Participarea premierului Marcel Ciolacu la Conferința de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului”

Galerie foto

Alocuțiunea premierului Marcel Ciolacu la Conferința de lansare  a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului”

[Check against delivery]

Marcel Ciolacu: În primul rând aș dori să vă felicit că am început de acum o astfel de dezbatere. Cred că în orice societate normală, mai ales că toate se schimbă într-o dinamică cu care nu am fost obișnuiți până acum, în ceea ce privește prezentul, trebuie să recunoaștem că este o consecință a trecutului. Ăsta este adevărul. Singurul lucru pe care putem să îl schimbăm este viitorul, așa cum spuneați și dumneavoastră. Avem două mari provocări. Avem PNRR-ul, care înseamnă atât resurse financiare, dar cel mai mult înseamnă reforme, reforme de fond, nu de formă, și cred că sunt cele mai dure reforme de implementat în România postdecembristă. Și avem, din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare: aderarea la OCDE. Amândouă, am putea spune că pot crea un plan pentru România.
Trebuie să ținem cont de contextul extern, de crizele de securitate, de crizele energetice și trebuie să învățăm, din ultimii 2-3 ani, am avut și pandemie, ce înseamnă cu adevărat provocările. Iar Guvernul trebuie să fie mult mai eficient, ca să fie eficient trebuie să se reorganizeze, restructureze, fiindcă am văzut în pandemie, am văzut în timpul crizei energetice că nu s-a ridicat la adevăratele provocări și a încercat să ia decizii fără a avea informații, repet, de fond. S-au luat multe decizii întârziat, s-au luat multe decizii, cum spunem noi, pe colțul mesei și atunci va trebui, împreună cu reformele din PNRR, să vedem care sunt prioritățile.
Investițiile ne-au dovedit că am putut face față descreșterii economice. Și România, prin investiții masive în ultimii doi ani de zile, a reușit să aibă tot deficitul pentru prima oară, însumat poate să fie… sunt mai mari investițiile decât deficitul. Mi se pare, sunt vreo 59 de miliarde cu 56, un argument cu care te duci şi negociezi și la Comisia Europeană. Nu am făcut deficit, cu alte cuvinte, pentru consum. Creșterea economică a României pe primul trimestru, mică cât a fost, 0,1%, a fost pe investiții și avem investiții în transporturi, unde trebuie să recunoaștem că s-au deblocat marile șantiere în ultima perioadă, în ultimii 2 ani de zile, şi s-a intrat într-un ritm, avem în sfârșit prima mie de kilometri şi, până la sfârșitul anului viitor, există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri, asta vorbind numai de rutier. În viitorii cinci-şapte ani, categoric trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri. Anul acesta și la începutul anului viitor vor veni și primele trenuri noi după Revoluție. Asta este realitatea românească. În sfârșit, schimbăm garniturile de la Metrorex, asta înseamnă PNRR și asta înseamnă un plan bine stabilit.
Avem investițiile din sănătate, marile promisiuni ale politicienilor, cu spitale regionale, spitale focalizate pe arși… În sfârșit au intrat în linie dreaptă și cu investițiile venite complementar cu PNRR-ul de la BEI, unde nu obții finanțări decât dacă ai un plan bine stabilit, şi investițiile majore atât în învățământ, atât în învățământul clasic și mai ales în învățământul dual. Este pentru prima oară când există centre. Știm foarte bine că ele s-au dezvoltat în primul rând în zona Ardealului, unde a existat și infrastructură și normal că au venit investițiile prima oară, dar e pentru prima oară când, odată cu finalizarea și a Autostrăzii Moldovei, deja avem centre pentru învățământ dual în zona Moldovei, de unde am avut cea mai mare migrație de români și de forță de muncă, de plusvaloare, de fapt, către restul Europei.
Adrian Ursu: 2024 fiind însă an electoral, știți că marea temere este dacă nu cumva pentru a acoperi găurile bugetare și știm, sunt mult, tocmai de la investiții vor fi operate tăieri, tocmai acolo va fi sacrificiul, pentru că n-o să vă permiteți să nu plătiți pensii, salarii.
Marcel Ciolacu: O să menținem ritmul, o să prindem tot 7%, minimum 7% pe investiții din buget… Cu adevărat o să fie o componentă mai mare pe fonduri europene, pentru că efectiv n-aveai cum să ai proiecte mature pe PNRR decât pe infrastructura mare – acolo s-a mișcat Grindeanu foarte bine, pentru că nu se depuseseră proiectele și n-ai avut timp să le faci. În schimb, ele devin mature 2024-2025 și încep plățile efective. Mai avem și exercițiul financiar 2021, actual. Toate măsurile pe care le-am luat, unele discutate, comentate, noi am anunțat foarte clar că nu vor afecta oamenii de rând, au fost luate și ca să închidem exercițiul financiar trecut, fiindcă trebuia să venim cu cofinanțare de 15%. Ştim că exista și o cofinanțare fiindcă s-au scumpit materialele, a fiecărei autorități, a fiecărei companii care a fost angrenată în proiecte pe exercițiul financiar trecut. Vă spun cu modestie, să ştiţi.
Adrian Ursu: Dacă ar fi să… Vă rog, scuze.
