COMUNICAT DE PRESĂ
Premierul Ilie Bolojan: România va continua să fie principalul susținător
al Republicii Moldova, la nivelul Uniunii Europeane
România sprijină ferm Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și în implementarea proiectelor comune, menite să îmbunătățească viața cetățenilor, să încurajeze dezvoltarea economică, investițiile și schimburile comerciale bilaterale, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan la întrevederea cu omologul său din Republica Moldova, Vasile Tofan.
”România va continua să fie principalul susținător al Republicii Moldova, la nivelul Uniunii Europeane, punând la dispoziție experiența acumulată ca stat membru și sprijinul politico-diplomatic. Republica Moldova a înregistrat deja performanțe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocierilor de aderare pentru clusterele: 1 – Valori fundamentale și 6 – Relații externe. Sperăm că până la sfârșitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene, să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocierilor privind celelalte patru clustere”, a subliniat premierul Ilie Bolojan.
”Obiectivul nostru este ca, până la sfârșitul anului 2028, Republica Moldova să semneze Tratatul de Aderare, iar până în 2030 să fie pregătită pentru statutul de țară-membră a Uniunii Europeane. Este o țintă ambiţioasă, dar cred că este important să lucrăm cu termene clare și am încrederea că putem reuși. Un termen te obligă la mai multă disciplină, la prioritizare și la o evaluare permanentă a progresului. Contăm foarte mult pe suportul României în acest proces pentru că are o experiență pe care nu doar o admirăm, ci o utilizăm zi de zi”, a declarat prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan.
În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au analizat stadiul proiectelor comune și modalitățile de accelerare a acestora, cu accent asupra celor din domeniul transporturilor și energiei, menite să contribuie la asigurarea unei mai bune inteconectări între cele două maluri ale Prutului. Concret, prim-miniștrii României și Republicii Moldova au discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare de 400 kilowolţi, Suceava-Bălți și Gutinaș-Strășeni, iar, în domeniul infrastructurii, despre podul de la Ungheni și conectarea la Autostrada A8, precum și despre proiecte de interconectare portuară și feroviară (linia Fălciu-Cantemir).
De asemenea, au analizat situația provocată de criza din domeniile energiei și carburanților și soluțiile pentru protejarea cetățenilor și economiei.
Aspectele legate de situația regională și internațională, marcată de provocări și amenințări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, s-au regăsit pe agenda discuțiilor. Prim-miniștrii României și Republicii Moldova au condamnat ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și orice acțiuni de încălcare a spațiului aerian sau maritim al celor două state.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, l-a primit la Palatul Victoria pe prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, care se află în prima sa vizită oficială în țara noastră, de la preluarea mandatului.
[embedded content]
Primirea oficială de către premierul Ilie Bolojan a prim-ministrului Republicii Moldova, Vasile Tofan, la Palatul Victoria
Întrevederea tête-à-tête a prim-ministrului Ilie Bolojan cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan
Întrevederea în plen a celor două delegații – România și Republica Moldova
[embedded content]
Declarații de presă susținute de prim-ministrul Ilie Bolojan și de prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan
[Check against delivery]
Premierul Ilie Bolojan: Bună ziua. Am avut în această zi o rundă de discuții cu oaspeții noștri și la finalul acestora vă facem această declarație de presă.
În primul rând se cuvine să-i mulțumesc domnului prim-ministru Tofan pentru faptul că a ales România pentru prima sa vizită oficială după învestirea în funcție. Este un gest simbolic, care confirmă încă o dată caracterul special al relației dintre România și Republica Moldova.
Îi urez mult succes în această funcție importantă, în serviciul cetățenilor Moldovei. Sprijinul României pentru Republica Moldova rămâne ferm, l-am asigurat de acest lucru.
Discuțiile noastre s-au concentrat pe agenda de cooperare bilaterală. Avem numeroase proiecte în domenii precum energia, transporturile, educația, cultura și mediul, precum și acțiuni comune pe care trebuie să le ducem la bun sfîrșit.
