avut profituri record, au, sigur, beneficiat de criza energetică, lucru care a dus la prețuri foarte mari. Nu vom reuși să mulțumim și pe producători, și pe distribuitori, și pe furnizori și pe clientul final. Pentru noi, prioritatea zero este cetățeanul, este românul care are nevoie de protecție și are nevoie de un preț corect la factură și, bineînțeles, mediu economic. Acele companii românești pentru care energia electrică, gazele naturale sunt componente importante ale structurii de cost.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, dacă am înțeles corect declarația dvs, spuneați că nu ați modificat plafoanele pentru consumatori ca să nu fie furnizorii nevoiți să schimbe softuri şi să aibă costuri suplimentare? De ce ar trebui…
Sebastian Burduja: Este unul dintre motive și al doilea, pentru că, prin actul normativ, prețurile oricum vor scădea. Nu este necesar să intervenim ca stat tot timpul cu măsuri de tipul acesta în care forțăm plafoane și mai reduse. Gândiți-vă că, totuși, plafonul de 0,68 lei asigură o factură lunară de cam 40-45 lei pentru vreo cinci milioane de puncte de consum. Astea sunt datele ANRE. Eu le-am mai explicat public o dată și au fost anumite reacții de tipul: cum e posibil? Astea sunt datele oficiale. Sunt cinci milioane de puncte de consum unde se plătește lunar echivalentul a… nu știu… 5 litri de lapte sau cât înseamnă, 3 litri de lapte..
Reporter: Domnule ministru, dacă tot ați făcut această schimbare și tot spuneți că vor scădea prețurile pentru români și că ele sunt deja sub plafoanele pe care le avem de ce nu ați modificat inclusiv plafoanele, ca și românii de acasă să știe că, începând de pe 1 aprilie sau din iunie, când spuneți, facturile lor vor scădea, indiferent de decizia furnizorilor. De ce nu ați făcut asta?
Sebastian Burduja: Încă o dată, prin măsurile pe care le-am adoptat și vi le-am specificat exact, de la producător până la furnizor și scăderea acestor praguri, efectele se vor resimți în factură. Comisia Europeană ne spune foarte clar: noi trebuie să mergem spre o piață cât mai competitivă, o piață în care mecanismele de piață determină scăderi ale prețurilor, în care concurența dintre furnizori și alegerea românilor pentru furnizorii cei mai competitivi, cei mai ieftini, să determine un preț mai mic la factură. Și asta se va întâmpla. Aveți încredere și în români că știu să-și aleagă cea mai bună ofertă.
Reporter: Sunt oameni care poate sunt în vârstă, poate stau în alte zone, nu au acces la internet, domnule ministru, că sunt și consumatori vulnerabili și ei nu știu să-și aleagă singuri furnizorii, dacă vă amintiți discuția. Cum fac acești oameni, totuși, să beneficieze de acest mecanism al pieței concurențiale?
Sebastian Burduja: Nu e singura modalitate. ANRE-ul are modalități prin care poți să schimbi furnizorii, dar, încă o dată, prin măsurile pe care le-am luat, veți constata – și ne vom revedea în această formulă, sunt convins – veți constata reduceri ale facturilor.
Reporter: Această ordonanță a fost criticată de Consiliul Economic și Social, au dat un aviz favorabil, dar cu observații, și spun cei de la Consiliul Social că este esențială păstrarea termenelor de plată fără introducerea excepției. Aici sunt îngrijorări că furnizorii nu vor primi la timp banii de la stat.
Sebastian Burduja: Şi nu i-au primit la timp – asta este realitatea! Oricând ne-am strădui noi și împreună cu Ministerul de Finanțe, există un sold la zi important pe care trebuie să-l recuperăm. Prin modificările generate – asta vă spuneam, se vor constitui sume în plus la fondul de tranziție și o parte dintre aceste sume, sau cât mai mult din suma restantă va putea fi acoperită, ca urmare a acestor modificări.
Reporter: Şi ce fac furnizorii care nu au facturile, care nu au recuperat banii de la stat? Pentru că au și ei cheltuieli și spun că ar putea până la urmă să nu mai furnizeze către populație necesarul de energie și atunci tot România ar avea de suferit.
Sebastian Burduja: Nu există acest risc, furnizorii acoperă aceste costuri, noi avem un dialog zilnic cu furnizorii și știm foarte clar ce înseamnă efortul pe care ei îl fac pentru a acoperi această diferență de cost și știți foarte bine, probabil că și în ultima lună s-au plătit, cred că peste 1 miliard de lei către furnizori. Deci sunt sume care au fost recuperate de către furnizori.
Reporter: Domnule ministru, spuneți că furnizorii vor să cumpere mai ieftin și că sperați că, în acest caz, prețurile vor fi mai mici. Însă concret, pentru omul de rând, ca să înțeleagă foarte bine. Ce se întâmplă dacă furnizorii nu vor scădea aceste prețuri, cum spunea și colega mea, sunt oameni de la țară, sunt consumatori vulnerabili care nu stau să caute cea mai bună ofertă în piață. Deci modificările de astăzi, punctual, cum vor duce la facturi mai mici?
Sebastian Burduja: Exact cum v-am explicat: în momentul în care eu, ca furnizor, am acces la o energie electrică sau la gaze naturale mai ieftine și, mai mult decât atât, există și o marjă reglementată maximă de profit pe care pot să o fac, adunând toate aceste cifre, veți constata că ei vor factura la un preţ mai mic. Lăsați piața să funcționeze şi veţi vedea că sub aceste plafoane, competiția va funcționa.
Reporter: Dar ni s-a dovedit că avem de ce să fim sceptici. Ce se întâmplă dacă nu vor face furnizorii acest lucru?
Sebastian Burduja: Sigur că avem de ce să fim sceptici în condițiile în care s-ar schimba piața la nivel global și noi trebuie să fim extrem de atenţi la aceste evoluţii. Piaţa energiei variază în funcție de foarte multe lucruri. Există conflicte armate lângă România, există conflict în Orientul Mijlociu, există o vreme impredictibilă. Poate fi o vară secetoasă, poate afecta producţia Hidroelectrica – se pot întâmpla multe lucruri. De aceea, am ţinut foarte mult să putem păstra această schemă și să-i protejăm pe români în fața acestor volatilități.
Reporter:Și într-o variantă a proiectului de astăzi era precizat că în cazul în care vom asista la o degradare a situaţiei de securitate din zonă atunci guvernul ar putea să intervină și să modifice prețul printr-o ordonanţă de urgenţă.
Sebastian Burduja: Cu siguranţă, datoria Guvernului este să-i protejeze pe români. Asta am făcut, asta vom face şi vom reacţiona de fiecare dată. În acelaşi timp, având în vedere preţurile în scădere era normal să venim şi să intervenim, cu atât mai mult cu cât existau premisele scăderii facturilor. Ceea ce toţi românii trebuie să înţeleagă este că facturile sunt plafonate, ele în niciun caz nu pot să crească şi există toate şansele să scadă. Cu cât, vom vedea exact în lunile următoare. Urmărim piaţa şi analizăm împreună
Reporter: Şi aş mai avea o ultimă întrebare: ce se întâmplă între perioada aceasta 2025-2026, cele 2 termene precizate – tot aşa, etapizat, dacă puteţi să ne explicaţi. Se renunţă la plafoane? Ce se întâmplă mai departe?