Marcel Ciolacu: Eu îmi cer scuze. Ultimul exercițiu financiar l-am închis, mi se pare la 54% în plăți directe în anul respectiv. Vom închide peste 90%, prima oară în România, dar cu adevărat a trebuit – și multă lume a râs când am spus – a trebuit o Românie ordonată, fiindcă nu avem digitalizare. Aici este marea provocare. Eu, ca prim-ministru, n-am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun în timp real, pentru că nu am digitalizare, încă nu am digitalizare la ANAF, pentru că nu am digitalizare în sistemul de sănătate, nu pot vedea eficiența, nu pot vedea unde se risipesc bani în sistem – și aici sunt marile cheltuieli. La educație există și se vede, e clar componenta de abandon școlar, vom veni cu masă caldă, cu burse, vom veni cu salarii mai mari la profesori ca să atragem lume mult mai bine instruită pentru educația copiilor noștri și investițiile majore din PNRR în toată infrastructura. Sunt costuri. Părerea mea, că vom depăși pentru prima oară, cu un buget direct, cu patru în față la educație şi cu cheltuielile indirecte în administrația locală. Eu cred că ajungem cu execuția la sfârșitul anului în jur de 6%, fiindcă aici este viitorul. Acest viitor, ca și în fotbal, ca și în sport, ca în orice, se va vedea peste cinci-zece ani, dar nu mai putem. Ne împing, deci aderarea la OCDE și PNRR-ul, reformele, ne împing să intrăm în această dinamică. Dacă o pierdem acum, România e un stat pierdut.
Adrian Ursu: Sunt costuri, spuneați și, fără îndoială, costurile au nevoie de compensare în venituri. Toată lumea așteaptă răspunsul dvs. la întrebarea: din 2025, dacă în 2024 ați promis că nu faceți nicio modificare fiscală, care să însemne taxe suplimentare sau impozite mărite, înseamnă că vine tăvălugul din 2025?
Marcel Ciolacu: Întâi trebuie să-și facă treaba statul român. Statul român trebuie să combată evaziunea fiscală, să fie mult mai eficient în colectare și toată lumea să-și plătească impozitele. Asta înseamnă digitalizarea ANAF-ului, să vadă unde sunt sursele bugetare de cheltuieli majore și să termine odată cu tot ce înseamnă birocrația, fiindcă toate proiectele cer anumite avize. Fiecare minister, în acest moment, își va crea un serviciu unic de avizare, că vorbim de companii, că vorbim de autorități centrale, autorități locale, de persoane fizice care vor să aibă acces la fondurile europene, trebuie să fie un singur serviciu și atunci cumva împingi, forţezi această digitalizare.
Adrian Ursu: Pentru oamenii de afaceri, și avem aici prezenți reprezentanți ai celor mai puternice companii din domeniul comunicației și tehnologiei, din domeniul sănătății private, din domeniul retail-ului, din domeniul energiei, din construcții și dezvoltare. De asemenea, sunt reprezentanții mediului academic, public și privat. Care ar fi mesajul pe care l-ați transmite pentru orizontul 2030? Unde credeți că va fi România, din punct de vedere economic, în 2030 și pe urmă, cumva, o descriere pentru fiecare cetățean al ei, unde credeți că va fi viața fiecărui român? Cât de mult va fi schimbată peste șase ani?
Marcel Ciolacu: Foarte mult. Când există un război, întotdeauna există și un spionaj economic care ajunge în alte limite când este pace. Totul se dezvoltă cu rapiditate mult mai mare. A apărut inteligența artificială. Noi vedem lucrurile minore pe TikTok, pe Facebook, cu fake news-urile, dar fondul este mult mai…și provocarea este mult mai mare decât o cuantificăm în acest moment. Trebuie să avem un plan care să țină cont de contextul regional și global, cu crizele de securitate pe care le avem în acest moment și să sperăm că se vor limita la acestea și trebuie să avem un plan al nostru, al României. În primul rând, trebuie să acoperim, în afară de datoriile pe care le are statul român față de cetățeni, în ceea ce privește sănătatea, învățământul, infrastructura, vom avea investiții majore în energie și mă bucur că sunt aici la dvs. actorii, reprezentanții companiilor celor mai mari. Odată cu gazul din Marea Neagră, odată cu investițiile de la reactoarele 3 și 4, sunt ferm convins că noua conducere de la hidro va finaliza proiecte începute și abandonate de zeci de ani din motive pe care nu le-a înțeles nimeni. Este un mix de energie și ne vom transforma categoric și cu offshore-ul și onshore-ul eolian, și cu nuclearul, cu trei și patru. Investițiile pe hidro cu acest mix de energie, ne vor transforma într-un hub regional categoric pe acest domeniu, urmând, pe urmă, să dezvoltăm și toată infrastructura și interconectarea şi cu Republica Moldova, să creștem gradul de interconectare cu Europa. Avem unul dintre cele mai ridicate, din câte știu eu, față de Spania avem de zeci de ori mai mult. Vor fi o provocare a viitorului, energia şi resursele. Şi se vede că am avut investiții directe în ultimii doi ani, cele mai mari din istoria României, se vede faptul că România devine și are o perspectivă stabilă în ceea ce privește energia. Altfel nu vin investitorii mari. Va fi reconstrucția Ucrainei şi trebuie să ne transformăm într-un hub. De aceea, insist foarte mult pe dezvoltarea producției materialelor de construcții, unde încă importăm 50% din necesarul pe care îl are România. Haideți să vedem ce va urma odată cu reconstrucția Ucrainei! Am scăzut deficitul comercial pentru prima oară după foarte mulți ani, cu aproape 4,6 miliarde de euro. Aici trebuie să … avem cel mai mare deficit la produsele alimentare și statul trebuie să vină cu scheme de ajutor pentru producția alimentară în România și chiar să și exporte. Deci avem un program și știm, așa, câte cifre avem în acest moment. Mi-aș dori mai multe cifre din zona finanțelor și sistemul de sănătate.
Adrian Ursu: Când digitalizarea va fi mai extinsă, o să le primiți și mai repede, probabil, să le aveți pe toate. Vă mulțumesc mult, domnule prim-ministru.

Articol preluat de pe gov.ro