[embedded content]
[Check against delivery]
Ioana Dogioiu: Bună seara! Principalul punct de pe ordinea de zi din ședința extraordinară a guvernului din această seară este memorandumul prin care a fost mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în vederea finalizării ajustării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cu declarații pentru început, domnul prim-ministru Ilie Bolojan, după care domnul ministru Dragoș Pîslaru. Vă rog, domnule prim-ministru.
Ilie Bolojan: Bună seara! Prin adoptarea în această seară a memorandumului propus de Ministerul Proiectelor Europene, practic se finalizează a treia negociere privind modificarea PNRR, ceea ce înseamnă că suntem în situația în care echipele tehnice ale ministerelor noastre, coordonate de Ministerul Proiectelor Europene, au finalizat discuțiile cu echipele tehnice ale Comisiei Europene, astfel încât România să poată finaliza absorbția fondurilor europene.
A fost nevoie de discuții de peste două luni în această perioadă pentru a clarifica modul în care vom realiza cele 66 de reforme și cum vom atinge cele 385 de ținte și jaloane pe care România s-a angajat să le îndeplinească.
În urma acestor negocieri, obiectivul nostru principal a fost să nu pierdem sumele alocate României pe componenta de grant, adică sumele nerambursabile. Le mulțumesc colegilor noștri pentru că au reușit, în urma acestor negocieri, să păstreze cele 13,6 miliarde de euro reprezentând sumele nerambursabile acordate în continuare României sub formă de granturi.
Asta înseamnă că până la sfârșitul lunii august trebuie să mai absorbim aproape 5 miliarde de euro din această sumă, astfel încât să putem achita lucrările care sunt în stadii avansate.
Pe componenta de împrumut, suma care a rămas în urma acestor discuții este de 6,64 miliarde de euro. Aici avem o reducere de 1,2 miliarde de euro față de sumele anterioare, de la sfârșitul anului trecut, ca urmare a faptului că o parte dintre proiecte nu pot fi finalizate și, pe de altă parte, datorită calculelor care au fost făcute pe componentele de investiții.
Principalele discuții purtate în această perioadă au fost legate de componenta de investiții, și anume de păstrarea pe componenta de grant a investițiilor care nu au un grad redus de realizare, deci care prezintă un risc minim de a nu fi finalizate. S-au făcut mutări de proiecte: cele aflate într-un stadiu avansat au fost mutate pe grant, iar cele cu probleme privind progresul lucrărilor au fost mutate pe împrumut, astfel încât să nu pierdem banii din grant.
Unul dintre elementele importante ale negocierii este legat de salvarea finanțării autostrăzilor, iar un aspect important este acordul Comisiei Europene ca plata pentru autostrăzi să se facă proporțional cu ponderea lucrărilor realizate, astfel încât să nu pierdem sume importante de bani.
O altă direcție importantă a fost cea legată de reforme, jaloane și ținte, unde negocierile au fost purtate astfel încât, acolo unde în mod obiectiv nu putem atinge țintele, în zona de cale ferată și în alte domenii, de exemplu, Comisia Europeană să accepte ținte reduse, pentru a evita pierderile financiare.
De asemenea, negocieri intense au fost purtate pe componenta de decarbonizare, unde, din cauza problemelor pe care le avem și a faptului că nu am înlocuit centralele pe cărbune cu centrale pe gaz, așa cum ne-am angajat în 2021, există încă un risc de pierdere a fondurilor dacă nu se acceptă, în final, o formulă care să prevadă reducerea capacității de producție a unor centrale, și nu închiderea lor.
Consider că se cuvine să le mulțumesc tuturor colegilor noștri, echipelor tehnice din toate ministerele și miniștrilor, în principal celor care au dus greul acestor negocieri: Ministerul Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Mediului, pentru concluziile la care au ajuns.
Un alt element important a fost partea de recepție a lucrărilor. Pentru că unele dintre lucrări sunt finalizate parțial, în sensul că avem investiții noi care, din motive birocratice, nu vor putea fi racordate, de exemplu, la rețelele electrice, faptul că s-a acceptat ca, în cazul acestor investiții, foarte multe dintre ele la autoritățile locale, fiind vorba despre mii de investiții gestionate de autoritățile locale, să poată fi recepționate ca fiind finalizate parțial reprezintă un aspect important, deoarece, din nou, salvăm fonduri importante.