Sebastian Burduja: Vom vedea. Mai avem un interval de timp pentru a analiza în ce măsură plafoanele la toate categoriile de consumatori pot fi sau ar trebui să fie menținute. Cu siguranță, Comisia Europeană ne permite să avem o formulă de protecție a consumatorilor vulnerabili, iar România are experiența protejării consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin cardurile pentru energie. Ele n-au fost gestionate de Ministerul Energiei, ci de Ministerul Investiţiilor și Proiectele europene. Chiar astăzi s-a extins această perioadă de utilizare a cardurilor pentru energie și sunt convins că veți primi detalii de la instituțiile care s-au ocupat.
Reporter: Mulțumesc!
Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, ieri a apărut o știre potrivit căreia prețul electricității în România a fost de 69 euro/ Megawatt, în timp ce în Spania și Portugalia am văzut prețul chiar de un euro. Diferența atât de mare ar fi dată de producția mare de energie regenerabilă din aceste state vestice?
Sebastian Burduja: Am o întreagă comparaţie între sistemul românesc şi cel spaniol și portughez. Da, există multiple elemente în Spania și Portugalia pe care noi încă nu le avem; nu avem o pondere suficient de mare a energiei verzi. Nu avem o capacitate de stocare în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ambele state au acest lucru și atunci ai acces la energie ieftină, pentru că poți să produci ieftin solar, eolian, dar este producție intermitentă și, atunci când nu bate soarele, nu bate vântul, nu produci, dar, dacă ai o Tarniţa-Lăpuşteşti, reușești să stochezi acea energie un număr de ore sau dacă ai stocare în baterii și există datele Transelectrica și ele sugerează că noi avem nevoie de minimum 4.000 de megawați în stocare, dintre care cel puțin jumătate în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. De aceea am insistat și insist atât de mult cu Tarnița-Lăpuștești și îmi doresc să găsim un proiectant serios să vină să oferteze pentru acest proiect. Suntem în continuare în procedura de achiziție a studiului de fezabilitate.
Reporter: Ați spus că vom vedea probabil scăderi în facturi în lunile următoare, dar aș vrea să vă întreb dacă ați făcut o analiză la nivelul ministerului atunci când ați venit cu aceste plafoane noi pentru producători cu cât ar putea să scadă o factură? Aveți niște scenarii de lucru?
Sebastian Burduja: ANRE a lucrat la anumite scenarii. Nu vreau să mă hazardez să pun o cifră pe tapet în acest moment, pentru că piața este în dinamică. Este greu de știut unde va sta totuși piața într-o lună de zile, în două luni de zile, în șase luni de zile. Repet, vara poate fi secetoasă sau nu. Vom vedea ce se întâmplă. Vara consumul mai și crește, mai ales în august există vârfuri de consum în anumite zile.
Reporter: Adică ați luat niște decizii și vedem noi ce se întâmplă sau pur și simplu…?
Sebastian Burduja: Nu, nu, nu. Vă rog frumos. Încă o dată, pentru toți clienții, facturile fie vor rămâne la fel, fie vor scădea. Nu există niciun…
Reporter: Cinci procente, 10 procente…?
Sebastian Burduja: Veți vedea în funcție de evoluția din piață în următoarele luni. Important este ca românii să se aștepte la anumite scăderi de prețuri, să caute cele mai bune oferte în continuare și să se simtă protejați de Guvernul României. Pentru că, așa cum v-am explicat și îmi pare rău că presa, din păcate, nu dă astfel de știri, poate o s-o dați astăzi, noi avem a cincea cea mai ieftină energie electrică din Uniunea Europeană și al patrulea cel mai ieftin gaz, pe schema actuală de plafonare, fără modificările aduse astăzi.
Reporter: Și acum ceva vreme ați anunțat niște controale la furnizori pentru prețuri posibil prea mari. Ați spus că verificați acest lucru. Mă refer la facturi. S-au finalizat cumva, aveți rezultatul?
Sebastian Burduja: ANRE desfășoară controalele și sunt convins că vă poate da o situație la zi.
Mihai Constantin: Mulțumesc. Şi ultima întrebare, vă rog, pentru domnul ministru…
Reporter: E.ON a anunțat că se retrage de pe piața furnizorilor, iar Romgaz ar fi cumpărător. Ce ar însemna asta pentru această companie, dar și pentru români?
Sebastian Burduja: Există un anunț oficial al E.ON în acest sens?
Reporter: Asta înțelegem, pe surse cel puțin.
Sebastian Burduja: Pe surse nu este un anunț oficial. E o companie privată. Nu vreau să mă pronunț cu privire la asemenea posibile evoluții și tranzacții. Mulțumesc foarte mult.
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu, domnule ministru, pentru răspunsurile foarte detaliate și la obiect. Vreau să continui sesiunea de informare publică prin a vă atrage atenția asupra investițiilor în sănătate, care s-au aflat și astăzi în atenția Guvernului, pentru a asigura oamenilor condiții mai bune de îngrijire în unitățile medicale. După evenimentul recent de lansare a caravanelor medicale pentru zone defavorizate la care ați fost invitat să luați parte, după semnarea contractelor pentru spitalele regionale de urgență din Craiova, Iași, Cluj și decizia legată de extinderea Institutului Clinic Fundeni, Guvernul a aprobat astăzi Programul național de investiții în infrastructura unităților spitalicești.
Prin ordonanță de urgență, are alocate în intervalul 2024-2030 fonduri de peste 13 miliarde de lei care vor fi cheltuite pentru realizarea de noi spitale orășenești, municipale, municipale de urgență și pentru dotarea și modernizarea altor unități sanitare. Acest program național cade sub sfera execuției și sub Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării și sub sfera Ministerului Fondurilor Europene. Dar vreau să-i mulțumesc domnului profesor Alexandru Rafila, ministrul sănătății, că participă la acest brief, pentru că trebuie să avem în vedere beneficiarul final, care sunt cetățenii ajunși în postură de pacient, mai devreme sau mai târziu, în sistemul medical românesc. Domnule profesor, mulțumesc.
Alexandru Rafila: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație. Pe scurt, e vorba despre o ordonanță de urgență mult așteptată, care face posibilă operaționalizarea unui împrumut de 2,6 miliarde de euro, adică 13 miliarde de lei, pentru construcția de unități spitalicești, fie în centre județene, spitale județene de urgență, spitale monospecialitate, institute sau la nivelul municipiilor sau orașelor. Sumele maxime pentru care se poate face aplicația sunt diferite, le-a prezentat colegul meu, două miliarde pentru spitalele din principale centre din țară – asta nu înseamnă că o să fie toate sau o să fie neapărat de două miliarde, asta e suma maximă – 350 de milioane de lei pentru spitalele municipale și pentru spitale orășenești, 250 de milioane de lei. Dvs știți că noi avem proiecte în derulare pe mai multe axe. Cea mai cunoscută este legată de PNRR. Acolo au fost aprobate 27 de proiecte de investiții. În plus, în cele trei spitale regionale Cluj, Iași și Craiova, centrele de mari arși, la Târgu Mureș, la Timișoara și la București, e normal ca și alte unități administrativ-teritoriale care au unități medicale spitalicești pe teritoriul lor să aibă o șansă în dezvoltarea infrastructurii spitalicești. Gândiți-vă că în PNRR, așa cum l-am găsit noi, 22 de județe din țară erau excluse și nu figurau pe lista unor investiții care ar fi putut să fie eligibile. Așa că se va crea un echilibru la nivel național și se va asigura accesul oamenilor la servicii de sănătate până spre sfârșitul acestui deceniu, încât atât în orașele-municipiu sau cu reşedinţă de județ, în municipii, în orașe, asistența medicală să fie modernizată, iar ceea ce urmează să facem noi în perioada următoare, pentru că acest fond, dacă vreți, este gestionat de MIPE, dar Ministerul Sănătății este partenerul instituțional, trebuie să facem într-un timp foarte scurt, și o vom face, pentru că avem deja experiența de la PNRR, o hotărâre de guvern, vom iniția o hotărâre de guvern, care sigur trebuie adoptată de către guvern, în mod evident, care să stipuleze criteriile de eligibilitate, pentru că în mod natural aplicațiile vor fi sigur mai multe decât posibilitățile de finanțare, așa se întâmplă întotdeauna, dar avem o șansă să le alegem pe cele mai bune, pe de o parte, și să înlăturăm inechitățile care au existat în urma modului în care a fost inițial gândit PNRR, cel puțin în ceea ce privește unitățile spitalicești. Vă spuneam, nu mai puțin de 22 de județe din țară nu puteau să aplice pentru acest proiect de finanțare a spitalelor. Cred că asta este cel mai important. Continuăm, integrăm resursele din PNRR, din acest împrumut, resurse adiționale care vor veni din Programul operațional pentru sănătate, pentru ca de acolo să putem să facem, de exemplu, dotări, sau împrumuturile care s-au făcut la Banca Mondială. Importantă este integrarea tuturor acestor resurse și dezvoltarea cât mai uniformă a sistemului de sănătate la nivel național, pentru un acces echitabil la servicii.
