Conferință de presă susținută de premierul Marcel Ciolacu, împreună cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la sediul Primăriei Municipiului Caransebeș

Galerie foto

[embedded content]

[Check against delivery]

Marcel Ciolacu: Bună ziua! Astăzi de dimineață am început pe un tronson din Autostrada Transilvaniei, de fapt ultima parte care făcea legătura între Târgu Mureș și Cluj, cred că sunt vreo 113 de kilometri în total, lăudându-l pe domnul ministru Grindeanu și pe echipa sa. Aș începe să-i mulțumesc lui Felix pentru găzduire și mai ales pentru această primărie superbă și sper ca împreună să găsim resursele financiare, poate fonduri europene pentru o modernizare totală a unui edificiu, din punctul meu de vedere, fără să supăr pe nimeni, cred că cea mai frumoasă primărie din Banat. Dar, sunt ferm convins Felix că o să realizezi acest proiect în următorul mandat, pentru că eu cred în continuitate, mai ales în continuitatea oamenilor care transformă din temelii un oraș. Întotdeauna când vorbim de Ministerul Transporturilor vorbim de autostrăzi, fiindcă foarte adevărat, de 30 de ani, noi, politicienii, promitem autostrăzi. Se pare că de această dată vom avea și autostrăzi, fiindcă rețin că împreună cu domnul Grindeanu am atins cei primii 1.000 de km, deja, din planul pe care și l-a făcut singur, nu l-am impus eu. Din cei 250 de km până la sfârșitul anului o să finalizeze o parte din ei și sunt ferm convins că o să detalieze, dar oricum a vrut să demonstreze că Ministerul Transporturilor înseamnă mult mai mult decât atât, înseamnă și modernizarea căilor ferate. O țară, logistic, nu se poate dezvolta numai rutier, trebuie o atenție deosebită și la modernizarea căilor ferate. Aici, ca și la CNAIR, este o echipă foarte bună. Din câte știu eu, cu execuție până în anul 2026, sunt peste 950 de km de cale ferată în modernizare prin PNRR. Cu alte cuvinte, numai bani europeni. Săptămâna viitoare, domnul ministru o să semneze ultimele contracte pe acești 950 de km. Cu alte cuvinte, este primul capitol închis, total contractat pe PNRR, pentru modernizarea de căi ferate. Acum, mai vreau să mai laud pe cineva, pe domnul Adrian Câciu, care, în acest moment, împreună cu echipa sa, trimite către Comisie cererea de plată numărul trei, respectiv 2,7 miliarde de euro, pe care îi vom primi anul viitor, normal, după verificările jaloanelor, a celor 74 de jaloane trimise deja. Și o consider o împlinire a întregului cabinet, nu neapărat a lui Marcel Ciolacu. Este o cerere care trebuia depusă din martie, important e că am reușit să o depunem în momentul acesta după modificarea PNRR-ului și după introducerea capitolelor cu RePowerEU. Sorin, îți mulțumesc că m-ai invitat astăzi și”Sincere felicitări!”, mai ales că am vorbit foarte mult despre aeroporturi, cum sunt plățile la aeroporturi, pentru că multe dintre ele, care nu s-au finalizat, putem să le trecem pe bugetul de stat, ele neputând fi fazate. Mă bucur mult că am o echipă și suntem o echipă și interesul României e pus întotdeauna înaintea intereselor de partid. Mulțumesc mult, tare de tot!
Moderator: Vă mulțumim și acum are cuvântul ministrul transporturilor, domnul Sorin Grindeanu, care, aici, în Banat este, practic, acasă.
