România și Serbia, pas important pentru cooperarea mai strânsă în domeniul energiei
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, doamna Dubravka Đedović Handanović, în cadrul căreia cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul energiei și oportunitățile de a dezvolta proiecte comune pentru a crește securitatea energetică a celor două țări.
La finalul întrevederii, cei doi oficiali au semnat Memorandumul de Înţelegere între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia, document ce creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a evalua impactul și beneficiile pe care le va aduce.
Șeful Executivului a menționat că România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei, având în vedere buna vecinătate, infrastructura și interesele comune și faptul că ne confruntăm cu aceleași provocări.
”România și Serbia au o istorie lungă de cooperare în domeniul energiei. Porțile de Fier I și II sunt proiecte construite împreună, care funcționează de zeci de ani și care sunt importante pentru ambele țări. Astăzi, deschidem discuția despre un posibil nou proiect. Pentru România, este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că în contextul în care energia ține de securitate și de competitivitate economică este tot mai evidentă importanța stabilității rețelei și utilizării mai eficiente a energiei pe care o producem.
La rândul său, ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, doamna Dubravka Đedović Handanović a afirmat că centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare Djerdap 3 este cel mai mare proiect energetic dezvoltat în prezent de Serbia și va aduce numeroase beneficii, inclusiv o capacitate substanțială de stocare a energiei electrice, o poziție favorabilă pentru echilibrarea sistemului electroenergetic și integrarea unor surse de energie mai curate, precum și consolidarea stabilității rețelei noastre electrice.
”Sunt convinsă că documentul semnat astăzi reprezintă un pas important înainte în continuarea unui parteneriat care durează de peste șase decenii și care a fost unul dintre pilonii principali ai securității aprovizionării cu energie electrică pentru cetățenii și economiile ambelor țări, în primul rând datorită valorificării comune a potențialului hidroenergetic al Dunării și a centralelor hidroelectrice. Memorandumul de Înțelegere, care va permite schimbul de informații legate de proiect, este rezultatul muncii depuse de echipele noastre de-a lungul anilor, întrucât studiile și analizele preliminare au fost deja finalizate. În acest an, Serbia începe elaborarea documentației de amenajare a teritoriului, precum și a unei părți din documentația tehnică și de proiect, în timp ce grupul de lucru mixt înființat împreună cu partea română asigură schimbul periodic de informații și date tehnice esențiale pentru implementarea proiectului. Consolidarea, în continuare, a cooperării noastre va aduce beneficii tangibile cetățenilor și economiilor ambelor țări, contribuind, totodată, la o securitate energetică sporită în întreaga regiune”, a precizat ministrul Dubravka Đedović Handanović.
***
[embedded content]
Discursul prim-ministrului Ilie Bolojan la ceremonia de semnare a Memorandumului România–Serbia privind centrala Djerdap 3
Stimată doamnă ministru,
Dragi oaspeți din Serbia,
Stimați colegi,
România și Serbia au o istorie lungă de cooperare în domeniul energiei. Porțile de Fier I și II sunt proiecte construite împreună, care funcționează de zeci de ani și care sunt importante pentru ambele țări.
Astăzi, deschidem discuția despre un posibil nou proiect.
Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea.
Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai.
Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc, direct sau indirect, în costurile suportate de cetățeni. În același timp, avem nevoie de capacități care să poată echilibra sistemul atunci când producția variază.
Centralele cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie.
Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem.
Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea.
Pentru România, este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier I și II, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre.
România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economiilor noastre.
Îi mulțumesc doamnei ministru și colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog și pentru cooperare.
Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante.
Vă mulțumesc.
***
Alocuțiunea ministrului Mineritului și Energiei din Serbia, doamna Dubravka Đedović Handanović
Vă mulțumesc foarte mult!
Stimate domnule prim-ministru Ilie Bolojan îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi aici. România și Serbia se bucură în mod tradițional de relații excelente și reprezintă un model de bună vecinătate în regiune. Țările noastre mențin relații bilaterale intense și un dialog politic susținut.
Tratatul de alianță dintre Republica Serbia și România, încheiat pentru prima dată la sfârșitul anului 1868, reprezintă unul dintre primele acorduri bilaterale internaționale semnate de Serbia modernă. În prezent, între cele două state sunt în vigoare 134 de acorduri bilaterale.