Tot ceea ce facem împreună este menit să îmbunătățească viața cetățenilor noștri, să încurajeze dezvoltarea economică, investiţiile și schimburile comerciale bilaterale și să aducă Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană.
Cel mai important proiect strategic comun este avansarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. România va continua să fie principalul susținător al Republicii Moldova la nivelul Uniunii Europene, punând la dispoziție experiența acumulată ca stat membru și acordând un sprijin politico-diplomatic.
Republica Moldova a înregistrat deja performanțe foarte bune în acest proces, odată cu începerea negocierilor de aderare pentru cluster-ele 1 “Valori Fundamentale” și 6 “Relații Externe”.
Sperăm ca, până la sfârșitul acestui an, la nivelul Uniunii Europene să fie luate deciziile politice necesare pentru deschiderea negocierilor privind celelalte patru clustere.
În ceea ce privește proiectele strategice comune, am discutat cu domnul prim-ministru Tofan stadiul implementării acestora, cu un accent special pe interconectarea în domeniile transporturilor și energiei.
Colegii de la Ministerul Energiei se coordonează cu omologii din Republica Moldova pentru a găsi cele mai bune soluții de depășire a dificultăților generate de actualul context de securitate. Avem atât o criză în domeniul energiei electrice, dar și una în domeniul combustibililor.
Am discutat despre realizarea a două noi linii de interconectare de 400 kilovolți: Suceava (RO) – Bălți (RMD) și Gutinaș (RO) – Strășeni (RMD).
Guvernul României a aprobat în primăvară hotărârea de guvern pentru declararea părții de pe teritoriul României a LEA 400 kV Suceava – Bălți ca proiect de importanță națională privind rețeaua electrică de transport.
În domeniul infrastructurii, anul trecut au început lucrările la podul Ungheni, primul pod la nivel de autostradă la standarde europene care va conecta Republica Moldova de rețeaua europeană de transport prin România. Lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul acestui an.
În acest sens, salutăm semnarea, la 2 iulie anul acesta, a Acordului bilateral pentru conexiunea de la Ungheni, un pas înainte necesar pentru finalizarea proiectului.
După cum știți, România a obținut finanțare prin programul SAFE pentru a conecta acest pod la autostrada A8, iar ca parte a proiectului, vor exista lucrări de infrastructură și în Republica Moldova, inclusiv primul segment de autostradă la standarde europene.
Avansăm și în ceea ce privește interconectarea feroviară. În aprilie a avut loc testarea liniei Fălciu–Cantemir. Și după cum știți, traficul pe această linie a fost sistat complet în urmă cu 17 ani. Prin redeschiderea acestei conexiuni, România și Republica Moldova recuperează un punct important de trecere a frontierei feroviare.
Am discutat, desigur, și aspectele legate de situația regională și internațională, marcată de provocări și amenințări majore în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Avem o evaluare comună asupra acțiunilor ostile ale Federației Ruse și cu privire la efectele acestora asupra statelor vecine.
Menționez, printre altele, încălcările repetate ale spațiului aerian al României în ultima perioadă. Situații similare au fost înregistrate și în Republica Moldova.
Condamnăm ferm continuarea agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și orice acțiuni de încălcare a spațiului aerian sau maritim al statelor noastre.
Am discutat, de asemenea, despre situația din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Apreciem și susținem pe deplin abordarea pragmatică promovată de autoritățile de la Chișinău în ceea ce privește procesul de reintegrare.
Îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru acest dialog deschis și constructiv, îl asigur de respectul meu personal și de susținerea României pentru Republica Moldova. De asemenea, l-am felicitat pentru că, după o carieră importantă pe care și-a construit-o în domeniul afacerilor internaționale, a acceptat să-și asume această responsabilitate pe care, așa cum știți, nu e ușor să o ducă niciun premier nici în România, nici în Republica Moldova. Dar pentru faptul că și-a pus la bătaie credibilitatea, construită în mulți ani, pentru Moldova, l-am felicitat și sunt convins că va avea succes în reformele de care are nevoie și Republica Moldova. Vă mulțumesc încă o dată, domnule prim-ministru.