Sorin Grindeanu: Mulțumesc! Înainte de a veni la primărie, am mers împreună cu domnul prim-ministru, cu Felix și cu Silviu, un pic așa, pe centru. N-am mai apucat de ceva vreme să merg prin centrul Caransebeșului. Mai e mult de lucru, mai e, s-a schimbat mult din perioada în care eram în liceu și în fiecare zi făceam partea asta de centru, ca să meargă acasă, dar orașul s-a schimbat în bine, ceea ce un lucru foarte, foarte bun și acest de trend trebuie să continue. Acum, legat de proiectul de azi, eu vreau să-i felicit pe cei de la CFR pentru faptul că, practic, au terminat toată perioada de contractare sau toată această fază de contractare. Marți va fi ultimul, dacă nu mă înșel, contract semnat din PNRR. Acesta e un lucru foarte important, dar aș vrea să spun câteva lucruri legate de noi. Domnule prim-ministru, aici, zona se cheamă: /oamenii sunt gugulani…/. Aș vrea să vă spun câteva lucruri despre ce facem în anii viitori pentru noi, pentru gugulani. 1. În primul rând se va lansa undeva în ianuarie-februarie și continuarea spre Craiova a celor șase loturi de cale ferată, astfel încât traseul să fie complet de la București până la ieșire, la Curtici, complet modernizată și să se poată circula cu aproximativ 160km/h, da, domnule director, bun, deci asta în ianuarie-februarie vor fi lansate cele șase loturi. Eu știu că cel mai important și ce ne doare cel mai mult e Drumul Expres, și anume Lugoj-Craiova, care ne leagă pe de-o parte de autostradă la Lugoj, pe partea cealaltă spre București, dacă îmi permiteți, așa pe scurt, aș relua în urmă cu o istorie scurtă. În urmă cu doi ani când am venit la minister, am găsit un proiect pe 300 și ceva de kilometri, 300 și ceva de kilometri, un singur proiect, și anume drum expres, așa cum am spus Lugoj-Caransebeș. Când nu vrei să se facă ceva – subliniez – când nu vrei să se facă un proiect de infrastructură, îl faci pe sute de kilometri. De ce? Ca să scoți avizul de mediu pe 300 și ceva de kilometri îți ia vreo trei-patru ani, cel puțin, doar avizul de mediu. Acela a fost un semn că acel proiect nu s-a vrut niciodată să se întâmple. Și atunci, decizia scurtă a fost de a segmenta de la Filiaș la Severin, de la Severin la Domașnea, de la Domașnea la Caransebeș, de la Caransebeș la Lugoj. Trei din patru sunt deja în fază de proiectare, în faza birocratică de acte DSF. Al patrulea probabil în perioada iarăși, imediat următoare va fi închis și acest proiect. E important pentru noi, cum la fel de importante sunt cele pe care le-a semnat azi CFR-ul și anume ultimul lot prin PNRR de la Caransebeș la Arad. Săptămâna viitoare, știu că mulți dintre noi folosim ca să mergem la București varianta Severin-Craiova. Săptămâna viitoare se mai dau în circulație încă 32 km între Craiova și Pitești pe acel drum expres și lucrările continuă anul viitor, toată acea bucată de la Craiova la Pitești va fi finalizată. Pe săptămâna viitoare încă 32km, probabil că anul acesta o să ajungem să dăm în circulație în jur de 100 km de autostradă și drum expres, iar ținta, așa cum a spus domnul prim-ministru, ca anul viitor undeva la final să avem cei 250 km de drum expres și autostradă pe care acea țintă mi-am pus-o în urmă cu vreo două-trei luni. Eu vă spun că dacă lucrurile merg în același ritm, probabil că vom depăși. Da, e bine să fim cumpătați. Eu vă mulțumesc mult de tot ca de fiecare dată când vin acasă la Caransebeș, sunt emoționat, mai ales că în sală se află și fostul director, domnul Răzvan, fostul meu director de liceu care, și al meu și a lui Silviu și a lui Felix, fiindcă noi am fost în aceeași generație, diferență de un an, eu cu Silviu în aceeași clasă și Felix cu un an mai mic. Văzându-l pe domn profesor, pe domnul director, Răzvan azi, sigur că-mi aduc aminte așa, mai ales Silviu, că Silviu l-a avut direct profesor. Așa avem un pic de emoții ca la școală, dar eu îi mulțumesc și cum le-am mulțumit tuturor profesorilor care ne-au format fiind un liceu, eu zic că cel mai bun din Banat a fost și este Liceul Traian Doda. Mulțumesc încă o dată!
Moderator: Vă mulțumesc și eu! Dacă mai are cineva ceva de adăugat. Dacă nu trecem la faza întrebărilor din partea presei, în mod sigur există întrebări, vă rog acesta este microfonul.
Reporter: Bună ziua, am o întrebare pentru domnul premier. Domnule Ciolacu, ce se întâmplă concret cu schema de compensare și plafonare a facturilor la energie?
Marcel Ciolacu: Continuă. Tocmai ce…
Reporter: Înțeleg că n-au fost alocați bani din buget pentru această plafonare și compensare.
Marcel Ciolacu: Când ați înțeles? Până în 00:00 sau după 00:00? Că știți, noi am terminat ședința de guvern pe la 00:00. Adevărat, la 05:00 eram cu Sorin în avion. Azi-noapte am făcut modificările astfel încât și la Ministerul Energiei și la Ministerul Muncii să fie prins în buget câte un miliard de lei pentru luna ianuarie, ceea ce vine din plată din anul anterior. Există un delay până verifică facturile ANRE-ul, dar pe urmă se alimentează contul și este un întreg mecanism. Deci vor continua compensările.
Reporter: Şi cea de-a doua întrebare, dacă-mi permiteți.
Marcel Ciolacu: Cred că noi avem cele mai mici prețuri, cel puțin la casnic din Europa, în acest moment.
Reporter: Vă mulțumesc. Cea de-a doua întrebare. Ce ne puteți spune dumneavoastră în calitate de premier, în acest moment, despre ruperea coaliției, având în vedere declarațiile domnului Nicolae Ciucă, care spune că la anul va rupe coaliția, din ce înțelegem noi?
Marcel Ciolacu: Păi trebuie să o rupem pentru că facem alta.