Complexitatea PNRR pentru România a însemnat un număr mare de lucrări. Suntem una dintre țările cu cele mai multe lucrări, atât ca număr, cât și ca valoare. Or, în condițiile în care ai, de exemplu, 15.000 de șantiere în țară, este imposibil să nu apară probleme legate de capacitatea constructorilor, a consultanților, de capacitatea administrativă sau de cofinanțare.
Un element important în aceste luni a fost intervenția pe componenta de sănătate, unde, prin aprobarea indicatorilor care nu fuseseră aprobați în ultimele luni și prin alocările financiare necesare pentru a acoperi sumele suplimentare rezultate din creșterea costurilor acestor lucrări, au fost deblocate șantierele care nu mai aveau constructori, deoarece aceștia nu fuseseră plătiți. În acest fel, și investițiile în spitale vor putea fi finalizate.
Acesta este un aspect important și le mulțumesc colegilor că au ajuns, până în această fază, să poată comunica aceste aspecte Comisiei Europene.
Ioana Dogioiu: Mulțumesc, domnule prim-ministru. Vorbește în continuare domnul ministru Pîslaru, tot despre chestiunea PNRR, după care, așa cum vă spuneam, domnul prim-ministru va răspunde la trei întrebări, pentru că, sigur, mai este mult de lucru în această seară. Domnule ministru Pîslaru, vă rog.
Dragoș Pîslaru: Bună seara, vă mulțumesc mult. Mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru introducerea temei. Anul trecut, iar mâine se împlinește un an de la începutul mandatului, am preluat un PNRR aflat pe marginea prăpastiei, complet blocat, într-o situație dezastruoasă de neîncredere din partea Comisiei Europene cu privire la disponibilitatea României de a realiza reforme, și având în față un portofoliu de peste 20.000 de proiecte care, în mare parte, nici măcar nu erau începute.
Toată lumea considera, inclusiv la nivel internațional, că PNRR-ul României este în pragul dezastrului.
Ce am reușit să facem în acest an a fost, mai întâi, o revizuire pentru a-l pune pe șine și pentru a elimina proiectele care, într-adevăr, nu aveau nicio șansă să fie realizate, precum și impulsionarea unor reforme care păreau aproape imposibile. Vă aduc aminte că am obținut 180 de milioane de euro pentru reforma pensiilor speciale, dar și multe alte obiective care erau în plan și păreau oarecum pierdute în timp.
Această renegociere finală a fost, dacă vreți, un proces cu rezultate cu adevărat remarcabile. După cum știți, de la începutul anului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat o analiză de risc pe culori de semafor: roșu, galben și verde; iar aproximativ o treime din Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de investiții, era încadrată la roșu.
Faptul că, în acest moment, vă pot informa că rezultatul negocierilor este o componentă de grant complet realizabilă, alcătuită doar din proiecte deja finalizate sau aflate într-un stadiu de realizare de peste 90%, înseamnă, cu adevărat, că putem avea, desigur cu eforturile care mai rămân de făcut, întreaga sumă aferentă granturilor securizată, așa cum a spus și domnul prim-ministru. Ceea ce este foarte important să înțelegem este iarăși un lucru absolut excepțional, că, având în vedere birocrația din România, aveam semne de întrebare dacă putem avea recepțiile finale pe proiectele de investiții. Și ce am reușit să obținem în negocierea cu Comisia Europeană și chiar trebuie să fim recunoscători colegilor de la Comisie pentru ideea de a marca acest succes al PNRR în România, este ideea că vom putea folosi procese verbale parțiale de recepție. Evident, discutăm de lucrări finalizate, dar parțial care necesită racordări adiționale. Și aș vrea să vă dau un exemplu foarte important, exemplu legat de transporturi, pentru că, cumva, nu pot să nu remarc și ce s-a întâmplat astăzi în Comisie, când domnul Pistol a fost audiat. Domnul Pistol ne anunța, practic, că dumnealui va merge la Comisie și că va cere ca să putem să fie recepționat pe bază de progres fizic autostrăzile în funcție de realizare. Ei bine, aș vrea să anunț foarte clar public că dumnealui ce a făcut e de fapt să se laude cu ce deja România a obținut, așa cum a menționat și domnul prim-ministru. Lucrul acesta este deja obținut. Loturile de autostradă, de A7, toate, vor fi finalizate pe PNRR. Plata la 31 august va ține cont de stadiul pe care îl avem și de finalizarea lor parțială. Evident, bugetarea lor este integrală și deci mesajul meu către români în acest moment este legat de faptul că aceste proiecte, unele dintre ele cu anumite întârzieri, în ciuda, mobilizării exemplare a constructorilor, aveau un risc de finalizare până pe 31 august, care acum a fost complet rezolvat. Deci vom avea bani pentru ca aceste autostrăzi să fie finalizate ca un obiectiv strategic al României și aici cumva este foarte important de menționat contribuția pe care atât prim-ministrul, cât și președintele țării, prin interacțiunile pe care le-a avut comisia, a avut pe acest subiect, e foarte important pentru România.