Vasile Tofan: Vă mulțumesc mult, domnule prim-ministru Bolojan. Vă mulțumesc pentru o primire atât de călduroasă. Mi-am dorit că prima mea vizită externă să fie la București și nu putea fi altfel, este o decizie firească. Am spus și în Parlamentul de la Chișinău că, atunci când sunt în România, mă simt acasă, iar astăzi sentimentul este același, doar că responsabilitatea este una cu mult mai mare. Acum câțiva ani, celebram listarea primei companii din Moldova la Bursa din București și vorbeam cu investitorii români despre oportunitățile pe care le pot avea în Republica Moldova.
Astăzi, revin în calitate de prim-ministru, dar, într-un fel, întrebările sunt aceleași. Cum transformăm apropierea aceasta extraordinară între statele noastre, această relație frățească, în mai multe investiții, în mai multe proiecte comune? Sau, dacă-mi permiteți metafora, cum facem ca acele poduri de flori pe care le-am cunoscut ca tânăr să se transforme inclusiv în poduri de piatră, poduri de capital, poduri energetice?
Pentru Republica Moldova, România este principalul nostru partener strategic. Avem o istorie comună, avem o limbă comună și o apropiere firească, profundă, construită și consolidată de-a lungul timpului. Ca prim-ministru, vreau să pun accentul și pe partea foarte concretă a acestei relații, pe ceea ce am construit deja împreună, și mai ales pe ceea ce putem construi de acum înainte.
Guvernul pe care îl conduc și-a asumat un mandat simplu de formulat, dar atât de dificil de executat. Să construim o economie europeană și un stat eficient, iar România este importantă pentru ambele. România este deja prima piață de export pentru produsele noastre. Aproape 30% din ceea ce exportăm merge în România. Schimburile comerciale au depășit 3 miliarde de euro. Este mult, dar potențialul – și eu cred ferm – este unul mult mai mare. Nu vreau ca relația noastră economică să se limiteze doar la comerţ și exporturi. Ne dorim mai multe investiții românești în Republica Moldova, companii care produc împreună, de lanțuri valorice comune, de proiecte industriale, tehnologice și energetice. Spun toate acestea aici, la București, pentru că vreau ca mediul de afaceri din România să privească Republica Moldova nu doar ca pe o piață vecină de 2 milioane de oameni, sau sub 3 milioane de oameni, ci ca pe o economie care se pregătește să devină parte a pieței unice europene. Iar acest proces creează astăzi oportunități reale pentru companiile care vor să intre devreme, să fie pionieri ai acestei tranziții și să fie bine poziționate pentru următoarea etapă de dezvoltare a Republicii Moldova.
Un alt subiect important pe agenda noastră comună este infrastructura. În acest moment avem câteva proiecte care pot schimba fundamental conectivitatea dintre cele două ţări. Noul pod rutier Ungheni-Ungheni, împreună cu noul punct de trecere al frontierei, înseamnă o investiție de circa 35 milioane de euro și va conecta direct Republica Moldova cu viitoarea Autostradă A8 și cu rețeaua europeană.
În energie, lucrările la linia electrică București-Chişinău au fost finalizate la începutul acestei luni, iar obiectivul nostru este să o punem în funcțiune până la sfârșitul lui august. Pe 26 iunie a fost semnat și acordul pentru construcția liniei Bălţi – Suceava de 400 kilowolţi.
Dincolo de aceste proiecte pe termen mediu, am discutat astăzi și despre crizele și provocările imediate cu care ne confruntăm împreună. La Chişinău am instituit starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic. Scăderea stocurilor de motorină, dificultățile logistice, provocate inclusiv de nivelul foarte scăzut al Dunării și reducerea resurselor de apă din bazinul Nistrului ne obligă să acționăm preventiv și coordonat. În acest context, vreau să mulțumesc României pentru deschiderea de a menține fluxurile de produse petroliere către Republica Moldova. Este un sprijin concret și încă un exemplu că relația dintre țările noastre funcționează, nu doar prin proiecte strategice pe termen lung, ci și prin capacitatea de a răspunde rapid atunci când apar situații dificile.