Reporter: În regulă. Și ce ne puteți spune dumneavoastră în acest moment, la această oră?
Marcel Ciolacu: Că suntem la guvernare până în 2024 și normal că pe urmă românii vor hotărî cine să conducă România. E total corect ceea ce a spus domnul Nicolae Ciucă.
Reporter: Am înțeles. Vă mulțumesc!
Marcel Ciolacu: Şi eu vă mulțumesc mult.
Reporter: Apropo de ședința de guvern, întrebarea este de ce s-a făcut atât de repede, pe repede înainte? Adică și o parte nici nu a fost discutată…
Marcel Ciolacu: Am făcut-o la o întârziere de nouă ore. Ţi s-a părut prea repede? Mie mi s-a părut…
Reporter: Şi nu s-a făcut pe dezbatere publică. Nu s-a făcut aproape deloc pe dezbatere publică, pe ultimele bucăți.
Marcel Ciolacu: Pe care bucăți? De obicei se fac intervenții în timpul ședinței de guvern. Nu poate să fie publice, că atunci se descoperă anumite lucruri care trebuiesc modificate. Așa se întâmplă și la Parlament când se fac amendamentele. Dar n-a fost pe repede înainte. Dimpotrivă, eu am promis că săptămâna asta vom avea bugetul. Săptămâna viitoare, până în Crăciun va intra în Parlament.
Reporter: Şi a doua întrebare dacă se poate. Reorganizarea instituțiilor publice, cu excepția unor ministere, a fost amânată șase luni.
Marcel Ciolacu: Nu. Vom finaliza cred că, între șase și nouă ministere anul acesta și pe urmă vom continua. Nu sunt adeptul de a face niște lucruri pe colțul biroului. Am văzut costurile, de exemplu în energie, când s-au făcut anumite ordonanțe, pe colțul biroului și ne-a costat foarte mult. Pe noi toți, pentru că banii din buget sunt ai noștri, la toată lumea. De aceea doresc, uite, domnul Grindeanu a spus că la dânsul finalizăm până la sfârșitul anului. Sunt ministere importante. Ministerul Muncii categoric se va face anul acesta, știți promisiunile făcute, SGG-ul se va face anul acesta, Ministerul Agriculturii – nu știu, acolo erau vreo 111 instituții, rămân vreo 43. Sunt foarte multe modificări, dar am luat un timp astfel încât să nu greșim și să gândim foarte bine această reorganizare. Nu este o amânare propriu-zisă.
Reporter: şi o completare la prima întrebare, dacă se poate, scurt.
Marcel Ciolacu: Vă rog.
Reporter: Ținând cont de toate criticile din spațiul public, credeți că bugetul a fost făcut? E de avarie?
Marcel Ciolacu: Avaria cui?
Reporter: Avarie așa, întreb.
Marcel Ciolacu: La un buget cu 7%, 7,3% investiții, buget care a cuprins absolut tot. Cu adevărat, ne trebuie o performanță mai bună și la ANAF și la Vamă. Venim deja cu decizii în ceea ce privește digitalizarea ANAF-ului, cu un proiect până în martie. Nu înțeleg. Nu înțeleg cu avaria.
Reporter: În condițiile în care și Nicușor Dan comentează că ați tăiat de la bugetul…
Marcel Ciolacu: N-am tăiat nimic de la nimeni.
Reporter: 620 de milioane de lei şi a zis că o să taie din investiții. Nicușor Dan, azi declarat că i s-au tăiat 620 de miliarde de lei.
Marcel Ciolacu: Îmi cer scuze, nu-l prea urmăresc.
Reporter: Şi a rămas fără bugetul de investiții.
Marcel Ciolacu: Dar cine este dânsul?
Reporter: Primarul Bucureștiului.
Marcel Ciolacu: A, la dânsul vă refereați. Am înțeles.
Reporter: Asta a declarat domnul Nicușor Dan.
Marcel Ciolacu: O să verific dacă e ceva adevărat.
Reporter: Mulțumesc frumos.
Reporter: Aș avea câteva întrebări pentru dumneavoastră. În primul rând, aș începe cu protestele direcțiilor de sănătate publică. Direcția Județeană de Sănătate Publică Caraș-Severin a trimis domniei dumneavoastră o scrisoare deschisă în legătură cu aceste proteste. Ei vor să continue. Care este situația, în prezent?
Marcel Ciolacu: O să stea de vorbă domnul ministru. Dacă nu ajung la o concluzie, o să stăm și noi de vorbă. Efortul statului român în acest moment a fost unul corect și unitar. În afară de demnitari, la toate instituțiile publice, până vom avea o lege a salarizării unitare s-au mărit cu 5%.
Reporter: Ei spun că este o discrepanță și o inegalitate între angajații DSP-ului și cei ai Casei de Asigurări de Sănătate.
Marcel Ciolacu: Întotdeauna există discrepanțe.
Reporter: O altă întrebare aș vrea să știu primul tren electric a ajuns în România, când va fi prezentat?