Mihai Constantin: Mulțumesc. Dacă aveți întrebări pentru domnul ministru.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, voiam să vă întreb ce se întâmplă cu impozitarea concediilor medicale, pentru că executivul a spus în numeroase rânduri că ar trebui să fie eliminată această prevedere pentru femeile gravide…
Alexandru Rafila: Am o rugăminte, mă scuzați. Urmează acum dl ministru Boloș, cred că o să mă ajute foarte mult la formularea unui răspuns. Acea ordonanță, și cred că împreună putem să răspundem întrebării dvs într-un anumit timp, acea ordonanță reprezenta niște măsuri fiscal-bugetare, nu niște măsuri pentru sistemul de sănătate. Cred că trebuie o abordare echilibrată. Aici eu aș menționa un lucru care cred că este foarte, foarte important. În atribuțiile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate există foarte clar stipulat că dânșii au datoria să controleze modul în care se eliberează aceste concedii și nu se referă la controlul pacienților, ci la marii prescriptori de concedii medicale și probabil că o organizare mai bună și o intensificare a controalelor ar putea să ducă la o echilibrare a situației în ceea ce privește numărul de concedii medicale. Politica fiscală a României nu o face Ministerul Sănătății.
Reporter: Bun, dar până să îl întreb și pe dl ministru…
Alexandru Rafila: Politica fiscală a României nu o face Ministerul Sănătății.
Reporter: Voiam să vă întreb pe dvs în calitate de ministru al sănătății, dacă ați fi de acord cu eliminarea integrală a acestei prevederi, acestei impozitări sau doar pentru femeile gravide și bolnavii cronici?
Alexandru Rafila: Trebuie judecat cu precauție, pentru că, sigur, sunt boli cronice care sunt cu un impact foarte mare, inclusiv din punct de vedere afectiv, cum ar fi bolile oncologice; de femeile gravide nu mai discutăm că este o astfel de situație; Avem și urgențele medico-chirurgicale, poate are cineva un accident, de exemplu. Trebuie o evaluare făcută cu plătitorul. Plătitorul este Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Bugetul Casei este grevat de o datorie care a crescut, pentru că de la mai puțin de 1 miliard de lei am ajuns să plătim 6 miliarde de lei concedii medicale. Nu pot să spun că e mult sau este puțin, dar trebuie făcută o analiză, care să poată să ducă la decizia corectă. Nu se pot face exclusiv declarații, trebuie să avem un plan pe care să putem să vi-l comunicăm după ce cele trei instituții, respectiv Ministerul de Finanțe, Ministerul Sănătății și, bineînțeles, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, le au.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru! Aș avea o întrebare despre un alt subiect. Ați vorbit zilele trecute despre ploșnițe, mai exact, despre ce se întâmplă în Sectorul 5, spunând că nu aveți deocamdată o analiză despre ceea ce s-a întâmplat acolo și că ploștinele nu știu unde începe Sectorul 4 și unde se termină Sectorul 5. Cum a evoluat situația?
Alexandru Rafila: Dumneavoastră credeți că știu? Nu știu, poate că dumneavoastră aveți alte informații. Eu nu cred, dar mă rog. Da, e bine ca unitățile școlare care sunt în subordinea primăriilor, după cum știți, să ia măsuri pentru asigurarea igienei în școli. Igiena în școli e asigurată de către ei, dar să știți că e nevoie, din punctul meu de vedere, alături de igiena în școli și de o campanie de informare. De multe ori, circuitul acesta al insectelor, al paraziților care pot să ajungă în preajma copiilor este un mecanism care se rostogolește, pentru că aceleași condiții igienice trebuie respectate și la domiciliu și de aceea trebuie să existe mai multă implicare și din partea autorităților locale în soluționarea acestei probleme. N-a fost nimic malițios, dar, în mod evident, fiecare unitate școlară, respectiv inspectorat școlar, trebuie să poată să discute despre aceste probleme. Dacă apar probleme, sunt semnalizate în anumite școli.
Reporter: Dar ați primit un raport despre situația aceasta referitor la Capitală cel puțin?
Alexandru Rafila: Nu, nu am primit un raport și nu am avut sesizări. Dacă aș avea sesizări, evident că atunci aș putea să comentez. Mulțumesc!
Mihai Constantin: Mulțumesc și eu foarte mult, domnule profesor, pentru că ați acceptat personal să promovați această decizie guvernamentală de astăzi. Ați anticipat, de asemenea, foarte bine și următorul ministru care are amabilitatea să participe la informarea noastră publică, pentru că, într-adevăr, prin ordonanță de urgență au fost aprobate astăzi mai multe măsuri fiscal-bugetare pentru buna funcționare a serviciilor publice de interes local sau județean. Și îi mulțumesc domnului ministru de finanțe, Marcel Boloș, pentru prezența la acest briefing și vreau să punctez, înainte de a-i da cuvântul, alte două decizii luate astăzi de către executiv. Prin hotărâre de guvern a fost aprobată prelungirea plafoanelor RCA cu încă trei luni, respectiv până la 30 iunie 2024, pentru a proteja piața și de a combate o eventuală creștere excesivă a prețurilor, care pot avea loc ca urmare a dezechilibrelor produselor anterioare de pe piața asigurărilor de răspundere civilă auto. Vă dau și o informație de context, care vine tocmai de la Ministerul Finanțelor. La 31 decembrie 2023, din 10 milioane de vehicule din Parcul Național Auto, doar 7 milioane erau asigurate sau, ca să reformulez mai pe placul dumneavoastră presupun, 3 milioane de mașini potențial circulă pe șoselele din România fără a avea o poliță RCA valabilă. Vreau să mai punctez și o ordonanță de urgență, prin care eventualele sancțiuni date pentru neeliberarea la timp a facturii electronice E-factura, aceste sancțiuni au fost și ele amânate până la 31 mai 2024. Mulțumesc, așadar, domnule ministru, vă dau cuvântul.