Aș vrea să mai menționez încă un lucru care mi se pare foarte important. În afară de securizarea investițiilor, pe componentele clare, cum ar fi cele de sănătate, unde toate cele șapte spitale rămase pe PNRR, știm sigur că vor fi finalizate, în afară de faptul că pe educație am păstrat integrală alocarea financiară, inclusiv partea de campusuri, de dotări de școli, toate lucrurile de acolo, pe zona de energie digitalizare și REPowerEU, avem toate sumele alocate și finalizate în proporție de peste 97% de exemplu pe componenta IPAT. Toate lucrurile acestea sunt mari realizări și pe care, cu mobilizare, care trebuie să rămână în continuare bună, le putem finaliza. Dar poate cel mai important este ce am obținut pe zona de reformă. Pe zona de reforme discutam de anumite reforme care păreau să ducă la penalizări substanțiale, de câteva miliarde de euro, deci vă aduc aminte că sunt două componente, cea de investiții, trebuie să ai investițiile pe care să le termini și am explicat clar că am obținut acest lucru; pe partea de reforme, existau reforme care aveau, într-adevăr, anumite componente greu realizabile. Și ce am reușit să facem este să putem, într-adevăr, să obținem, de exemplu, eliminarea unei reforme care în acest moment nu putea fi realizată, cum ar fi investiția legată, referitoare, la taxarea proprietății, după cât am avut, într-adevăr, în ultima perioadă de suferit, nu era neapărat, în acest moment, o reformă care să corespundă așteptărilor societății. Am reușit să introducem o perioadă tranzitorie la codul urbanismului pentru a putea fi pus în practică, ceea ce face ca legea acum să poată să fie aprobată fără niciun fel de probleme adiționale. Am corectat o descriere a reformei cu privire la reducerea procentajului de trenuri cu întârziere mai mare de 30 de minute ca să putem demonstra implementarea sa. La legea apelor, doamna ministru Buzoianu a anunțat faptul că am cerut Comisiei Europene să fim siguri că legea nu are impact asupra populației și în acest moment am obținut o descriere pe baza căreia avem acum legea în parlament deja, iar impactul este doar de un ban pe metru cub, ceea ce este, credem, un foarte mare progres față de estimările inițiale făcute de Banca Mondială și de modul în care această reformă arăta la început. În același timp, pe partea de reformă a sectorului întreprinderilor de stat și pe partea de interimate, ne-am asigurat că, pe de o parte, păstrăm ambiția legată de reforma acestui sector, pe de altă parte, am găsit deschiderea Comisiei Europene pentru a putea rezolva acel blocaj legat de restructurare și de interimate și acum avem reforme care sunt descrise într-un mod în care păstrează ambiția pe de o parte, pe de altă parte, ne oferă această siguranță că le putem îndeplini până pe 31 august. Repet, pe zona de reforme am ajustat lucruri care sunt într-o valoare de câteva miliarde de euro. Prin urmare acele scenarii că vom pierde miliarde sunt acum scoase în mare parte de pe masă.
Rămâne un pachet de reforme legislative. După cum știți, o parte dintre ele sunt deja în Parlament, patru dintre ele sunt în Parlament și alte trei sunt în acest moment în faza finală de consultare cu Comisia și vor ajunge să fie cu texte finale. Am mai spus acest lucru, cred că soluția de adoptare a acestui pachet de șapte plus una, pentru că cea de-a opta este salarizarea în sectorul public și trebuie cumva toate acestea adoptate prin asumarea răspunderii și, nu în ultimul rând, ceea ce este foarte important, trebuie să rămânem conștienți că acolo unde lucrurile nu se pot corecta, cum a fost cazul decarbonizării, aceste elemente rămân în continuare lucruri pe care să trebuiască într-adevăr să le decontăm pentru lucruri care nu au fost făcute la timp.