Marcel Ciolacu: Vi-l dau pe domnul Grindeanu.
Sorin Grindeanu: Domnul este domnul director de la Alstom, care pe lângă faptul că astăzi a semnat contractul de execuție a acestui tronson de la Caransebeș la Lugoj, totodată, al Alstomul este principalul furnizor de trenuri și singurul furnizor de garnituri de metrou în acest moment în România. Eu nu vreau să spun decât atât că a venit acea primă garnitură, restul termenele, vă rog eu frumos, că e mai corect așa, că altfel îmi ziceți…
Gabriel Stanciu: Mulțumesc, domnule ministru pentru pasarea responsabilității. Întrebarea era mai exact când se poate circula cu el, nu?
Reporter: Da, exact!
Gabriel Stanciu: Am să vă dau un răspuns precis. Sper să nu trebuiască să și candidez după ce-l fac, pentru că citează un clasic în viață, după terminarea tuturor lucrărilor pregătitoare. Evident că era o glumă. În mod concret suntem cu garnitura asta în programul de testare după ceea ce se numește programul de testare pentru standardele tehnice de interoperabilitate. Este o procedură europeană, nu este doar românească. Testele sunt începute imediat după intrarea în fabricație, pentru că este o garnitură care provine dintr-o familie de trenuri deja existentă într-o configurație de trei-patru-cinci și opt vagoane. Cel pe care l-am adus în România are în compunere șase vagoane și este o sub-variantă pe legislația europeană un astfel de program de testare, validare, omologare și autorizație de punere pe piață, adică care este cea care ne de voie să circulăm cu călători, durează 27 de luni. Mai avem puțin până acolo, nu foarte mult. Sigur că întotdeauna sunt probleme. Sigur că noi suntem deschizători de drumuri. Ne-ar fi plăcut să facem un drum bătătorit, numai că suntem primii care facem treaba asta. După noi vor urma și alții și prin asta noi ne angajăm să facem tot posibilul să meargă cât mai repede. Vă mulțumesc!
Reporter: Și o ultimă întrebare…
Sorin Grindeanu: Aș adăuga un lucru. Mulțumesc mult de tot! Să știți că-i pentru prima dată după peste 20 de ani, spre 30 de ani când se cumpără un tren nou în România. De 20 și ceva de ani n-a venit nici măcar o singură garnitură de tren nou în România. În acest moment și merită spus acest lucru, ne aflăm în diverse faze de achiziție la Ministerul Transporturilor, pe cam 160 de garnituri de tren noi. 160, de 30 de ani, aproape nu s-a luat niciun tren nou, acum suntem în achiziție cam la 160 de garnituri de tren noi. Răspunsul punctual la întrebarea dvs. este următorul: să știți că nu intră în circulație până când toate lucrurile legate de siguranță nu sunt 100% puse la punct. Iar în acest moment, din câte știu eu, garnitura de tren este în teste și va merge, dacă nu aș fi mers la Făurei, unde se face acel test pentru toate garniturile de tren. Dar siguranța pe primul loc.
Reporter: Domnule ministru și o ultimă întrebare în legătură cu DN6, considerat în continuare șoseaua morții. Aș vrea să știu dacă aveți proiecte legate de acest drum?
Sorin Grindeanu: Am spus mai devreme legat de drumul expres, eu cred că nu există alt proiect mai important pentru Banatul Montan decât acest drum expres care dacă îl lăsam așa să zacă, probabil că peste vreo 20 de ani putea fi gata. Faptul că s-a început și se lucrează deja la documentații – pe aproape întreg tronsonul e pasul potrivit și această bucată nu spun Craiova-Lugoj, spun Filiaș-Lugoj, pentru că de la Craiova, la Filiaș deja s-a terminat documentația și face parte din Drumul Expres Craiova-Târgu Jiu. Deci – vorbim de Filiaș- Lugoj – are finanțare. Asta e un lucru important. Prin Programul Operațional de Transporturi există finanțare. Mulțumesc.
Reporter: Bună ziua! Aș vrea să adresez o întrebare domnului Ciolacu. Și este legată tot de buget.
Sorin Grindeanu: De buget?
Reporter: De buget este întrebarea.
Marcel Ciolacu: Vă rog.
Reporter: Au fost voci ale unor specialiști în economie care au spus că veniturile sunt supraestimate în ceea ce privește alcătuirea bugetului. Și aș vrea să ne dați o lămurire, cum credeți că se va schimba?