Marcel Boloș: Eu mulțumesc. Într-adevăr, Guvernul a adoptat o serie de măsuri care privesc mediul de afaceri, respectiv a fost aprobată schema de ajutor de stat pentru activități productive și pentru industria prelucrătoare, o schemă de ajutor de stat mult așteptată pentru mediul de afaceri și, desigur, am avut măsurile adoptate de Guvern pentru amânarea amendării faptelor contravenționale pentru utilizarea modului E-factura. Celălalt pachet de măsuri este cel care privește atât finanţarea proiectelor de investiții din fonduri externe nerambursabile, cât și măsuri privitoare la operatorii economici cu capital de stat și cu capital al unităților administrativ-teritoriale, precum și o a treia categorie de măsuri din acest proiect de ordonanță așteptat de sectorul public. A treia categorie de măsuri este cea referitoare la măsurile cu caracter social. Așadar, schema de ajutor de stat aprobată de către Guvern pentru susținerea investițiilor mediului de afaceri are o valoare de 500 de milioane de euro, proiectele care ar urma să fie depuse au o valoare minimă de 10 milioane de euro și o valoare maximă de 100 de milioane de euro. Sunt activități care se referă doar la industria și producția industrială, industria prelucrătoare, iar, în acest context, anticipăm un efect multiplicator pentru economie consistent, încât crearea de locuri de muncă, dar și atragerea de investiții în economie să poată să fie duse la bun sfârșit, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a României. De asemenea, pentru modulul E-factura, amenzile care erau între 1.000 lei valoarea minimă pentru întreprinderile mici și mijlocii și până la 10.000 lei pentru contribuabilii încadrați în categoria întreprinderilor mari s-au amânat până pe data de 1 iunie, iar măsurile care privesc operatorii economici, la rândul lor, sunt măsuri care unele au în vedere susținerea investițiilor derulate de către operatorii economici. De asemenea, măsuri care privesc acordarea unor drepturi sociale în rândul angajaților, după modelul pe care îl avem pentru sectorul public; și avem și o serie de măsuri sociale care privesc atât indemnizațiile de merit acordate în domeniul culturii, cât și actualizarea indemnizațiilor veteranilor de război, care sunt într-un număr de peste 200.000, actualizarea cu inflația anuală. Lor nu li se aplica acest mecanism. Și, desigur, măsurile care țin de indemnizațiile membrilor Academiei Române, de asemenea, au fost actualizate și aprobate de către Guvern. Cam acesta ar fi sumarul, în mare, a măsurilor pe care Guvernul le-a adoptat astăzi. Vă stau la dispoziție cu întrebări.
Reporter: Domnule ministru, referitor la așa-zisa ordonanță-trenuleț, una dintre prevederile face referire la numărul de șefi din instituții, mai exact, Executivul să poată să numească noii șefi. Voiam să vă întreb de ce a fost luată o astfel de decizie având în vedere că retorica Guvernului din ultima perioadă a fost întocmai de a reduce posturile de șefi din instituţii.
Marcel Boloş: Sunt două condiții acolo, ca să avem procentul de maxim 10%. Întâi de toate, acea instituție publică care depășește procentul de 8% trebuie să fi făcut, în prealabil, reorganizarea instituțională. Deci, nu în orice condiții poate fi crescut acest procent; și a doua condiție importantă – să existe reglementări care sunt din directivele Uniunii Europene sau obligații pe care le avem asumate în relația cu Comisia Europeană, ca să justifice aceste structuri organizaționale și România să-și poată duce la bun sfârșit angajamentele pe care şi le-a asumat. Este singura excepție făcută, cu cele două condiții cumulative care se referă la reorganizarea prealabilă; deci, oricum nu poate fi depășit procentul de 8% și numai dacă sunt asumate și sunt angajamente față de Comisia Europeană pe un anumit domeniu de activitate.
Reporter: Dacă puteți să-mi explicați puțin această condiție a reorganizării, pentru că ideea reorganizării unei instituții era tocmai să…
Marcel Boloş: … adică asta ar însemna situația unei instituții publice autonome care, să zicem, a avut un procent de funcții de conducere de 15%, trebuie să-l aducă la 8% și depășirea procentului de 8%, numai dacă avem aceste angajamente față de Comisia Europeană, care să justifice depășirea procentului. Altminteri, nu avea sens reorganizarea și e o măsură care a fost destul de consistentă pentru ceea ce înseamnă conținutul Legii nr. 296. Și, în acest context, pe lângă reducerea posturilor vacante, am avut și acest tip de măsură privitor la funcțiile de conducere.
Reporter: De asemenea, companiile de stat pot să facă majorări salariale anul acesta, inclusiv acele companii care merg pe pierdere. Care a fost raţiunea din spatele acestei decizii?
Marcel Boloş: Pentru că la sfârșitul anului trecut au fost o serie de decizii care au fost luate de către companiile de stat, pentru a pune în aplicare anumite drepturi salariale pe care le-au avut în contractele colective de muncă sau le-au avut prin alte modalități reglementate și ar trebui să putem ca acele drepturi salariale în plată, respectiv cele care au fost acordate la data de 31 decembrie sau până la 31 decembrie 2023 să poată să fie în continuare achitate, cu mențiunea că aceste societăți nu pot să crească numărul de posturi și nu pot acorda alte majorări de natură salarială, dacă au pierderi contabile, deci nu este o măsură care să dea posibilitatea unei companii de stat care a înregistrat pierderi și în continuare, acea pierdere să o creștem prin majorările salariale.
Reporter: Luaţi în calcul și unele măsuri de eficientizare a acestor companii?
Marcel Boloş: La companiile de stat, toate au termenul de 30/06/2024, pentru a pune în aplicare prevederile Legii 296. Acolo, să nu uităm că sunt măsuri cu privire la cheltuielile de personal, de la limitarea funcțiilor de conducere, la procentul de 8%, până la normative de cheltuieli. Să nu uitați că le-am introdus normative de cheltuieli până la nivel de cheltuială cu telefonul, norma privind parcul auto, normă de carburanți. Imaginea în oglindă a normativelor de cheltuieli pe care le avem în sectorul public s-au transpus și la nivelul agenților economici, și raționamentul nostru a fost ca din aceste limitări de cheltuieli, să îmbunătățim performanța economică și, prin aceasta, pe seama dividendelor încasate la bugetul de stat, să aducem mai mulți bani la bugetul de stat, fiind o cerință a Comisiei Europene. Guvernanța corporativă este o cerință a Uniunii Europene – și în Planul Național de Redresare și Reziliență avem acest lucru -, ca să îmbunătățim condițiile de administrare a patrimoniului public. Asta e un lucru care ne aduce, pe lângă venituri suplimentare la bugetul de stat, ne aduce și utilizarea cu chibzuință a patrimoniului de care dispun companiile.
Reporter: … și dacă dl. ministru Rafila mi-a spus să vă întreb pe dvs. referitor la concediile medicale, dvs. ce părere aveți despre această impozitare? Va fi eliminată sau ce se va întâmpla?
Marcel Boloş: Proiectul de ordonanță de urgență, știți la fel de bine ca și mine, că este în forma lui finală la Camera Deputaților și așteptăm să vedem ce tipuri de modificări mai intervin asupra textului propus. Să nu uităm situația în care suntem cu concediile medicale. În cursul anului 2023 – am avut 3.263.000 de concedii medicale, am avut 24 de milioane de zile de concedii medicale acordate și am cheltuit din bugetul de stat 6,9 miliarde lei. Suntem în situația paradoxală în care cel care stă în concediu medical primește mai mulți bani decât atunci când este la serviciu. Am spus și repet și acum, pe această cale, că nu discutăm de bolnavii oncologici, nu discutăm de indemnizația maternală și nu discutăm de copiii care au nevoie de îngrijiri. E de domeniul firescului ca să avem astfel de facilități, dar această situație în care suntem acum nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale de sănătate.