Suntem cu un plan în acest moment de 20,2 miliarde de euro implementabil și mă bucur tare mult să văd că am făcut o echipă robustă în această perioadă pentru a obține aceste rezultate. 70 de zile au mai rămas din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Mulțumesc colegilor din MIPE, ministerelor implicate în procesul de renegociere, aș vrea să-i mulțumesc domnului prim-ministru pentru încredere și parteneriatul excepțional în această perioadă. Fiecare minister, fiecare instituție, fiecare beneficiar trebuie să accelereze acum ritmul. Termenul final rămâne august 2026 și poate să fie un mare succes, va fi un mare succes pentru România. Mulțumesc!
Ilie Bolojan: Înainte de a vă răspunde la întrebări, vă rog să-mi permiteți să fac o subliniere și o mulțumire. Având în vedere dificultatea de a adopta în Parlament o parte din reforme, gândiți-vă la Legea salarizării, indiferent ce guvern va avea România în perioada următoare, soluția practică pentru a îndeplini pachetul de reforme, care înseamnă miliarde de euro, înseamnă angajarea răspunderii pe toate proiectele care nu sunt adoptate în Parlament. Este singura soluție fezabilă pentru a avea acele legi adoptate în așa fel încât, la finalul lunii august, România să bifeze îndeplinirea reformelor și să-și recupereze granturile. Mulțumirea se adresează tuturor cele care au fost implicați în aceste procese de negocieri și așa cum a spus și domnul ministru, a fost o colaborare între echipele guvernamentale, ministere, directori, experți, echipele de la Președinție, Reprezentanța României la Bruxelles și, în ultimul rând, echipele de la Comisia Europeană. Pentru că trebuie să recunoaștem că, fără înțelegerea acestor echipe, eram în situația de a pierde granturi, eram în situația în care sumele pe care le putem trage din împrumutări să fie și mai mici, dar printr-o înțelegere și printr-un efort de echipă am ajuns în această situație și se cuvine să le mulțumim tuturor celor care au făcut să ajungem la finalul acestui proces. Vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Reporter: Bună seara, domnule premier! Cum vedeți negocierea lui Adrian Veștea pentru formarea guvernului? În această seară a negociat cu cei de la AUR, Sorin Cîmpeanu a fost alături de dânsul și dacă acest guvern nu va trece, PNL votează un guvern condus de Sorin Grindeanu?
Ilie Bolojan: Dat fiind faptul că am fost implicat în această seară în aspectele care țin de ședința de guvern, nu sunt la curent cu toate detaliile. Ce vă pot spune este că modul în care își gestionează domnul Veștea susținerea este responsabilitatea lui. Dacă ne-am luat după declarații, ar trebui să constatăm că nu există numărul de voturi pentru a trece guvernul. Dacă guvernul ar urma să treacă, înseamnă că va trece cu voturi de la AUR, pentru că altfel nu iese aritmetica parlamentară. Dar aceste aspecte țin de ceea ce se va întâmpla în această seară în Parlament. În condițiile în care această propunere de guvern nu va fi validată de către Parlament, așa cum am precizat și zilele trecute, am făcut o ofertă care înseamnă că se pot găsi formule pentru a trece un guvern cu voturi clare, cu voturi transparente, cu voturi care să asigure o funcționare, chiar în condiții de guverne minoritare, în perioada următoare, în așa fel încât un nou guvern să poată, așa cum am subliniat și mai înainte, să-și angajeze răspunderea pentru ca să bifăm componenta de reforme și, sigur, să lucreze până spre finalul anului în condiții normale, păstrând echilibrele bugetare, urmărind ca toate angajamentele în Românie să fie respectate și încercând să consolideze economia românească, în așa fel încât să avem și un buget pregătit pentru anul viitor în condiții normale. Deci este o propunere, din punctul meu de vedere, corectă, transparentă și pe față. Vă rog.
Reporter: Bună seara, aș avea o întrebare, domnule prim-ministru. În numele unor miniștri înscriși în Cabinetul Veștea, care e acum în plen în Parlament, apare în continuare, în dreptul lor, numele Partidului Național Liberal și v-aș ruga să lămurim acest lucru. Am văzut comunicatul PNL din această seară. V-aș ruga să ne lămuriți și dumneavoastră ce se va întâmpla cu ei și în cazul în care ar trece Guvernul Veștea, cum ar fi? PNL ar fi în opoziție sau la guvernare cu câțiva miniștri? Care e situația?