Marcel Ciolacu: Întotdeauna există aceste discuții și această teamă, pentru că, până acum, am promis mereu că vom crește colectarea. Și, totuși, nu am avut niciodată și nominal și procentual atâția bani prinși la investiții. Spuneam de domnul Grindeanu că a terminat PNRR-ul – știți că are valabilitate – până în 2026 avem termenul de implementare. Cred că e primul ministru care finalizează tot ce a avut pe PNRR, pe modernizare, cel puțin întreg pe modernizare căi ferate. Deci ne așteptăm ca anul viitor, printr-o coordonare foarte bună – și am văzut puterea administrativă de la MIPE când s-a mobilizat – au făcut și negocierile pentru modificarea PNRR-ului, au închis și cererea de plată numărul trei, dar au finalizat și exercițiul financiar trecut, 2006 cu 94-95%, până acum. Asta înseamnă că avem capacitatea administrativă de a face o absorbție mare. Haideți să vedem primul trimestru din execuția anului viitor, există și anumite măsuri fiscale pe care mi le-am asumat, excepții scoase din Codul Fiscal, să vedem o execuție pe un trimestru și pe urmă, sigur, o să putem sta de vorbă cu analiștii dacă este supraestimată sau nu. E o părerea a mea că vor crește veniturile de la 27% din PIB, vor crește în jur de 30%, ceea ce un salt foarte mare care nu s-a făcut până acum.
Reporter: Pentru domnul Grindeanu, vă rog, bună ziua!
Sorin Grindeanu: Vă salut!
Reporter: Domnule ministru, având în vedere că, totuși, în Banatul de munte, Reșița este capitala și nu Caransebeșul. Și Reșița este /…/
Sorin Grindeanu: Mă obligați la un răspuns la treaba asta.
Reporter: Și Reșița rămâne de la o zi la alta în urma Caransebeșului, din punct de vedere economic, vă întreb dacă ministerul pe care-l conduceți, dacă guvernul din care faceți parte s-a gândit vreun moment la o legătură mai facilă între Reșița și Caransebeș, cunoscând faptul că acest drum județean, drum național – de la Caransebeș la Reșița – este foarte aglomerat și este greu de accesat de către marii operatorii rutieri?
Sorin Grindeanu: În primul rând ține de geografie. Faptul că municipiul Caransebeș este la drum european, că municipiul Caransebeș, așa cum învățam Felix, noi – un important nod de cale ferată, nu? așa se spunea în manualele din trecut – asta ține de geografie. Și asta ține de culoarele europene aprobate. Culoarul european pe această zonă, aprobat de Comisia Europeană, trece pe la Caransebeș. Asta e. E Timișoara-Caransebeș-Severin și se duce în jos o ramură spre Calafat și trece în Bulgaria. Ăsta este culoarul european. Fie că vorbim de rutier, fie că vorbim de zona feroviară, asta nu înseamnă că Reșița trebuie să rămână izolată. Sigur, eu n-am venit – și știți că din momentul în care am ocupat această funcție, cel puțin pentru județul Caraș-Severin – eu n-am făcut distincție între culoarea politică a unui primar sau faptul că face parte din partidul din care fac și eu parte sau nu. Pentru că proiectele de infrastructură n-au culoare politică. Și eu îmi doresc totuși ca acel proiect cel puțin, care are câțiva pași făcuți, cel legat de zona feroviară, acele trenuri cu hidrogen, să poată să meargă cu o viteză mai mare. Nu e viteza potrivită în acest moment. Eu știu că Nelu Popa ține foarte mult la acel proiect. Eu știu că e un proiect important în primul rând pentru Reșița, pentru turismul de pe Semenic, Crivaia ș.a.m.d., dar să știți că ritmul nu e unul care să fie mulțumitor. Și aici am și colegii de la CFR și pot să vă spună acest lucru. Eu i-am rugat și pe directorul regionalei și pe ceilalți colegi, să dea tot concursul, astfel încât să poată să se prindă această finanțare. E o problemă cu trenurile cu hidrogen și iarăși, dacă vreți, întreb, poate cel mai mare producător de trenuri din Europa, nu din România și o să vă spună acest lucru. Trenurile cu hidrogen, sigur, au dat bine, le-am trecut în PNRR sau le-au trecut alții, cum au trecut și alte lucruri în PNRR. Da, tehnologia nu e chiar așa standardizată 100% și asta înseamnă timp, din păcate. Haideți să facem așa, ca în zona asta, pas cu pas, cum ar zice un clasic în viață, și anume să vedem în primul rând despre drumuri expres, să vedem despre cele șase loturi CFR de care aminteam mai devreme, care, în primul rând leagă Carașul, chiar dacă-i Caransebeș, dar leagă Carașul la culoarele europene sau fac toată această legătură. Eu zic că e foarte important acest prim pas și după aceea celelalte vin de la sine.
Reporter: Mulțumesc.
Felix Borcean: Bună ziua. Discutam cu domnul prim-ministru la întrebarea domnului Nafiru, ce s-a făcut pentru Reșița și nu mai departe de săptămâna trecută, Hidroelectrica a cumpărat, a preluat UCMR, ceea ce înseamnă foarte mult și pentru Reșița și pentru CMR, chiar dacă au ieșit alții și s-au lăudat cu acest lucru. Aduceți-vă aminte că primul prim-ministru care a promis acest lucru a fost Ludovic Orban și de atunci s-au schimbat câțiva prim-miniștri. Iată că acest lucru s-a întâmplat în mandatul Marcel Ciolacu. Deci și pentru Reșița s-a făcut ceva în această perioadă.
Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, pentru dumneavoastră o întrebare, pentru că ați amintit și cred că se adresează totodată și domnului Sorin Grindeanu, pentru că la Caransebeș știm cu toții că există aeroport. Şi dumneavoastră ați spus în prezentarea de mai devreme, domnule prim-ministru, că nu uitați aeroporturile care n-au putut fi finanțate în acest an. Știm, domnule Sorin Grindeanu, că aeroportul din Caransebeș a încercat și a reușit să facă un master plan pe care dumneavoastră l-ați semnat, că a intrat în master planul național și știm cu toții că au încercat cei de la Aeroportul Caransebeș, în speță domnul Olariu, să realizeze un proiect cu o finanțare deosebit de importantă.
Marcel Ciolacu: Ce pot să vă spun eu cu certitudine…
Reporter: Vă rog.
Marcel Ciolacu: Că domnul Grindeanu și Ministerul Transporturilor n-au avut niciodată un asemenea buget și sigur va ști să-l gestioneze foarte bine.
Reporter: Înseamnă că trebuie să ne bucurăm.
Sorin Grindeanu: Mulțumesc! Continuând ce a spus primul ministru, vă spun că în 2021, când am preluat acest minister, bugetul era undeva în jur de 13 miliarde. Proiectul de buget votat azi-noapte în Guvern pe la 12 prevede, după doi ani de zile la Ministerul Transporturilor, buget de 30 de miliarde, deci mai mult decât dublu în doi ani de zile. De ce? Pentru că România are nevoie de bani și de investiții în infrastructură și pentru asta Guvernul condus de Marcel Ciolacu a alocat acești bani. Al doilea lucru, cel legat de aeroporturi. Toate proiectele importante ale Ministerului Transporturilor sunt finanțate de bani europeni. Sigur, și România vine cu acea parte de cofinanțare. Toate. Nu există nici măcar un singur proiect major la Ministerul Transporturilor care să nu aibă bani europeni la bază. Pentru aeroporturi la nivel european, nu se mai pot face proiecte finanțate din bani europeni începând cu 1 ianuarie 2024. Acest lucru este valabil pentru toate aeroporturile din toată Europa, nu doar din România, nu doar pentru aeroportul din Caransebeș. Toate aeroporturile din toată Europa. În România, probabil până la finalul anului se va sta foarte, foarte bine pe terminalul de plecări de la Timișoara, undeva la 98% va fi finalizat. La fel la Iași, peste 90%, Baia Mare se stă bine, Oradea se stă bine, Craiova, peste tot, în diverse procente, dar pe Timișoara închidem anul undeva la 98%, rămânând acel 2% care să vină pe bugetul de stat. Dezavantajul aeroportului din Caransebeș este următorul și o spun eu ca gugulan, dacă vreți. Se află aproape de aeroportul din Timișoara. Acest lucru, dacă vreți, îl fac în comparație cu aeroportul Timișoara versus aeroportul Arad, care este pus la punct 100% astăzi, când vorbim, funcțional. Nu este nici măcar o cursă pe aeroportul din Arad. De ce? Pentru că e această concurență care ține de rentabilitate, de indicatori economici care fac aeroportul din Timișoara să fie ales tot timpul în fața celui de la Arad. Deci, astea sunt criteriile pentru care se alocă bani europeni. Cele pe care vi le-am amintit și care țin de o competiție economică, până la urmă. Astea sunt lucrurile care stau la bază și atunci când un proiect european poate fi finanțat sau nu. Şi fie că vorbim de aeroporturi, fie că vorbim, de exemplu, de drumuri sau de căi ferate. Să știți că și la drumuri există criterii. Nu pot să introduc un drum, o autostradă să fie finanțată pe bani europeni, dacă n-are un coeficient de trafic suficient de mare care să justifice. Nu pot să fac autostradă, îți dau exemplu că l-am văzut pe primar mai devreme, autostradă de la Bozovici la Oravița. Nu se poate, că nu-i traficul, sau cel puțin în următorii ani, nu se poate, că nu-i traficul extraordinar de ridicat să justifice acei bani europeni. Despre asta e vorba în toate proiectele sau la toate proiectele.
Reporter: Are și avantaje aeroportul din Caransebeș sau doar dezavantaje? Pentru că știm acum cu toții că s-a făcut un studiu de fezabilitate, proiectul pentru reabilitare de pistă…
Sorin Grindeanu: Eu cred că se poate dezvolta pe alte componente care țin, da, asta ține și de inițiativă privată și de modul în care vor reuși să își găsească clienți. Chestiuni care țin de cargo, chestiuni care țin de service, chestiuni care țin de parte, dacă vreți, de dezvoltare a turismului, punctuală pe zona de Muntele Mic, chiar Semenic, chiar dacă se poate extinde un pic și spre zona de Herculane. În modul acesta poate fi folosit aeroportul din Caransebeș.