Reporter: Aveți o evidență a sumelor care au intrat la bugetul de stat din această impozitare de la începutul anului și până acum?
Marcel Boloş: Sumele noastre estimate anual sunt 600 de milioane de lei, pe care le încasăm, dar, repet, nu este o taxă asupra concediilor medicale, cum se tot vehiculează în spațiul public, este contribuția la asigurările sociale de sănătate, care se plătește pe perioada concediului medical, ca și contribuția la pensii, care se plătește pe tot timpul perioadei în care ești activ în muncă. Deci, lucrurile acestea țin de rațiuni care au în vedere o abordare rațională a banilor pe care îi avem în bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Reporter: O ultimă întrebare aș avea, dacă îmi permit și colegii. Referitor la Programul „Noua casă” au existat mai multe voci nemulțumite de faptul că pragul acela ar fi prea mic, de 70.000 de euro. Voiam să vă întreb dacă aveți de gând să creșteți pragul.
Marcel Boloş: Nu s-a pus în discuție acest lucru. După cum știți, am aprobat un plafon de un miliard de lei pentru acest program și, în funcție de cum va fi evoluția acestuia, analizăm. Deocamdată, așteptăm ca acest plafon să fie implementat și să vedem dacă pe parcurs mai trebuie să adoptăm și alte tipuri de măsuri.
Reporter: Bună ziua! S-a prelungit până la 31 martie perioada până la care firmele nu primesc amendă dacă nu se înrolează în sistemul RO e-Factura. Știu că ANAF trimite deja notificări la aceste firme care nu s-au înrolat în sistem. Credeți că până la acea dată vor ști toate firmele din România și se vor înrola în acest sistem? Şi, de asemenea, ce update-uri s-au mai făcut?
Marcel Boloş: Sunt 32.000 de companii care în momentul de față nu utilizează modulul e-Factura, deși au date înscrise în decontul de TVA. Și atunci, sigur, noi nu am luat măsura pecuniară de a aplica amenzi, ci am transmis aceste notificări pentru a avea în vedere că ANAF-ul de această dată nu doarme și sumele care sunt încărcate în decontul de TVA sau consemnate în decontul de TVA nu sunt sume pe care noi să nu le verificăm. Corelarea cu modulul e-Factura și cu datele pe care le avem în modulul e-Factura este piatra de temelie pentru digitalizare, dar și pentru combaterea fenomenului de evaziune fiscală, așa încât noi, lună de lună, îi notificăm. Am înțeles greutățile începutului de drum, am organizat webinarii și de câte ori a fost nevoie, am răspuns la întrebările tehnice care s-au pus pe parcursul implementării modulului. Este, dacă vreți, piatra de temelie pentru digitalizarea ANAF, alături de cloud-ul fiscal, și trebuie să intrăm într-o anumită disciplină pentru a reduce gap-ul de TVA. Suntem fruntași la nivelul Uniunii Europene cu cele 9 miliarde de euro pe care Comisia Europeană le-a calculat și 40% din această sumă provine din achizițiile intracomunitare. Deci, demersurile noastre sunt mai mult decât firești și încercăm să controlăm acest flagel care aduce atât pierderi la bugetul de stat, dar și creează competiție nelegitimă pentru mediul de afaceri.
Reporter: La ce update-uri ar trebui să ne așteptăm pentru ro-e-factura?
Marcel Boloş: Vă referiți la…
Reporter: La platformă în sine, dacă…
Marcel Boloş: În momentul de față, avem în vedere să terminăm aplicaţia pentru e-mobil, deci să se poată utiliza și de pe mobil, și, în fiecare săptămână, avem comitetul pentru e-factura în care am invitat de această dată și reprezentanți ai mediului de afaceri, pentru ca problemele punctuale pe care le întâmpinăm – sunt multe tehnice – să putem să le soluționăm în timp util și să facem din această aplicație un instrument ușor de accesat de către mediul de afaceri. Este un proiect la care lucrăm aproape în fiecare săptămână, cum am menționat, și luăm încă în seamă observațiile și propunerile care vin de la mediul de afaceri.
Reporter: Comisia Europeană, reprezentanții Comisiei care au ajuns săptămâna trecută aici, la București, au prognozat un deficit bugetar de peste 7% din Produsul Intern Brut în acest an. Care sunt prognozele Ministerului Finanțelor și să ne spuneți dacă ne-am putea aștepta la noi măsuri de reducere a cheltuielilor?
Marcel Boloş: Anul 2023, după cum știți, a fost unul similar, în care eu, la preluarea mandatului, aveam pe masă prognoze de 6,87% din PIB ale deficitului bugetar și la sfârșitul anului am avut 5,6% Eu am spus că o evoluție și o analiză corectă o vom putea avea după execuția bugetară a trimestrului întâi, care are deadline-ul pe data de 25 aprilie și, în acel moment, facem socoteala a ceea ce s-a întâmplat ca urmare a intrării în vigoare a Legii 296 și a felului în care măsurile poate unele mai trebuie ajustate sau… suntem deschiși pentru o astfel de analiză corectă și de-abia atunci putem discuta foaia de parcurs pentru anul 2024.
Reporter: Ar trebui să scadă guvernul taxarea pe muncă și cum s-ar putea face acest lucru? Aveți deja în analiză acest lucru la Ministerul Finanțelor?
Marcel Boloş: Politica fiscală și componenta aceasta de măsuri fiscale nu reprezintă o noutate pentru nimeni. Este un angajament pe care ni l-am asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, este în jalonul 207 din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar despre impozitarea muncii, de asemenea, se știe că este una dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene. Acum, ce tip de politică fiscală se va implementa odată cu reforma și felul în care vor fi gândiți pilonii fiscalității, respectiv impunerea muncii, capitalului sau impunerea consumului, este o problemă care trebuie să fie foarte bine fundamentată, pentru că este un moment de răscruce pentru România și trebuie să facem din sistemul fiscal unul care să corespundă inclusiv funcției de stimulare a investițiilor mediului privat, de atragere de investiții și, sigur, să obținem și fondurile necesare la buget pentru a avea servicii publice de calitate, noi servicii publice de calitate. Fără un sistem fiscal bine fundamentat și ancorat în realitate, nu putem moderniza România pe termen lung. Nevoia aceasta de servicii publice moderne este una a noastră, a tuturor.
Dar, sigur, reforma fiscală…

Dar, sigur, reforma fiscală trebuie să aibă și legitimitatea necesară, pentru că noi, Ministerul de Finanțe, în cursul anului 2024, trebuie să epuizăm măsurile care țin de digitalizare, de combaterea fenomenului de evaziune fiscală, de restructurarea cheltuielilor publice, pentru ca fiscalitatea și ceea ce înseamnă așezarea pe un fundament corect a reformei fiscale să poată fi gândită corect și prin dialog cu mediul de afaceri.
Reporter: Este o variantă să scadă taxarea pe muncă cu 5 sau 10 procente și, în schimb, să crească TVA-ul?
Marcel Boloș: Nu pot să dau, m-aș hazarda să avansez procente și să fac speculații, nu acesta este scopul meu. Și, cum am menționat, reforma fiscală trebuie să fie bine ancorată în realitatea economică a României și să nu fie de domeniul hazardului, fiindcă am avut experiența Legii 296, a ajustării fiscale precedente, când a fost inflație de idei pe masă și nu cred că o politică fiscală corectă se poate fundamenta în aceste condiții în care fiecare își dă cu părerea.
Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, în proiectul dumneavoastră este o prevedere care spune în felul următor: nerespectarea acordării de creșteri ale cheltuielilor de natură salarială aferente indicelui mediu de creștere a prețurilor prognozat pentru 2024 se pedepsește cu contravenție între 10.000 de lei și 30.000 de lei. Dacă ne puteți explica concret, în cazul în care este depășită valoarea acestui indicator, dacă nu se majorează salariile, cum este această nouă modificare?
Marcel Boloș: Majorarea aceea cu indicele mediu de inflație se referă la acele situații în care companiile sunt cu pierderi și înregistrează pierderi și depășirea acestui indice mediu de inflație intră sub regimul sancționării și al faptelor contravenționale. Aici trebuie să respectăm această disciplină pe care o avem în domeniul cheltuielilor de personal, pentru a nu adânci și mai mult pierderile pe care le înregistrează societățile comerciale. Din păcate, cele care sunt cu pierderi contabile, companiile care au astfel de situații, se întorc tot la bugetul de stat, iar noi, odată cu aceasta, creștem nivelul subvențiilor. Și, din acest punct de vedere, trebuie să avem o abordare prudentă și rațională din perspectiva gestionării acestui tip de cheltuială, care este destul de mare la nivelul companiilor de stat.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare despre o situație cu care se confruntă românii încă de aseară, pentru că au fost informați de Poșta Română că platforma online pentru compensarea facturilor la energie, prin care este utilizat cardul de energie, a fost dezactivată, mai pot merge doar la ghișeu și până pe 29 martie 2024. Mai apoi a venit mesajul dumneavoastră, de pe Facebook, pe care l-am citit și noi puțin mai devreme și ne-am dat seama că aceste măsuri cumva se bat cap în cap, pentru că Poșta deja a dezactivat /…/
Marcel Boloș: Acum Poșta Română nu avea cum să știe măsura aceasta pe care a adoptat-o Guvernul astăzi. Este în favoarea beneficiarilor de carduri de energie și Poșta Română va remedia acest lucru, sunt absolut convins, dat fiind și istoricul colaborărilor pe care le-am avut cu dumnealor, în calitate de fost ministru al fondurilor europene. Vestea bună este pentru beneficiarii de carduri, pentru că greul facturilor de pe iarnă, în această perioadă, îl au cu facturile pe care le emit furnizorii de utilități și sunt convins că se va găsi soluția tehnică potrivită, încât să poată face plățile până la 31 mai. Deci, trebuie să știe toți beneficiarii de carduri că li s-a prelungit posibilitatea utilizării acestora până pe data de 31 mai, adică Guvernul a aprobat această măsură în folosul celor peste 2 milioane de gospodării care au implementat cardul de energie și care au beneficiat de aceste tipuri de măsuri.
Reporter: Dar vă gândiți să mai acordați încă o tranșă de 700 lei în acest an?
Marcel Boloş: Acest lucru e greu de spus în acest moment, să vedem felul în care se vor purta discuțiile cu Comisia Europeană, vă vom ține la curent cu demersurile care se fac în acest sens.
Reporter: Mulțumesc.
Reporter: Domnule ministru, aș vrea să ne ajutați cu o precizare referitoare la acest indice mediu al inflației. Asta înseamnă că, practic, în companiile de stat cu pierderi, salariile vor putea fi majorate doar dacă nu este depășit acest indice mediu al inflației?
Marcel Boloş: Indicele mediu de inflație este ca și o măsură protecționistă a puterii de cumpărare pentru salariile care se dau în companiile de stat și este maximum pentru companiile de stat al acestor tipuri de cheltuieli de natură salarială, respectiv ajustarea cu inflația pentru folosul sau în folosul angajaților care sunt în astfel de companii. Iar sigur, aici, fiecare companie de stat are situația particulară, fie că înregistrează pierdere, fie că înregistrează profit, iar aceste corelări cu productivitatea muncii, cu indicele mediu de inflație, sunt pentru a asigura condiții pentru activitatea companiilor, dar şi pentru salariații care ţin de specificul activităţii lor.
Reporter: Dați-ne un procent, vă rog! La ce perioadă vă raportați?
Marcel Boloş: Dacă ne referim la indicele mediu de inflație de pe anul 2023, a fost de 10%, cum știm că indexarea pensiilor, dacă ne aducem aminte, și a drepturilor sociale, a fost de 13,8% deci din punctul acesta de vedere, aceștia sunt indicatorii pe care îi putem lua în calcul și care se regăsesc în bugetele de venituri și cheltuieli…
Reporter: … adică nu mai mult de 13,8% ?
Marcel Boloş: Nu, eindicele mediu de inflație anuală este 10%, maxim 10%.
Reporter: Maxim 10%, cu atât pot crește salariile. Şi aș vrea să vă rog să ne precizați această posibilitate de a crește numărul de funcţii….
Marcel Boloş: Dar să lămurim. Noi discutăm de indicele mediu de inflație şi bugetarea acestor tipuri de cheltuieli. Ce se va întâmpla la nivelul companiilor și ce discuții vor avea pe contractul colectiv de muncă, n-aș vrea să se înțeleagă că noi am reglementat la nivel de companie, politica salarială. Nu, noi am avut în vedere maximum de buget ce poate fi alocat pentru acest tip de cheltuială.
Reporter: Și când spuneți că funcțiile de conducere pot crește de la 8 la 10% vă referiţi…?
Marcel Boloş: În companii, nicidecum …
Reporter: … doar la companiile de stat.
Marcel Boloş: Nu, nu există.
Reporter: Functiile de conducere.
Marcel Boloş: Nu există. La companiile de stat, este exclus așa ceva. Am discutat doar despre instituțiile publice autonome, cele care se află sub coordonarea Parlamentului și numai dacă acestea au angajamente față de Comisia Europeană sau rezultă anumite angajamente ale României pentru relația cu Comisia Europeană, doar așa pot să ajungă la acel procent de 10%. În rest, exclus.
Reporter: Sub conducerea Parlamentului sunt instituții precum ASF, ANRE, ANCOM – acestea ar putea să crească numărul de șefi?
Marcel Boloş: Doar dacă au o reglementare europeană care instituie o obligație a acestora suplimentară față de ce au avut. Şi doi, trebuie să facă reorganizarea, nu pot să își crească procentul de funcții de conducere dacă nu au făcută reorganizarea și dacă nu au o obligație europeană rezultată dintr-o directivă, un regulament, nu în orice condiții se poate face această creștere a procentului de funcții de conducere.
Reporter: De exemplu, ministerele, ele ar putea să crească…?
Marcel Boloş: Exclus, exclus. Nu, nu, nu. E o chestiune care s-a răspândit în spațiul public și nu are nicio treabă cu ministere – exclus, instituții publice – exclus, primării – exclus, companii de stat – exclus. Discutăm doar de aceste instituții publice autonome care au obligații suplimentare ca urmare a implementării unor directive sau regulamente europene. Ar fi fost de-a dreptul caraghios să spunem 8% și acum să revenim 10%, nu e corect față de principiile pe care le-am stabilit în Legea 296.
Reporter: Aș vrea să vă rog să mai îmi spuneți ce se întâmplă cu legea salarizării bugetare, pentru că este un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și aș vrea să vă întreb dacă impactul bugetar va fi mai mare decât este în prezent, având în vedere și majorările de acum, dar și cele care sunt…?