Pe baza acestui parteneriat de lungă durată și de succes, semnăm astăzi un nou acord de o importanță deosebită pentru aprofundarea cooperării noastre. Acesta vizează un parteneriat intersectorial ale cărui origini datează din anul 1963, când fosta Iugoslavie și România au semnat acordul privind construirea și exploatarea Sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier de pe fluviul Dunărea. Totodată, acest acord a instituit Comitetul mixt româno-sârb pentru Djerdap, care funcționează și în prezent și oferă cadrul instituțional necesar pentru implementarea cu succes și gestionarea pe termen lung a unuia dintre cele mai semnificative proiecte comune de infrastructură între țările noastre, iar această comisie comună tehnică a avut până la ora actuală 104 de sesiuni, cea mai recentă având loc în septembrie 2025, lucru care subliniază încă o dată continuitatea și cooperarea noastră în sectorul energetic. Suntem recunoscători în mod special României pentru sprijinul acordat suveranității și integrității teritoriale a Republicii Serbia și pentru sprijinul pe care România l-a dat în parcursul de integrare europeană a Republicii Serbia. Credem că documentul pe care urmează să-l semnăm astăzi reprezintă un pas înainte important în continuarea cooperării noastre, ca un pilon esențial al asigurării securității energetice pentru cetățenii noștri și pentru economiile țărilor noastre. Acest proiect, care reprezintă subiectul întâlnirii noastre de astăzi, hidrocentrala cu acumulare comună prin pompaj Djerdap 3, reprezintă o inițiativă strategică ce va plasa regiunea noastră într-o poziție mult mai avantajoasă pe piața de echilibrare din Europa de Est. Această hidrocentrală va putea integra o capacitate mai mare de energie regenerabilă, sprijinind astfel tranziția energetică și promovarea unui sector energetic mai curat. Atunci când va fi construită, Djerdap 3 va deveni cea mai mare facilitate de stocare din această parte a Europei, dacă nu chiar cea mai mare din Europa. Suntem încântați să putem coopera cu România la acest proiect transfrontalier de importanță majoră și suntem încântați să putem pune la dispoziție toate informațiile relevante. Rămânem deschiși la potențialul interes al României de a participa direct la acest proiect, care ar putea aduce beneficii atât cetățenilor noștri, cât și economiilor noastre, așa cum Porțile de Fier I și II au făcut-o de decenii încoace. De aceea, prin intermediul unui dialog activ cu partea română, vom asigura condițiile necesare pentru o implementare de succes a acestui proiect, vom asigura un schimb de informații eficient și coordonarea pe marginea tuturor chestiunilor care sunt pertinente pentru implementarea acestui proiect. Pe parcursul acestui an, Serbia își propune să realizeze planificarea de alimentare și planificarea tehnică pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect. Serbia este dispusă să lucreze cu omologii români pentru a pune la dispoziție datele tehnice și datele referitoare la toate activitățile importante pentru realizarea acestui proiect. Proiectul Djerdap 3, așa cum îi spunem în Serbia sau Porțile de Fier III, este elaborat în conformitate cu acordul strategic pentru cooperare în domeniul energetic, semnat între Serbia și Statele Unite, care a intrat în vigoare în martie 2025. În conformitate cu acest acord, a fost lansat un apel la propuneri de proiecte pentru acele companii care doresc să participe la acest proiect. Șase companii au răspuns la acest apel, iar evaluarea acestor manifestări ale interesului companiilor este în curs de desfășurare și se va finaliza curând.
Serbia și România au început un nou demers de cooperare în sectorul energetic, prin semnarea memorandului de înțelegere pentru construcția interconectorului Serbia-România, cu o capacitate de minim 1,6 metri cubi pe an. De asemenea, avem un memorandum de înțelegere între companiile naționale de producție a gazelor din cele două țări; pe parcursul următoarelor 10 luni intenționăm ca, de partea sârbă, să finalizăm o conductă de 31,6 km la Mokrin până la granița cu România și asta ne va permite conectarea Serbiei la coridorul de gaz BRUA, ceea ce va asigura o nouă cale de aprovizionare pentru țara noastră și o sursă suplimentară de alimentare cu gaz natural, care este, de asemenea, foarte important din perspectiva securității energetice a țării noastre. Vom fi încântați să discutăm cu omologii români reconstrucția conductei de produse petroliere derivate, care ar permite transportul de combustibil între România și Serbia, eficientizând această cale de transport, și, de asemenea, vom îmbunătăți capacitatea de interconectare electrică, prin construcția a 131 de km din Coridorul interbalcanic. Intenționăm să continuăm construcția acestei secțiuni de rețea, care va fi finalizată pe parcursul următorilor cinci ani și care va contribui cu aproximativ 500 de MW capacitate suplimentară, care, de asemenea, va permite alimentarea piețelor de energie și din România și Serbia. Semnarea de astăzi reprezintă un exemplu veritabil al continuării excelentelor noastre relații în ansamblu, dar în mod special cooperării pe care o avem în sectorul energetic și parteneriatelor concrete. Fără niciun dubiu, România este și va continua să fie cel mai important partener energetic pentru Serbia și în anii care urmează, mai ales pe baza relațiilor deja excelente și încrederii pe care am construit-o împreună în ani. Sunt încrezătoare că acest parteneriat va aduce și cetățenilor și economiilor țărilor noastre un grad mai înalt de securitate energetică și stabilitate în deceniile următoare, decenii pe care le putem considera o nouă eră în domeniul electricităţii. Mulțumesc foarte mult, domnule prim-ministru, pentru ospitalitatea arătată și pentru întâlnirea de astăzi.
Articol preluat de pe gov.ro