Ilie Bolojan: Ceea ce au făcut cei care au depus lista de guvern este o formă de abuz, pe de o parte, de folosire a numelui unui partid care, așa cum a declarat public, așa cum a acționat înainte de formarea guvernului, așa cum a intervenit în ședințele birourilor reunite ale celor două camere în această dimineață, așa cum am notificat conducerile în această seară, acest guvern nu este susținut de PNL și orice membru al cabinetului nu reprezintă Partidul Național Liberal. Este şi o încălcare a Constituției, în sensul în care nu este clar care este compoziția politică a acestui guvern și se încearcă o formulă care nu respectă realitatea, ceea ce va naște probleme într-o posibilă remaniere care ar putea să apară în viitor. Deci, noi am solicitat conducerii celor două Camere să procedeze de urgență la corectarea acestor date, la eliminarea oricăror referiri la PNL, pentru că Partidul Național Liberal nu este în componența acestui guvern, nu susține acest guvern și, deci, este un abuz ceea ce s-a făcut. Vă rog.
Reporter: Bună seara, aș dori să vă întreb la declarația domnului Grindeanu dacă este adevărat sau nu. Mai exact, acesta a spus că l-ați mințit pe președintele Nicușor Dan că inițial ați transmis că susțineți un guvern tehnocrat, iar ulterior v-ați răzgândit. Aș dori să vă întreb dacă este adevărat sau nu acest lucru și ce relație aveți în acest moment cu președintele Nicușor Dan.
Ilie Bolojan: Cred că am răspuns la această întrebare. Am făcut o postare cât se poate de clară în acest sens, prin care am respins alegațiile care au fost făcute. Vă mulțumesc foarte mult, să aveți o seară liniștită. Pentru alte întrebări, dacă doriți, tehnice legate de PNRR, vă stă la dispoziție domnul ministru Pîslaru. Sărut mâinile, o seară liniștită.
Ioana Dogioiu: Întrebări pentru domnul Pîslaru, vă rog.
Dragoș Pîslaru: Aș vrea doar să-mi permiteți să anunț calendarul pentru perioada următoare, care deja ține de muncă tehnică. Deci în această seară, în ședința de guvern, am aprobat acest memorandum și mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru transmiterea către Comisia Europeană a acestei variante agreate cu Comisia. Ca urmare, probabil în cursul zilei de mâine, va fi transmisă oficial în sistemul informatic al Comisiei această propunere a României, urmând ca în decursul lunii iulie ea să treacă prin procesul de aprobare ca să putem avea varianta finală a PNRR. Aceasta era o precizare pe care aș vreau să o fac, vă rog.
Reporter: Bună seara, aș vrea să vă întreb, ați spus că sunt patru proiecte care au fost depuse în Parlament și trei care urmează să fie depuse pentru adoptarea PNRR-ului într-un singur pachet. Ne puteți spune care sunt acestea, ce proiecte vor ajunge în Parlament cele trei?
Dragoş Pîslaru: Absolut, mă bucur că mi-ați adresat această întrebare de clarificare. În Parlament avem deja Codul Urbanismului, CATUC, de ceva vreme, avem în același timp deja stadii de aprobare legea privind accelerarea terenurilor pentru a fi convertite pentru resurse regenerabile de energie; avem proiectul de lege privind sectorul cercetării-dezvoltării, și avem recent depus proiectul care are denumirea, pe scurt, legea apelor, deci legea privind aceste resurse de care avem nevoie pentru construirea de amenajări, diguri sau alte lucruri pentru a combate schimbările climatice. Proiectele care sunt în acest moment în pregătire, deci cele patru sunt deja în Parlament, cele trei care sunt în pregătire se referă la personalul contractual din administrația publică, se referă la aplicarea deciziei Curții Constituționale cu privire la declarațiile de avere și de interese, deci un proiect al ANI care să clarifice modalitatea de implementare în viitor și, respectiv, al treilea proiect este legislația privind, să spunem, mecanismul de bonificare al inspectorilor fiscali, se numește bonus-malus, este un proiect al Ministerului de Finanțe. Deci acestea sunt cele șapte, plus al optulea de care m-am ocupat cu un mandat dat de Administrația Prezidențială legat de legea salarizării, care, după cum am anunțat, va fi în zilele următoare un subiect prin care voi anunța public un anumit progres, evident, depinzând și de deciziile care vor fi luate de Parlament în această seară. Dacă decizia în Parlament va fi de învestirea unui nou guvern, voi depune acest mandat și proiectul în forma revizuită chiar în cursul dimineții zilei de mâine.