Marcel Boloş: Impactul bugetar pentru legea salarizării unice este în lucru în momentul de față la Banca Mondială și, așa cum am avut scenarii pentru legea pensiilor generale, sunt convins că și aici Banca Mondială va veni cu acest calcul de impact bugetar și vom discuta la momentul potrivit care va fi modalitatea prin care vom acoperi banii necesari implementării legii salarizării unice.
Reporter: Aveți mai puțin de jumătate de an pentru a face acest lucru.
Marcel Boloş: Avem mai puțin de jumătate de an, dar e o reformă care este la pachet cu legea privind pensiile generale, legea salarizării unice și reforma fiscală. Deci toate acestea urmează în cererea de plată cred că numărul patru, dacă bine țin minte.
Reporter: O singură întrebare mai am. Spunea colegul dvs. domnul ministru Sebastian Burduja că în medie românii plătesc la energie o factură care costă cam 5 litri de lapte. Dvs., factura pe care o plătiți la energie cât de mare este? Cam cât litri de lapte?
Marcel Boloş: 199 de lei am plătit ultima dată, dar nici nu știu de ce a fost o factură destul de mare, având în vedere că nu sunt un mare consumator de energie. Deci aceasta este valoarea facturii pe care am plătit-o la factura de curent electric.
Reporter: /…/
Marcel Boloş: Comparativ cu faptul că folosesc un bec, un frigider, un televizor și toate aparatele de consum pe care le am în locuință.
Reporter: Şi în luna anterioară ce factură ați avut?
Marcel Boloş: În luna anterioară tot undeva în jur de 100-120 de lei.
Reporter: Mai mult decât 5 litri de lapte, domnule ministru.
Marcel Boloş: Dacă acesta este elementul de comparație, n-am făcut acest tip de calcul, să-l convertesc în număr de litri de lapte.
Reporter: Legat de ASF, ANCOM, ANRE, spuneați că se încadrează în noile măsuri…
Marcel Boloş: Nu se…, nu. Să n-o luăm ca un dat. Această creștere a procentului funcțiilor de conducere la 10% nu este un dat. Sunt două condiții cumulative pe care trebuie să le respecte. Unu, să fi aplicat reorganizarea. Aceasta înseamnă că a dus funcțiile de conducere de la 15% la…, nu știu, 8%, cât spune legea, și de-abia dacă există o obligație față de Comisia Europeană, ca urmare a implementării unui regulament sau a unei directive a Uniunii Europene, atunci structura organizatorică nou creată poate să ducă la funcții de conducere de până la 10%. Dar nu înseamnă că ele acum își cresc procentul de funcții de conducere. Exclus așa ceva.
Reporter: Până când trebuie să facă această reorganizare? Ştiu că la ANCOM s-a făcut ceva…
Marcel Boloş: 30.06 este termenul care s-a dat pentru toate instituțiile statului să facă această reorganizare.
Reporter: Legat de factura, va mai cere ANAF facturile când vine în control, de vreme ce ele sunt încărcate în sistem?
Marcel Boloş: Ar fi total aiurea să cerem formatul original al facturilor câtă vreme sunt în modulul e-factura. Modulul e-factura va aduce cu sine și modificări în procedurile de inspecție fiscală și inspecție antifraudă, decât dacă organul de control solicită o notă de recepție, un registru de casă, un raport de gestiune, atunci acelea nu are acces la el în modulul e-factura, iar pentru corecta judecată a lucrurilor va putea să solicite aceste documente. Dar ar fi absurd ca noi să cerem facturile în original, iar în același timp să le avem stocate în arhiva noastră electronică.
Reporter: Legat de prelungirea plafonării prețurilor RCA, în nota de fundamentare a proiectului Ministerului de Finanțe se spune că doar șapte din zece mașini au RCA. Care credeți dvs. că sunt cauzele acestei situaţii?
Marcel Boloş: Aici nu prea…, pentru că e diferență mare între numărul de mașini din parcul auto – zece milioane – și numărul de asigurați, de şapte milioane. Cauzele… nu-mi dau seama, dar se expun cei care nu plătesc polița de asigurare unui risc de daune pe care trebuie să îl suporte la momentul la care s-a produs un incident.
Reporter: Sunteți de acord cu afirmația dlui purtător de cuvânt că potențial trei milioane de mașini circulă în trafic fără RCA în acest moment?
Marcel Boloş: Acum, acest lucru, dacă ne referim la cei trei milioane, dacă se plimbă cu mașina, nu, n-am cum să răspund la această întrebare, nu-mi dau seama ce fac cei trei milioane care nu sunt asigurați.
Reporter: În Parlament sunt anumite măsuri de modificare a Legii RCA care ar trebui, cumva, să împiedice, să reducă acest fenomen. Problema este că legea s-ar implementa, ar deveni operațională undeva, în septembrie, în toamnă, în toamna acestui an, iar prețurile RCA sunt plafonate de mai bine de un an. S-au tot prelungit, e a treia oară când se prelungesc. Acum le-ați prelungit până la 30 iunie. Există posibilitatea să le prelungiți și după 30 iunie?
Marcel Boloş: E prematur de spus. Cert este că trebuie să fim foarte atenți cu plafonarea pentru a nu induce alte tipuri de riscuri în piața asigurărilor, fiindcă, deși avem plafonată polița de asigurare, costurile care țin de serviciile auto și prestările de servicii din domeniu, acelea nu sunt plafonate și să nu inducem…
Reporter: Vă referiţi la service-uri, nu?
Marcel Boloş: Da, la service-urile auto. Acelea nu au componenta, deci nu au plafonat costurile și să nu generăm riscuri…
Reporter: Dar de ce nu se face nimic în sensul ăsta, cu reparațiile din service-urile auto? Scapă mereu…
Marcel Boloş: Acum, Autoritatea de Supraveghere Financiară cred că este în măsură să ofere mai multe explicații pe această temă. Noi, în calitate de inițiator de acte normative, avem responsabilitatea noastră limitată, dar, judecând lucrurile în mersul lor firesc, trebuie să analizăm cu atenţie continuarea măsurii de plafonare. E prematur de spus acest lucru, pentru moment.
Reporter: Dacă îmi permiteți o ultimă întrebare, spuneați anul trecut într-un interviu că anul 2024 „ar trebui să fie unul liniștit, fără forfotă politică pentru a se desfășura alegerile așa cum trebuie”. Drept urmare, și fără o reformă fiscală, cumva. Săptămâna trecută, oficialii europeni au spus însă că 2024 este esențial pentru eșecul sau pentru succesul României din punct de vedere al dezvolării și al reformelor acestea fiscale. Voiam să vă întreb cum vedeți dvs. acum anul 2024, dacă va fi totuși un eșec, având în vedere că sunt alegeri în acest an?
Marcel Boloş: Avem o o prevedere în Legea bugetului de stat care spune foarte limpede că nu vom avea majorări de impozite și taxe în acest an. De asemenea, avem, cum am menționat, un termen pentru analiza execuției bugetare pe primul trimestru, care expiră pe 25 aprilie, și haideți să vedem, această hazardare în a arunca pe piață tot felul de prognosticuri, că va fi într-un fel sau altul, am văzut cât de mult s-a adeverit și în 2023, când vremurile apocalitice ne duceau spre 7% și am avut deficitul bugetar 5,6% din PIB. Eu sunt mai rezervat în a face astfel de estimări. Să ne bucurăm că avem un buget de investiții consistent și că ne implementăm aceste investiții și că România este în situația aceasta a oportunității extraordinare de a-și implementa proiectele de investiții. Ar fi foarte nedrept să spunem: „Dragi români, blocăm investițiile ca să ne încadrăm într-un deficit bugetar de 3%”. Cum ar suna acest lucru?