Reporter: Și o întrebare politică, mă iertați.
Sorin Grindeanu: Pentru mine sau?
Reporter: Pentru dumneavoastră și îl privește și pe domnul Marcel Ciolacu.
Sorin Grindeanu: Să răspund eu la politic, când e președintele partidului aici?
Reporter: Şi este și pentru domnul Silviu Hurduzeu. Pentru că știm cu toții și văd aici, mă bucură faptul că văd primari, văd oameni din organizația județeană a PSD Caraș-Severin, aici, la întâlnirea aceasta. Înseamnă că este deosebit de importantă și vreau să vă întreb dacă este un plus de imagine și cum considerați dumneavoastră pentru primarul Felix Borcean, că ați ales Caransebeșul, deși puteați să mergeți la Lugoj, pentru că bucata este Caransebeș-Lugoj. Ați ales Caransebeș.
Sorin Grindeanu: Doamnă, eu sunt născut la Caransebeș. Unu. E un motiv mai mult decât suficient să aleg Carașul şi Caransebeșul, în fața Lugojului, de exemplu. Doi, Felix este fostul meu coleg de liceu. Al meu și al lui Silviu. Felix este dincolo de politică. Ne lăsăm de politică, peste câți ani ne vom lăsa, şi eu și Silviu rămânem prieteni. Despre asta vorbim. Trei. Cred că am contribuit destul de mult în momentul în care Felix a trecut printr-un moment greu în 2020 când niște domni s-au gândit să-l trimită la pensie înainte de vremea pensionării. Și s-au gândit să-și lase primăria pe CF, așa, moștenire. A fost unul primar până prin 2016. Și s-au gândit să lase din 2020 moștenire primăria, chiar dacă adoptiv la cineva. Eu am considerat atunci în 2020 că facem pasul corect – și eu și Silviu, și toți colegii, și Marcel și toată lumea – și anume să-l susținem pe Felix – atunci candidând independent – să-l susținem să câștige primăria Caransebeș. PSD-ul nepropunând un candidat și vă aduceți aminte. Și lucrul acesta chiar a creat anumite discuții, dar vi le poate spune domnul președinte Ciolacu – cum se gândeau unii prin 2020 și sunau la președintele partidului, Marcel Ciolacu, să spună că „este inadmisibil ca PSD-ul să nu-și scoată candidat”. De ce trebuia să ne scoatem noi candidat? Ca să se împartă voturile pe care putea să le ia Felix. Și, bineînțeles, să câștige altcineva. Nu. Am făcut decizia, am luat decizia corectă atunci, împreună cu Marcel și cu Silviu și cu toată organizația. Cum? Eu cred că e decizia corectă – și îi mulțumesc pentru asta – a lui Felix. Decizia de a veni alături de partidul care l-a susținut să câștige mandatul în 2020. Eu cred că e un câștig bidirecțional. Nu e vorba doar – apropo de întrebarea dumneavoastră – de faptul că am venit noi, aici, să semnăm la Felix, la primărie. Și pentru noi, și pentru mine, mai ales, e o bucurie că avem primar la Caransebeș. Și o mândrie pentru mine, iar cu Felix, să știți că, o să mă mândresc tot timpul. E fostul meu coleg de liceu și e prietenul meu, indiferent dacă n-o să mai fie primar, iar eu ministru.
Reporter: Și mai am o întrebare – pentru că colegul meu Dani Stanciu se grăbește – cred că tot pe varianta asta trebuie să meargă pe politică – pentru domnul Silviu Hurduzeu. Dacă a apărut în presă o informație din partea domnului deputat Damian, chiar la mine la emisiune, prin care spunea că dumneavoastră, ca și președinte de organizație județeană, până la sărbători. -este aici, da, îl salut – până la sărbători sau cel târziu până la jumătatea lunii ianuarie veți anunța candidații pentru alegerile locale la municipii? La Caransebeș și la Reșița.
Silviu Hurduzeu: Întrebați-l pe domnul Damian, dacă este aici, dar, oricum e în regulă. Sigur că vom …într-o perioadă nu foarte îndepărtată vom prezenta candidați în ordinea firească, cele două municipii, orașe și comune. Încă suntem în faza în care mai avem localități unde nu am stabilit candidații și cu siguranță vor fi stabiliți candidații. Însă, dați-mi voie să vă mai spun ceva: în timp ce veneam pe centru – poate o să fiu un pic cam lung și îmi cer scuze, chiar dacă Dani se grăbește – în timp ce veneam pe centru ne-am oprit și am admirat Primăria Caransebeșului. Și da, astăzi se întâmplă acest eveniment, într-o clădire istorică. Îi spuneam domnului prim-ministru că această clădire – făcută cu mult timp înainte de un primar destoinic al Caransebeșului, de la acea vreme, cu bani de la Imperiu Austro Habsburgic – este o clădire care imită clădirea Primăriei Viena. Acest lucru l-am spus și când la nivelul Parlamentului ne-am întâlnit cu o delegație a Parlamentului austriac, le-am povestit despre județul meu, județul nostru, ce legături există între noi și Austria. Sigur că Primăria Caransebeșului a fost unul dintre aceste exemple. Discuția era legată de integrarea în Schengen. Le-am spus că în județul Caraș-Severin există o localitate care se numește Tirol. Au fost foarte încântați. „Domnule prim-ministru, când veți mai comunica cu primul-ministru al Austriei, puteți tot aici, la Caransebeș, să veniți și să discutăm”. Am făcut această introducere tocmai pentru a vă spune că fiind și în preajma sărbătorilor și se întâmplă aceste lucruri frumoase – și pentru Caransebeș, pentru județul Caraș-Severin – modernizarea liniei ferate – Sorin spunea și despre drumul expres – haideți să nu stricăm magia acestui moment cu întrebări politice.