Reporter: Încă o întrebare, dacă se poate, în anexa publicată pe SGG, deja am văzut acolo un impact de 1,2 miliarde de euro. Ce înseamnă mai exact? Era cu minus acel impact. România pierde 1,2 miliarde de euro sau care e explicația mai pe românește, să zic așa?
Dragoş Pîslaru: Mai pe românește înseamnă că în loc să piardă proiecte de 1,2 miliarde de euro, România reușește să-și păstreze proiecte de mai multe miliarde de euro, estimând însă stadiul real al proiectelor pe 31 august. Ca să luăm un exemplu concret. Dacă noi am fi avut ceea ce este cazul la un segment de autostradă de A7, progres de 91%, ar fi însemnat practic că proiectul respectiv și trebuia scos din PNRR, pe baza regulilor Comisiei Europene și discuțiilor anterioare. Ce am obținut este ca noi să putem finaliza parțial acel proiect, la stadiul de care am spus mai devreme, dar, evident, trebuie să-ți reduci cheltuielile decontabile, pentru că nu ai progresul 100%, trebuie să reduci și cheltuielile într-un mod proporțional. Prin urmare, în loc să pierdem cu totul proiectele și să pierdem valoarea banilor aferente și estimarea mea inițială era de un risc de 3-4 miliarde, Comisa Europeană chiar ne-a pus pe masă proiecte care dorea să chestioneze sau chiar să le eliminăm de circa 2,8 miliarde, am ajuns la această formulă de reașezare a cheltuielilor în funcție de ce este fezabil să cheltuim până pe 31 august și, evident, să putem să asigurăm că tot ce cheltuim, până la urmă, primim înapoi de la Comisia Europeană pe aceste procese parțiale de recepție.
Reporter: Domnule Pîslaru, ca să fie și mai clar, din valoarea totală a PNRR, 21 de miliarde de euro, România va încasa cu 1,2 miliarde de euro mai puțin?
Dragoş Pîslaru: România va finaliza proiecte la un nivel de investiții de cheltuială, într-adevăr, cu 1,2 miliarde de euro mai puțin, care țin de stadiul la care aceste proiecte vor ajunge pe 31 august. Ceea ce este, repet, foarte important de precizat este că, în loc să pierdem spitale, autostrăzi și alte obiective de investiții sau cele care țin de autoritățile locale pentru că nu au avut un racord de electricitate la final și nu aveau cum să obțină procesul-verbal final, reducem, ajustăm aceste cheltuieli pentru ca să fie în concordanță cu stadiul final de recepție, stadiul acesta de recepție și de acolo este această diferență pe care ați menționat-o, componenta de granturi rămânând integral, așa cum a fost ea din ziua întâi în PNRR, 13,57 miliarde, componenta de împrumut a fost de fiecare dată ajustată, după cum știți, în toate cele 3 luni de renegociere.
Reporter: Referitor la taxarea proprietăților, spuneați că nu va mai fi acel sistem, acea platformă de la Finanțe prin care impozitul pe proprietăți să fie calculat în funcție de valoarea locuințelor, și nu de suprafață, cum este în prezent. Ce se va întâmpla cu acea platformă? Adică nu vom mai implementa deloc această măsură?
Dragoş Pîslaru: Platforma va fi implementată, problema a fost colectarea datelor din teritoriu și faptul că lipsa acelor date din teritoriu care nu au venit la timp, riscul era ca să obținem o penalizare importantă pe acea reformă.
Reporter: Cât era penalizarea?
Dragoş Pîslaru: Erau mai multe milioane de euro cu siguranță, nu am acum cifra exactă, dar o puteți găsi în mod evident în materialul mai larg pe care o să îl publicăm. Ceea ce aș fi vrut să vă spun este că, în loc să stăm cu acest risc, practic, România își continuă angajamentul, dar nelegat de o condiționare în PNRR. Aceasta este discuția pe care a avut-o Ministerul Finanţelor Publice cu Comisia Europeană. Vă mulțumesc foarte mult, seara plăcută!
Ioana Dogioiu: Vă mulțumesc, seara bună!
Articol preluat de pe gov.ro