Reporter: Și reforma pe microîntreprinderi cerută de Comisia Europeană?
Marcel Boloș: Reforma pe microîntreprinderi… După cum știți, noi, ca minister al Finanțelor, am spus măsurile pe care le-am luat ca să fim în acord cu cerințele din Planul Național de Redresare și Reziliență, am luat măsuri pentru eliminarea fragmentării artificiale pentru plafonul de încadrare la microîntreprinderi, am eliminat deducerile, am crescut peste plafonul de 60.000 de euro cota de impozitare la 3% și am cerut Comisiei Europene, să vedem ce se întâmplă în trimestrul I al execuției bugetare, pentru că este total nedrept să intrăm într-un val din acestea de măsuri haotice pe microîntreprinderi, prin care noi susținem dezvoltarea economică a României și într-un final să ne facem rău propriilor noastre microîntreprinderi, pentru că n-avem răbdarea necesară să vedem care este impactul acestei măsuri și ce efect au produs. Am luat un set de măsuri în luna septembrie, apoi în luna decembrie. Nu merge în ritmul acesta în care de la o zi la alta schimbăm tot felul de reguli și măsuri cu caracter fiscal.
Reporter: Deci vor fi noi discuții cu Comisia Europeană după ce vedeți datele pe trimestrul?
Marcel Boloș: Da. În niciun caz nu avem și am spus, e clar, în Legea bugetului de stat precizat acest lucru, nu se introduc impozite și taxe noi, nu se majorează cele existente și este regulă și pentru microîntreprinderi, să le lăsăm să se dezvolte și să poată să susțină dezvoltarea economică a României. Vrem să le protejăm și să fim alături de ele. Acestea e rolul Guvernului, mai ales pentru micile afaceri.
Reporter: Și o ultimă întrebare, vă rog. Pe cererea 4 de plată PNRR sunt două reforme importante: reforma fiscală și legea salarizării. De Legea salarizării știm că s-au terminat discuțiile cu familiile ocupaționale și se așteaptă un impact la Banca Mondială. La reforma fiscală nu știm absolut nimic. În ce stadiu este acum la Ministerul Finanțelor? Pentru că înțelegem că e an electoral și că nu se vor lua noi măsuri anul acesta, probabil din 2025 sau 2026, însă ce calcule se fac la acest moment?
Marcel Boloș: Noi, acum, la nivelul Ministerului de Finanțe, toată lumea știe și a fost afișat pe site-ul ministerului, raportul Băncii Mondiale privind analiza sistemului fiscal. Am spus că ce tipuri de măsuri pentru sistemul fiscal se vor lua în anul 2025 ar fi absolut hazardat să-mi dau cu părerea pentru ceea ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2025. Să avem răbdare pentru ca să parcurgem pașii procedurali ce țin de aceste componente de politică fiscală și vom vedea ce se va întâmpla și care va fi intensitatea acestor măsuri cu data de 1 ianuarie 2025.
Reporter: Dar ce calcule se fac în acest moment, pentru că trebuie pregătită o reformă fiscală, trebuie discutat cu mediul de afaceri?
Marcel Boloș: Noi, cu mediul de afaceri am stabilit un parteneriat și tema aceasta a politicii fiscale numai în discuții cu mediul de afaceri, ar fi total nedrept ca noi, funcționari din Ministerul Finanțelor, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale să ne apucăm să creionăm politica fiscală a țării și să nu întrebăm pe cel care este vizat de politica fiscală. Deci e limpede că e nevoie de acest parteneriat și trebuie să fixăm principiile după care se va elabora politica fiscală. N-aș vrea să mai asistăm la episoade din acestea în care fiecare își dă cu părerea și în final rezultă un ansamblu de măsuri fiscale. În parteneriat cu mediul de afaceri dacă va rezulta din acest parteneriat că este nevoie de o nouă actualizare a raportului făcut de către Banca Mondială – suntem deschiși și la un astfel de demers şi n-aș vrea, repet încă o data, ca acest pachet sau această politică fiscală care va fi implementată în anul 2025 să fie rezultatul unor măsuri discutate prin birourile de la Ministerul Finanțelor. Nu e drept și nu e corect acest lucru și trebuie să avem în vedere parteneriatul cu mediul de afaceri.
Mihai Constantin: Mulțumesc foarte mult, domnule ministru. Cred că din PNRR, reziliența se referă și la dumneavoastră și e foarte bine că însuși ministrul finanțelor a venit să răspundă unor întrebări de interes public care vin prin intermediul dumneavoastră, colegilor de la presă. În încheierea acestei sesiuni de informare publică vreau să mai punctez și eu două hotărâri de Guvern adoptate astăzi. Pentru realizarea autostrăzii Craiova-Filiași și a Drumului expres Filiași-Târgu Jiu – au fost adoptați indicatorii tehnico-economici, o etapă necesară pentru începerea lucrărilor la cei 51,5 km de autostradă și 58,6 km de drum expres. Proiectul de investiții este în valoare de aproximativ 16,5 miliarde de lei și va fi finanțat din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Până ne vom bucura de inserția acestor segmente de drum în rețeaua de infrastructură națională, beneficiile se vor vedea și prin impactul social care va fi creat, și anume 8.250 de angajați vor fi angrenaţi pe perioada execuţiei acestor proiecte. De asemenea, o altă hotărâre de guvern se referă la un ajutor dat către 445 de familii și persoane singure din 34 de județe, care se află în situații de necesitate cauzate de incendii, de fenomene meteo periculoase, ori se află în situații deosebite determinate de starea de sănătate, ori alte cauze care pot duce la creșterea riscului de excluziune socială. Aceste ajutoare de urgență sunt în valoare totală de 1,72 milioane de lei și au fost identificate în urma unor anchete sociale coordonate de către implementatorul acestei măsuri, și anume Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Vreau, de asemenea, să punctez două lucruri care vor fi valabile la următoarea noastră întâlnire, la această sesiune de presă. Cred că ne vom bucura cu toții să ne numărăm într-un stat Schengen aerian și maritim operational și, de asemenea, vreau să vă cer ajutorul, să promovăm Programul anual de internship de la nivelul Guvernului. Perioada de selecție a celor 150 de stagiari va începe de la 1 aprilie și recomand celor interesați: e vorba despre eligibilitatea pentru tineri, elevi, studenți sau absolvenți între 16 şi 27 de ani să intre pe site-ul de internet www.internship.gov.ro. Este un program devenit deja tradițional, inclusiv Direcția de Comunicare are câteva locuri, Secretariatul general al Guvernului, alte departamente din cadrul Guvernului, dar și din cadrul ministerelor. Perioada efectivă de internship va fi între 1 iulie și 30 august 2024 și fiecare lună de internship va beneficia și de un salariu de bază minim brut pe țară garantat în plata, respectiv de 3300 de lei. Toate aceste detalii și multe altele în ceea ce privește proceduri de selecție, repet www.internship.gov.ro. Mulțumesc încă o dată, tuturor celor trei miniștri care ne-au asistat astăzi și ne-au ajutat să comunicăm mai bine deciziile luate de către Executiv. Va veni şi comunicatul tradiţional post-ședință. Vă mulțumesc pentru ajutor și atenție și să ne revedem sănătoși!