Am discutat, bineînțeles, și despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Pentru noi, aceasta este direcția în care vrem să ducem țara și în jurul căreia ne construim reformele, economia și instituțiile. Obiectivul nostru este ca, până la sfârșitul anului 2028, Republica Moldova să semneze tratatul de aderare, iar până în 2030 să fim pregătiți pentru statutul de țară-membră a Uniunii Europene. Este o țintă ambiţioasă, dar cred că este important să lucrăm cu termene clare și am încrederea că putem reuși. Un termen te obligă la mai multă disciplină, la prioritizare și la o evaluare permanentă a progresului. Și contăm foarte mult pe suportul României în acest proces. Aici, România are o experiență pe care nu doar o admirăm, ci o utilizăm zi de zi. Vrem să învățăm inclusiv din lucrurile care au funcționat mai greu, pentru a gestiona mai bine provocările similare. Bineînțeles, contăm pe sprijinul politic puternic al României. La Bruxelles, România a fost și trebuie să rămână cea mai fermă voce în susținerea aderării Republicii Moldova, iar pentru noi acest sprijin contează enorm, mai ales în etapele care urmează.
Am vorbit astăzi și despre securitate. În ultimele zile, România s-a confruntat cu 3 noi incursiuni ale unor drone rusești, iar forțele române au intervenit pentru a le doborî. Vreau să exprim foarte clar solidaritatea Republicii Moldova cu România. Încălcarea spațiului aerian al unui stat suveran este inacceptabilă. Și noi știm direct ce înseamnă această amenințare. Trebuie să fim foarte clari și în privința sursei acestor riscuri. Ele sunt consecința directă a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. Dacă acest război nu ar exista, nu am discuta astăzi despre drone care intră în spațiul aerian al României sau al Republicii Moldova. De aceea, securitatea noastră este direct legată de capacitatea Ucrainei de a se apăra, cât și de obținerea unei păci juste și durabile. Sprijinul pentru Ucraina este și o investiție directă în securitatea Republicii Moldova și a întregii regiuni.
Domnule prim-ministru, cred că avem și o anumită compatibilitate de abordare. M-am convins de asta și mai mult astăzi. Dumneavoastră ați pus accentul pe nevoia unui stat care să cheltuiască responsabil, să prioritizeze investițiile și să ne livreze rezultate. Eu vin dintr-un mediu în care, dacă nu livrezi, piața îți spune foarte repede acest lucru. Statul nu are întotdeauna un asemenea mecanism, dar cetățenii au tot dreptul să-l judece după aceeași regulă: ce ai promis, ce ai făcut, cât a costat și care este rezultatul. Aceasta este direcția pe care vreau să mergem mai departe, împreună: mai multe proiecte comune, mai multe investiții, mai multe rezultate care să se vadă în viața de zi cu zi a oamenilor, pe ambele maluri ale Prutului.
Și mai avem un obiectiv care le leagă pe toate: să ducem Republica Moldova acolo unde este locul, în Uniunea Europeană. Știu că în acest drum putem conta pe România, așa cum am putut conta de fiecare dată. Iar pentru acest sprijin constant, eu și toți cetățenii Republicii Moldova suntem profund recunoscători. Vă mulțumesc!
Ilie Bolojan: Vă mulțumesc, domnule prim-ministru. Mulțumesc, de asemenea, oaspeţilor noștri, colegilor miniștri care îl însoțesc pe domnul prim-ministru Tofan, pentru colaborarea pe care am avut-o și pentru proiectele pe care le vom desfășura în perioada următoare. Încă o dată vă mulțumim pentru participarea la această declarație de presă.
Articol preluat de pe gov.ro