Reporter: Domnule ministru Grindeanu, am fost recent în Serbia, a fost acolo o vizită oficială la care a fost prezent și senatorul Torma. Oficialitățile din Serbia au făcut demersuri pentru construirea unui nou pod peste Dunăre. E vorba de un pod care să lege Golubățul de zona Moldova Nouă-Coronini.
Sorin Grindeanu: E vorba de Socol? Podul de acolo? Nu? Ok, la Coronini. Gata, ştiu.
Reporter: Aș vrea să știu dacă prezintă interes.
Sorin Grindeanu: A fost domnul primar de la Coronini, împreună cu domnul senator Torma, au fost cred că împreună, în urmă cu vreo două-trei săptămâni la mine. Nu e vorba doar de podul acela, e vorba și de un pod peste Nera la Socol, care să scurteze foarte mult trecerea din România în Serbia. Dar toate aceste proiecte, subliniez că e vorba de podul de la Coronini sau de cel de la Socol, sau că e vorba de drumul expres Timișoara-Moravița, care să se continue de la Moravița la Pancevo, pentru că știți foarte bine și spun de fiecare dată, cel mai scurt drum din nordul Europei în sudul Europei trece de la Gdansk, Varșovia, Cracovia, Kosice în Slovacia, Debrecen, Oradea, Arad, Timișoara, Moravița, Belgrad, Salonic. De la Salonic poate se duc și la Atena. Deci cel mai drept drum este acesta. Noi vom scoate în această perioadă, eu zic că maxim într-o lună se termină documentația și se va scoate pe partea română drumul expres Arad-Oradea și în primăvara aceasta se va termina Timișoara-Moravița. Dar pentru a continua investiția e nevoie să deblocăm ceva și asta poate să facă prim-ministrul României. O greșeală pe care Guvernul României a făcut-o în 2016. În 2016 a fost un accident, prim-ministru vreun an, domnul Cioloș, care a făcut o ședință de guvern la Timișoara. Eram președinte de consiliul județean în acea perioadă și am ținut, am găzduit acea ședință de guvern comună româno-sârbă. Prim-ministrul din partea Serbiei era actualul președinte Vučić care a venit – eu l-am luat de la aeroport – cu o prioritate în infrastructură, drum expres care să lege Belgrad de Timișoara. Răspunsul părții române a fost următorul: pentru România nu este o prioritate. Şi există martori. Nu vă spun aceste lucruri că presa din acea perioadă, dacă vă veți uita în arhive o să vedeți că s-a spus acest lucru. În urmă cu un an de zile am reușit să deblocăm acest lucru și am reușit, dacă vă aduceți aminte, la Timișoara să semnez eu împreună cu omologul sârb, memorandumul prin care noi să putem să începem investiția. În primăvara acestui an se va scoate la licitație Timișoara-Moravița. Trebuie să se continue și în Serbia, iar pentru aceasta, și știu că în primăvara acestui an se va întâmpla acest lucru, vom merge împreună să deblocăm toate aceste investiții. Da, și la Belgrad, pentru că pod – drum expres și celălalt pod peste Nera, de la Socol, în forma asta se pot debloca. Altfel să știți că se dezvoltă infrastructura pe zona de Ungaria și ne ocolesc.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Domnule Grindeanu, încă un aspect. Atât pentru dumneavoastră cât și pentru domnul Ciolacu, vreau să vă întreb foarte direct. Ați profitat de ocazie, de această vizită la Caransebeș și ați lămurit situația candidatului PSD pentru primăria municipiului Caransebeș în 2024?
Sorin Grindeanu: Dar nu am anunțat mai înainte și eu, și prim-ministrul cine e candidat?
Reporter: Deci e clar, va fi Felix Borcean, candidatul PSD?
Sorin Grindeanu: Păi, ce am făcut noi mai devreme? Mulțumim!
Moderator: Dacă nu mai sunt întrebări, vă mulțumim pentru prezență. Încheiem aici conferința de presă. Mulțumim!

Articol preluat de pe gov.ro